Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 02/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 02-11-2015 în dosarul nr. 13290/2015
Dosar nr._ ordonanță președințială
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 02 Noiembrie 2015
Completul constituit din:
Președinte: D. R. C.
Grefier: C. Ș.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulată de reclamanții P. F. și I. N., în contradictoriu cu pârâta Meșinschi A., având ca obiect ordonanță președințială.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 30.10.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 02.11.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria C. în data de 08.09.2015 sub nr._, reclamanți I. N. și P. F. au solicitat, pe cale de ordonanță președințială, obligarea pârâtei M. A. să le permită să folosească imobilul construit din cărămidă compus din 3 camere și dependințe precum și terenul aferent situat în C., .. 7.
Au motivat că la data de 22.05.2010 au cumpărat imobilul mai sus descris situat în C., .. 7, având suprafața de 95,8 mp teren, în indiviziune cu pârâta.
Se menționează că pârâta, fără motiv întemeiat, îl împiedică să folosească imobilul, îngrădindu-i accesul la proprietatea sa.
În drept invocă art. 996 și urm. NCPC și art. 555 Cod civil.
Ulterior, reclamanții au precizat că pârâta nu le permite accesul în imobilul construcție proprietatea reclamanților situat în C., . nr. 7 începând cu jumătatea lunii aprilie 2015.
Casa lor este situată în spatele casei pârâtei și au un drept de folosință asupra terenului aferent construcției în suprafață de 95,8 mp proprietatea Municipiului C., domeniu privat, conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1194/22.05.2010. pentru a putea intra pe proprietatea lor, trebuie să treacă pe lângă construcția pârâtei, însă aceasta nu le permite accesul în curtea comună, blocând poarta de acces cu un lacăt.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității ordonanței președințiale întrucât chiar dacă în favoarea reclamantei I. N. s-ar putea susține că există aparența de drept, nu sunt îndeplinite celelalte condiții, respectiv urgența și neprejudecarea fondului.
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții solicită obligarea pârâtei să le permită folosința imobilului compus din casă cu 3 camere și dependințele aferente precum și folosința terenului aferent, situat în C., .. 7, dobândit în temeiul contractului autentic de vânzare cumpărare nr. 1194/22.05.2010.
Reclamanții nu justifică măsura urgenței în condițiile în care nu au locuit niciodată în acest imobil și nici condiția neprejudecării fondului dintre părți.
Reclamanții nu probează că au introdus o acțiune de drept comun având ca obiect stabilirea unui drept de servitute de trecere pe terenul pârâtei sau eventual o acțiune având ca obiect obligație de a face, în condițiile dreptului comun.
Niciodată reclamanta I. N. nu a încercat să vină în curtea imobilului pe care l-a cumpărat, pârâta susținând că nu o cunoaște.
Mai invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului P. F., care nu are calitatea de proprietar sau de coproprietar al imobilului dobândit în temeiul contractului de vânzare cumpărare nr. 1194/22.05.2010.
Din conținutul acestui act juridic civil rezultă că reclamantul a avut calitatea de mandatar al cumpărătoarei I. N. în baza procurii speciale autentificate sub nr. 1176/2010.
Cu privire la starea de fapt invocată de reclamanți, petenta susține că este nereală.
Aceștia afirmă în mod neîntemeiat că locuiesc efectiv în imobil și că nu le permite accesul în curtea comună, și nu este adevărată nici susținerea lor că a blocat poarta de acces cu un lacăt.
Menționează pârâta că nu îi cunoaște pe reclamanți, aceștia nu au locuit niciodată în imobil, iar din luna martie a anului 2010 până în urmă cu circa două luni nu a mai locuit nimeni.
În urmă cu două luni a venit reclamantul P. F. și nu i-a spus cine este și i-a solicitat accesul în curtea imobilului pentru a transporta niște geamantane.
Reclamanții nu au locuit în imobil și nu pot locui întrucât imobilul nu este racordat la gaze, apă rețeaua de curent.
La ultima vizită, reclamantul a jignit-o, folosind cuvinte vulgare și a amenințat-o, încercând să îi ia cu forța cheile care permit deschiderea porții de acces. Datorită acestei atitudini a reclamantului nu a fost de acord cu accesul lui în curtea imobilului, pârâta fiind o persoană în vârstă de peste 85 ani, fiindu-i teamă să îi permită să intre în imobil.
