Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6709/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6709/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-05-2015 în dosarul nr. 9582/215/2015
DOSAR NR ._ -ordonanță președințială-
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA - JUDEȚUL D.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6709
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 20 mai 2015
Complet minori și familie constituit din:
PREȘEDINTE – L. P. - JUDECĂTOR
GREFIER – V. P.
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în cauza civilă privind pe reclamanta-pârâtă Z. I. și pe pârâtul-reclamant Z. M.-D. .
La apelul nominal au lipsit părțile .
Procedura legal îndeplinită .
Dezbaterile ce au avut loc, au fost consemnate în încheierea din data de 19 mai 2015, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când, pentru a da posibilitatea pârâtului -reclamant să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 20 mai 2015 .
JUDECATA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată sub numărul_ /24.04.2015 pe rolul Judecătoriei C., reclamanta-pârâtă Z. I. a chemat în judecată pe pârâtul-reclamant Z. M.-D., solicitând instanței ca prin hotărârea stabilirea provizorie a domiciliului minorului Z. Ș.-L. ,născut la data de 13.03.2009, la aceasta în ., ., județul D. și obligarea pârâtului-reclamant la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului ,în cotă de ¼ din salariul lunar net al acestuia, până la soluționarea în mod definitiv a dosarului nr._ aflat pe rolul Judecătoriei C., având ca obiect divorț.
În motivarea cererii, reclamanta-pârâtă a arătat că s-a căsătorit cu pârâtul-reclamant Z. M.-D. la data de 26.05.2007, din căsătoria acestora a rezultat minorul Z. Ș.-L., născut la data de 17.03.2009, actualmente în vârstă de 6 ani.
A mai arătat că, după încheierea căsătoriei a locuit împreună cu pârâtul și fiul acestora în domiciliul socrilor săi, în ., ., județul D.,iar la data de 14.11.2012, aceștia au cumpărat un apartament situat în mun. C., .. A, ., etj. 2, județul D., în care s-au mutat împreună cu fiul acestora.
De asemenea, a arătat că ulterior mutării în C., din cauza consumului frecvent de alcool și al geloziei excesive a pârâtului –reclamant, între aceștia au apărut neînțelegeri, certuri frecvente (aproape zilnice), care ulterior au degenerat în violențe verbale și fizice, actele de violență fizică și verbală la care a fost supusă din partea pârâtului s-au petrecut atât în intimitatea căminului lor cât și în public, în prezența prietenilor sau a rudelor acestora.
Totodată, a arătat că o parte din aceste acte de violență s-au derulat și în prezența fiului lor, care din nefericire a asistat la o scenă în care pârâtul-reclamant i-a amenința mama cu un cuțit de bucătărie, fapt ce a produs un șoc emoțional copilului, în mod constat aceasta trăia sub imperiul amenințărilor cu violențe fizice din partea pârâtului, temându-se atât pentru integritatea sa corporală cât și pentru integritatea psihică a minorului.
A precizat că toate aceste aspecte au culminat cu ultima ceartă în derularea căreia, pârâtul-reclamant a izgonit-o din căminul conjugal, astfel că începând cu data de 22.02.2015, sunt despărțiți în fapt, aceasta mutându-se împreună cu fiul lor în casa părinților săi în ., ., județul D..
De asemenea, a arătat că în nenumărate rânduri aceasta a încercat de la momentul despărțirii în fapt să discute cu pârâtul în ceea ce privește viitorul lor și al copilului, solicitându-i chiar să își găsească timpul necesar să meargă la un specialist pentru a rezolva problemele de cuplu,însă toate încercările acesteia au fost lovite de un refuz din partea pârâtului, care în sinea sa încerca să se convingă că în relația lor nu există probleme,interzicându-i acesteia să discute despre aceste probleme cu părinții săi sau cu părinții lui, pentru a păstra o aparență iluzorie a unei familii fericite.
În ceea ce privește minorul rezultat din căsătoria, a arătat că încă de la nașterea minorului, aceasta a fost cea care s-a preocupat permanent de creșterea și educarea acestuia,a beneficiat după nașterea copilului de concediul postnatal pe o perioadă de 2 ani de zile, iar ulterior după reluarea serviciului a fost nevoită să înscrie minorul la o grădiniță cu program prelungit
A arătat că pârâtul-reclamant nu a manifestat un interes deosebit în creșterea și educarea minorului, cunoscând că sunt o mamă bună și grijulie a lăsat în sarcina sa tot ceea ce ținea de îngrijirea, creșterea și educarea fiului lor,însă în ultima perioadă, de la despărțirea în fapt pârâtul-reclamant a manifestat un interes efectiv pentru copil, făcând eforturi pentru a-și petrece timpul cu acesta.
Reclamanta-pârâtă a mai precizat că indiferent de problemele lor de cuplu, acestea nu ar trebui să afecteze legătura părinților cu propriul copil, astfel încât ,atât tatăl cât și mama trebuie să aibă o relație firească, normală, bazată pe afecțiune și încredere cu propriul copil, indiferent de modul în care aceștia au stabilit să își rezolve problemele de cuplu.
De asemenea, a mai precizat că aceste aspecte însă sunt omise de către pârâtul-reclamant, care deși conștient de declinul constant al relației, continuă să contribuie și să agraveze această pantă descendentă în care a intrat căsnicia lor, influențând minorul în ceea ce privește motivele despărțirii lor și formându-i o imagine negativă a acesteia.
Totodată a precizat că aceste idei ale copilului ,le preia fără a avea posibilitatea rațională-logic ă de a discerne ce este adevărat și ce este minciună, datorită vârstei sale fragede.
A mai precizat că în nenumărate rânduri a fost pusă în postura de mamă care trebuie să găsească o justificare simplă pe înțelesul fiul său pentru comportamentul tatălui acestuia, fiind dificil și dureros în aceste condiții să încerci să explici unui copil faptele uneori iraționale ale unui adult și în același timp să încerci să protejezi imaginea de tată, pentru ca acest copil să nu își denatureze afecțiunea față de propriul părinte.
În ceea ce privește domiciliul părinților săi în care aceasta locuiește în prezent cu fiul său și la care a solicitat stabilirea domiciliului acestuia ,este compus din 4 camere, bucătărie, baie, hol și anexe gospodărești, interiorul locuinței fiind mobilat corespunzător, utilat cu aparatură electrocasnică, oferind condiții igienico-sanitare bune și ca atare satisfăcând cerințele unui tari bun în acesta.
Mai mult decât atât la acest domiciliu, minorul se bucură de afecțiunea bunicilor materni și a rudelor apropiate și totodată și de afecțiunea bunicilor paterni care locuiesc tot în comuna Podari, ., județul D..
În ceea ce privește condițiile de admisibilitate a unei cererii de ordonanță președințială, reclamanta-pârâtă a arătat că" potrivit art. 996 C.p.civ. „ instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări ,iar potrivit art. 919 C.p.civ „instanța poate lua, pe tot parcursul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei"
Soluția este, de altfel, logică potrivit art. 496 alin. 1 Cod Civil, dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului . Ori, în cazul în care între părinți se declanșează o procedură de divorț, este greu de presupus că aceștia ar mai putea să cadă de acord asupra măsurilor privitoare la minor. Astfel, legiuitorul a creat posibilitatea ca instanța să decidă la care anume dintre părinți va avea minorul stabilită locuința până la finalizarea procesului de divorț.
De altfel această condiție trebuie analizată și din prisma atașamentului natural și fiziologic al copilului față de mamă. Conform doctrinei psihologice dragostea copilului față de mama sa este, o continuare a legăturii fiziologice, organice, strânse, ce se stabilește intre copil și mamă încă din fazele intrauterine,atașamentul afectiv al copilului față de mama sa este foarte puternic,iar despărțirea lui de ea poate duce la stări grave, ca lipsa apetitului si refuzul hranei sau enurezisul, de exemplu,copiii care sunt separați o vreme mai îndelungată de mama lor, devin mici depresivi, această lipsa a mamei, așa-zisa frustrare maternă, poate avea repercusiuni adânci, mai târziu, asupra formarii și dezvoltării personalității lor.
Urgența luării măsurii de stabilire a domiciliului la mamă pe calea ordonanței în prezenta speță este justificată de altfel și de necesitatea unei stabilități în programul zilnic al copilului, având în vedere că în prezent minorul este înscris la grădinița PINNOCHIO cu program prelungit.