Reclamanta I. N. în toată această perioadă nu a încercat să intre în curtea casei, astfel încât susținerea acesteia în sensul că nu i-a permis accesul în curtea imobilului, în calitate de coproprietară, nu este întemeiată.
Prin încheierea din 16.10.2014 s-a dispus ca excepțiile invocate de pârâtă să fie analizate ca argumente la soluționarea pe fond a cererii.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului și pârâtei și un martor propus de reclamant.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 22.10.2010 a fost încheiat contractul de vânzare autentificat sub nr. 1194 prin care N. Dirivan V. și I. N., necăsătorită prin mandatar P. F., a cumpărat imobilul compus din construcția C 1 – locuință având o suprafață construită de 85 mp cu 3 camere de locuit și dependințe aferente, imobil situat în C., . nr. 7 (fostă T. nr. 7) jud. D..
Imobilul are numărul cadastral provizoriu_s și este intabulat în CF nr._ a localității C.. În contract se mai arată că odată cu imobilul se transmite și dreptul de folosință asupra terenului aferent construcției în suprafață de 95,8 mp, proprietatea Municipiului C.-domeniu privat, având numărul cadastral provizoriu_și intabulat în CF_ a localității C..
Pârâta a prezentat titlul de proprietate nr. 282/10.09.1976 prin care a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției compusă din două camere, bucătărie, hol, magazie scândură în suprafață de 58,05 mp situată în C., . și dreptul de proprietate/folosință asupra terenului în suprafață de 75,45 mp în temeiul deciziei nr. 108/06.03.1976 a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului C..
Reclamanții au depus la dosar planul de amplasament și delimitare pentru imobilul de la numărul cadastral_ susținând că dețin în proprietate construcția "C 1" pârâta deține construcția "C" iar terenul notat cu "7" este curte comună ce aparține Municipiului C., existând porți înspre .> Aceste aspecte nu au fost contestate de pârâtă.
Reclamantul P. F. a susținut în cursul dezbaterilor că a cumpărat casa în anul 2010, a locuit în străinătate și periodic a venit la locuința respectivă. A renovat și zugrăvit casa, s-a racordat la electricitate, iar din aprilie pârâta nu le mai permite accesul în curte până nu prezintă contractul de vânzare cumpărare.
Pârâta, în întâmpinare a susținut că reclamanta I. N. nu a venit niciodată la imobilul respectiv iar reclamantul P. F. a venit în urmă cu două luni și i-a solicitat accesul pentru a aduce niște geamantane. La ultima vizită a acestuia, au avut loc anumite incidente împrejurare în care ulterior nu a mai fost de acord cu accesul lui în curte.
Potrivit art. 264 NCPC rep, instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor.
În răspunsurile la interogatoriu, pârâta a susținut că reclamanții nu au locuit niciodată la această adresă însă recunoaște că singura cale dea acces în curtea lor este prin curtea comună. Susține că nu a văzut dacă anterior lunii aprilie au fost efectuate lucrări de renovare a imobilului iar la întrebarea "recunoașteți că în primăvara acestui an ne-am racordat la rețeaua de electricitate și am mobilat casa" a răspuns "nu există gaze și apă".
Reclamantul P. F. a susținut că este proprietarul imobilului iar I. N. este soția sa. De 5 ani a avut acces în imobil iar din aprilie pârâta nu i-a mai primit. C. de la poartă o are doar pârâta, dacă reclamantul vine noaptea, nu deschide iar din aprilie nu le-a mai deschis nici ziua. La întrebarea "recunoașteți că la ultima vizită m-ați jignit folosind cuvinte vulgare și m-ați amenințat profitând de vârsta mea înaintată " reclamantul a răspuns "Nu. Dar am țipat la ea pentru că era dincolo de gard. Era și organul de poliție de față, fiind chemat de mine, apelând la 112".