Reclamanta-pârâtă a arătat că în perioada după despărțirea în fapt, pârâtul-reclamant ,în încercarea de a se apropia tot mai mult de copil, a început să ia minorul de la grădiniță în timpul programului chiar să nu îl ducă în anumite zile, cu motivarea că grădinița nu este obligatorie, însă dorința de a-l pregăti pentru clasa 0, aceasta consideră că ne frecventarea cursurilor grădiniței chiar dacă pentru copil reprezintă un prilej să își petreacă timp alături de tatăl său, îi poate crea o . dezavantaje de natură educațională și reprezintă o neparticipare la activitățile educaționale de zi cu zi la care sunt prezenți ceilalți copii și care contribuie în mod eficient la formarea și pregătirea minorului pentru clasa 0, având în vedere că acesta este în vârstă de 6 ani, mergând spre 7 ani, iar nevoia de stabilitate în plan educațional constituie un alt element care justifică în aceste condiții stabilirea provizorie a domiciliului minorului la aceasta.
In ceea ce privește condiția neprejudicierii fondului, reclamanta-pârâtă a considerat că aceasta este îndeplinită având în vedere natura măsurilor solicitate a fi luate prin intermediul prezentei cereri de ordonanță președințiale.
In ceea ce privește vremelnicia măsurilor ce se solicită a fi luate, consideră că și această condiție este îndeplinită ,având vedere caracterul provizoriu al solicitărilor, respectiv până la soluționarea pe fond a cererii de divorț ce face obiectul dosarului nr. nr._ aflat pe rolul Judecătoriei C., în cuprinsul cărui se vor lămuri și cererile accesorii vizând stabilirea domiciliului minorului și plata pensiei de întreținere în favoarea minorului.
În dovedirea acțiunii, reclamanta-pârâtă a solicitat înscrisuri, interogatoriul pârâtului și proba testimonială cu martora S. E..
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 496 și art. 529 C. civ și art. 919 și art. 996 C.p.civ.
Cererea a fost legal timbrată.
În dovedirea cererii, reclamanta-pârâtă a depus următoarele acte: împuternicire avocațială,chitanța privind achitarea onorariului de expert, certificat de grefă, copie de pe certificatul de căsătorie, copie de pe certificatul de naștere al minorului ,copie de pe ancheta socială, copie de pe titlul de proprietate nr. 360-_/09.06.1993,copie de pe certificatul său de naștere, copie de pe formularul de reînscriere la cursurile Palatului Copiilor din C., adeverință nr. 801/23.04.2015,eliberată de Palatul Copiilor, adeverință medicală, cerere de înscriere, adeverință eliberată de Primăria comunei Podari.
Instanța a dispus efectuarea unei adrese către Administrația Bazinală de A. J. C., pentru a se comunica veniturile nete realizate de pârât,pe ultimele 6 luni, fiind înaintată adeverința nr. 8721/11.05.2015.
La data de 12 mai 2015,pârâtul-reclamant a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea capătului de cerere privind stabilirea provizorie a minorului Zavoianu S.-L. la reclamanta în ., ., jud D., respingerea capătului de cerere privind obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere în raport de veniturile pe care le realizează și cerere reconvențională, prin care a solicitat stabilirea provizorie pana la soluționarea definitivă a dosarului nr._ având ca obiect divorț, următorul program de legături personale cu minorul în domiciliul său după cum urmează: în săptămânile impare, la sfârșit de săptămână, începând de vineri, ora 14,00 până duminică la ora 19,00; prima jumătate din vacanța de iarnă în anii pari și a doua jumătate din vacanța de iarnă în anii impari, jumătate din vacanța de primăvară; în perioada vacanței de vară - câte două săptămâni/lună; cu ocazia zilei de naștere a copilului, în anii impari și de ziua de naștere a acestuia.
În motivarea cererii pârâtul-reclamant a arătat că "potrivit art. 996 alin.(l) C.proc.civ., instanța va putea să ordone măsuri provizorii, în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Prima condiție care justifică uzitarea ordonanței președințiale este urgența, care va fi apreciată în concret, în raport de circumstanțele obiective ale cauzei.
Prin urmare, textul indicat supra instituie câteva condiții pentru admisibilitatea cererii de ordonanța președințiala ce trebuie sa îndeplinească cumulativ următoarele condiții: măsura dispusa sa aibă caracter provizoriu, sa nu prejudicieze fondul, existenta unei "aparente de drept" in favoarea reclamantului, urgenta, apreciind ca în cauza, așa cum rezulta din dezvoltarea motivelor, reclamanta-pârâtă nu justifica măsura urgentei.
Potrivit disp. art. 996 alin. (1) C.p.civ urgența este îndeplinita când măsura provizorie este necesara "pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara ... ori... pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări".