Martorul ascultat la propunerea reclamantului a relatat că în urmă cu o lună jumătate sau două a fost cu reclamantul unde are casa, în zona de la Grădina Botanică. Acesta dorea să intre în casă să ia niște lucruri, dar poarta era închisă de vecină, neștiind numele acesteia. A mai precizat martorul că a fost acolo o singură dată, lacătul era pus pe interior și întrucât nu a putut să intre a sunat la poliție. A venit cineva de la poliție, au încercat împreună să strige la vecină, dar nu a ieșit nimeni, fiind ora 6-7 după amiaza. Reclamantul locuiește la niște rude, este căsătorit iar pe soție o cheamă N.. De la reclamant cunoaște că și-a renovat locuința pentru a se muta, iar până la incidentul cu poliția reclamantul a avut acces în imobil. A mai precizat că nu știe dacă reclamantul are altă casă doar că acum stă la neamuri sau prieteni.
Examinând probele administrate în ansamblul lor, instanța reține că prin contractul de vânzare cumpărare invocat de reclamanți dreptul de proprietate asupra imobilului C 1 construcție și dreptul de folosință asupra terenului de 95,8 mp a fost dobândit de I. N.. În acest act se menționează că I. N. este necăsătorită, actul fiind semnat de mandatarul P. F..
Reclamantul P. F. a susținut că este căsătorit cu I. N., la dosar nu a fost depus certificatul de căsătorie, însă a fost prezentat un certificat de naștere pentru o altă persoană, în care ca părinți sunt menționați cei doi reclamanți. (fila 22)
Din planul de amplasament și delimitare prezentat de reclamanți rezultă că suprafața de 95,80 mp pentru care a fost constituit dreptul de folosință în favoarea lui I. N. este individualizată prin punctele 90-_-202-92-91-90, respectiv . este inclusă și cea ocupată de construcția C 1, cu suprafața construită 85 mp. Astfel, terenul care excede celui de 85 mp ocupat de construcție este determinat de punctele_-202-92-114, cu distanța aproximativă de 0,7 m între 114-120 și aproximativ 15 m între punctele 200-202 (laturile nord și est, forma geometrică fiind asemănătoare unui dreptunghi) această din urmă suprafață este inclusă totodată în cea indicată de reclamantul ca având numărul "7" și care se învecinează cu ..
De asemenea, din aceeași schiță rezultă că la . se află imobilul "C" aparținând pârâtei, în spatele său (pe direcția nord-est sud-vest) există construcția "C1" din contractul de vânzare cumpărare invocat de reclamanți astfel încât, pentru a se ajunge de la calea publică la terenul de 95,80 mp menționat în contractul de vânzare cumpărare, este necesar a se parcurge terenul individualizat prin numărul "7", la limita căruia existând poarta de acces. (latura de nord est, .>
Potrivit art. 997 alin. 1 NCPC rep, instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Acțiunea având drept obiect luarea unor măsuri pe calea ordonanței președințiale trebuie să îndeplinească anumite condiții particulare de admisibilitate și anume: urgenta măsurii solicitate, vremelnicia măsurii solicitate iar din cea de a doua cerință expres prevăzută de codul de procedură civilă se desprinde o a treia cerință respectiv neprejudecarea fondului prin dispunerea măsurii solicitate. Cele 3 condiții de admisibilitate enunțate trebuie să fie întrunite în mod cumulativ.
În privința urgenței măsurii, reclamanții au susținut că au avut acces la imobil, însă au fost împiedicați de pârâtă din luna aprilie 2015.
Promovând o cerere de chemare în judecată în luna septembrie 2015, se constată că există o perioadă de circa 4-5 luni între data producerii situației litigioase și data sesizării instanței, împrejurare care este de natură a înlătura necesitatea dispunerii unei măsuri provizorii pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale.
Reclamanții au invocat totodată împrejurarea că au locuit în calitate de persoane tolerate la rude sau prieteni, fără a deține o altă locuință și au intenționat să se mute în imobilul în litigiu, au efectuat îmbunătățiri la imobilul în litigiu, însă pârâta nu le-a mai permis accesul din luna aprilie.
Din actele dosarului nu rezultă în mod cert aceste împrejurări, declarația martorului ascultat în cauză, în care se menționează că nu știe dacă reclamantul are altă casă, însă în prezent stă la neamuri sau prieteni nefiind concludentă și nu se coroborează cu alte elemente.