Afirmațiile potrivit cărora măsura urgenței este justificata de necesitatea unei stabilități in programul zilnic al copilului, pericolul ca acesta sa ii fie interzis accesul la cursurile grădiniței pe care o frecventează sau periclitarea programului educațional nu sunt reale.
În ceea ce privește programul zilnic al minorului ,pârâtul-reclamanta a arătat că minorul este înscris la grădinița Pinnochio cu program prelungit de la orele 08-18 cu posibilitatea luării acestuia la ora 13, având în vedere că acesta are un program de lucru flexibil ceea ce îi permite ca în anumite zile să poată lua minorul de la grădinița la orele 13 ,00 și să-l duc reclamantei după orele 16 când aceasta termină programul de lucru sau când dorește minorul, însă rațiunea pentru care acesta a ales sa ia minorul de la grădinița după terminarea programului, este dat de comportamentul reclamantei-pârâte care de nenumărate ori nu i-a permis sa ia legătura cu minorul, privându-l în acest fel de o relație armonioasa si sănătoasa cu copilul lui.
Pârâtul-reclamanta a arătat că mai mult decât atât, chiar reclamanta recunoaște prin cererea de chemare in judecata faptul i-a interzis sa ia legătura cu minorul atunci când afirma ca acesta a făcut eforturi pentru a-și petrece timpul cu fiul său,considerând ca se impune respingerea si acestui capăt de cerere si datorita faptului ca minorul a locuit pana în 2012 împreuna cu ei la părinții săi, iar începând cu anul 2012 a locuit în apartamentul proprietate comuna din C. ,. A, ., .,iar prin urmare mutarea acestuia în domiciliul părinților reclamantei nu ar face decât sa îngreuneze legătura acestuia si a părinților săi cu minorul.
De asemenea, a arătat că în condițiile în care minorul urmează sa fie înscris în clasa zero, decizia de promovare a acestei cereri este în contradicție cu cele susținute de reclamanta ,considerând că stabilirea locuinței minorului la domiciliul părinților acesteia în . face decât sa îngreuneze procesul de educare al acestuia.
Totodată, a arătat că acesta nu a încercat în nici un fel să intervină în relația dintre minor si reclamanta așa cum sugerează aceasta în cuprinsul cererii de chemare in judecata.
A precizat că reclamanta-pârâtă este de rea credința în condițiile în care afirmă ca prin luarea copilului de la grădinița, în anumite zile, împiedică cumva pregătirea profesionala a acestuia în condițiile în care aceasta în urma cu 1-2 luni a încercat sa transfere copilul la grădinița din . acre acesta nu a fost de acord, explicându-i reclamantei ca luarea unei astfel de decizii poate traumatiza minorul în condițiile în care acesta este integrat în grupul de copii.
De asemenea, a precizat că acesta a fost cel care în permanență s-a preocupat de progresul pe care minorul îl face la grădinița, s-a asigurat ca acestuia nu-i lipsește nimic,iar în toată aceasta perioada acesta a fost cel care a plătit taxa pe mai multe luni perceputa de unitatea unde minorul este înscris.
In ceea ce privește minorul ,pârâtul-reclamant a arătat că acesta este atașat de ambii părinți, iar în cadrul colectivului de la grădinița este integrat așa cum rezulta din caracterizarea emisa de instituția unde acesta este înscris in prezent.
Pârâtul-reclamant apreciază că în cauza nu se arata pericolul la care este expus minorul în condițiile în care acesta nu este o fire agresiva verbal sau fizic, nu a intervenit si a fost preocupat în permanenta de procesul de educare al minorului, nu consumă alcool, iar minorul este atașat de ambii părinți.
In cauza de fata apreciază ca interesul superior al minorului trebuie stabilit în funcție de posibilitățile materiale ale părinților, posibilitățile de dezvoltare fizica,intelectuala si morala pe care copiii le pot găsi la unul dintre părinți, vârsta copilului, comportarea părinților fata de copil înainte de divorț, legăturile de afecțiune stabilite între copil si familie.
Pârâtul-reclamant a mai precizat că reclamanta-pârâtă nu a arătat că în cauză care este pericol iminent pentru dezvoltarea copilului, care să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin schimbarea locuinței acestuia, iar măsura schimbării temporare a locuinței copilului trebuie să aibă un caracter excepțional și să fie temeinic justificată, simpla prezumție că acesta se află la o vârstă la care ar avea nevoie de mamă mai mult decât de tată sau ca exista pericolul ca acesta sa nu poată frecventa cursurile grădiniței unde este înscris, nu sunt suficiente .