De asemenea, reclamanții nu au depus la dosar înscrisuri justificative (contracte, facturi fiscale, chitanțe de plată, etc) referitoare la lucrările efectuate la imobilul în discuție, inclusiv în ceea ce privește alimentarea cu apă, energie electrică sau gaze.
În concluzie, cu privire la această condiție, nu rezultă că reclamanții au locuit sau folosit în mod frecvent imobilul în litigiu iar în mod intempestiv și nejustificat pârâta nu le-a mai permis accesul la bunul respectiv.
De asemenea, deși reclamanții au susținut că în prezent nu mai sunt tolerați de persoanele unde locuiesc, intenționând să se mute în imobilul din C., ., la dosar nu există probe în acest sens, astfel că nu se poate reține ca fiind îndeplinită condiția urgenței.
Cu privire la cerința ca vremelniciei, instanța apreciază că este îndeplinită, în condițiile în care reclamanții au depus dovada că au promovat, chiar și ulterior înregistrării acțiunii de față, cerere de chemare în judecată prin care solicită, potrivit dreptului comun, obligarea pârâtei să le permită accesul în curtea comună a imobilului situat în C., .. 7, jud. D..
Referitor la existența aparenței dreptului, instanța reține următoarele:
Din contractul de vânzare cumpărare invocat de reclamanți rezultă Iordaichie N. a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției C 1 și dreptul de folosință asupra terenului de 95,8 mp, actul respectiv, neconferindu-i, prin el însuși, vreun drept și reclamantul P. F.. Totodată, acesta nu a făcut dovada că este căsătorit cu I. N., în condițiile în care în contract se menționează că dobânditoarea este necăsătorită.
De asemenea, la dosar nu există probe că I. N. a folosit personal și în mod direct construcția dobândită prin contractul de vânzare cumpărare, în condițiile în care pârâta a negat această afirmație prin întâmpinare și răspunsurile la interogatoriu, martorul ascultat a relatat că a fost doar o singură dată cu P. F. la imobilul respectiv, reclamanta nu s-a prezentat pentru administrarea probei cu interogatoriul, întrebările adresate de pârâtă în actul depus la dosar privind inclusiv acest aspect. (întrebările 2 și 4)
În acest context, situația juridică dedusă judecății, analizată la momentul nașterii ei (anterior cererii de chemare în judecată) este favorabilă pârâtei, care a invocat un titlu locativ din anul 1976 iar reclamantul P. F. nu a fost în măsură să justifice pretenția de a avea acces la imobilul "C 1" printr-un act care să-i confere expres atributul folosinței și nici nu există probe în sensul că a exercitat acest drept având acordul persoanei menționate în contract iar împrejurarea era cunoscută și de M. A..
Altfel spus, din actele dosarului nu rezultă că și I. N., persoană menționată în contractul de vânzare cumpărare 1194/22.05.2010 a fost împiedicată să ajungă la imobilul "C 1", iar reclamantul P. F. nu și-a fundamentat pretenția de a avea acces la bunul respectiv nici prin înscrisuri concludente care să-i confere dreptul de folosință al bunului, nici printr-o situație de fapt suficient de consolidată, prin repetare în timp și în împrejurări de natură să creeze reprezentarea pârâtei că este îndreptățit să utilizeze acea locuință.
Aceste aspecte trebuie analizate și prin raportare la situația care rezultă din examinarea planului de amplasament și delimitare depus la dosar de reclamanți în sensul că terenul de 95,8 mp asupra căruia prin contractul de vânzare cumpărare 1194/22.05.2010 a fost constituit un drept de folosință nu se învecinează cu ., ci se întinde doar până în dreptul construcției C 1.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții I. N., CNP_, cu domiciliul în C., ., jud. D. și P. F., CNP_, cu domiciliul în C., ., jud. D., în contradictoriu cu pârâta M. A., CNP_, cu domiciliul în C., . nr. 7, jud. D..
Cu apel în 5 zile de la pronunțare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 02.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. R. C. C. Ș.
Red./tehn. CDR
5 ex/04.11.2015
| ← Completare/lămurire dispozitiv. Sentința nr. 2015/2015.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