In ceea ce privește motivele de fond invocate prin cererea de chemare in judecata,pârâtul-reclamant a apreciat că ca acestea sunt nefondate.
Susținerea potrivit căreia pe fondul consumului de alcool si al geloziei excesive au apărut certuri si violente verbale ,sunt nereale, în lipsa unor dovezi concrete, reclamanta-pârâtă a încercat prin diverse metode de provocare să-l discrediteze în fata minorului.
A mai precizat că acesta nu a izgonit din domiciliul conjugal pe aceasta si minorul, ci reclamanta a fost cea care a luat hotărârea sa părăsească domiciliul conjugal,ba mai mult decât atât, cu aceasta ocazie aceasta a schimbat încuietorile de la apartamentul proprietate . numai în urma unei sesizări formulate la organele abilitate, reclamanta i-a înmânat ulterior cheile de la apartament.
De asemenea a mai precizat că afirmația potrivit căreia acesta nu a manifestat interes în creșterea minorului este una fără suport, câtă vreme acesta s-a preocupat în permanenta de îngrijirea si creșterea acestuia.
Cu privire la capătul de cerere privind obligarea sa la plata pensiei de întreținere în raport de venitul pe care îl realizează,a solicitat respingerea acestui capăt de cerere.
Prin urmare, plata pensiei de întreținere pentru minor în bani este a doua în bani este a doua opțiune în cazurile în care autoritatea părintească nu poate fi exercitată în comun sau dacă unul dintre părinți dovedește cu rea credință că nu sprijină financiar copilul. Până la aceasta situație ar trebui să funcționeze prezumția de bună credință. Sub acest aspect apreciază ca forma de contribuție poate sa privească si modalitatea prin care sa se poată procura în funcție de nevoile minorului hrană, îmbrăcăminte, rechizite, uniformă școlară, etc .
Mai mult apreciază ca se limitează acest drept prin impunerea unei contribuții lunare având în vedere si nevoile minorului care pot sa privească participarea la diferite activități școlare, educaționale .
Prin urmare,obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.
Pârâtul-reclamant a apreciat ca este întemeiata cererea sa, având în vedere ca pana în prezent acesta și-a îndeplinit toate obligațiile si nu a dat dovada de rea credința în ceea ce privește asigurarea condițiilor necesare creșterii si educării celor minorului și s-a asigurat ca minorului sa nu îi lipsească nimic si am achitata taxele restante la grădinița Pinnochio unde acesta este înscris.
În ceea ce privește legătura acestuia cu minorul,pârâtul-reclamant a arătat că orice copil are dreptul de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane fată de care copilul a dezvoltat legături de atașament. Copilul are dreptul de ași cunoaște rudele și de a întreține relații personale cu acestea, precum și cu alte persoane alături de care copilul sa bucurat de viata de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. Părinții sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relațiile personale ale acestuia cu bunicii, decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.
A mai arătat că, este în interesul minorului, dar și al părintelui de a avea o viată de familie, deziderat ce se poate realiza numai prin menținerea legăturilor personale în mod efectiv și fără nici o ingerință din partea tatălui minorei, ambii părinți trebuie să manifeste o disponibilitate maximă și o cooperare deplină în creșterea și dezvoltarea minorului, de așa manieră încât copilul să se bucure de prezenta, afecțiunea, de grija și de ocrotirea ambilor părinți.
Rațiunea pentru care solicită în aceasta procedura stabilirea unu program de vizitare este dată de faptul ca de aproximativ 2 luni acesta are reale probleme în a avea legături cu minorul datorita reclamantei, care a nenumărate rânduri a dus minorul în domiciliul părinților săi ,iar încercările sale de a veghea asupra copilului au fost zădărnicite de aceștia.
În dovedirea cererii ,pârâtul-reclamant a solicitat înscrisuri, interogatoriul reclamantei și proba testimonială cu martorii Cîrlogeanu C.-M. și B. F..
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 401 C. civ și art. 209 C.p.civ.
În dovedirea cererii, pârâtul-reclamant a depus la dosar următoarele acte,în copii xerox: buletinul său de identitate, adeverințele nr. 8281 și 8282/05.05.2015, eliberate de Administrația Bazinală de A. J. C., adresă eliberată de Poliția Municipiului C.- Secția 3 Poliție, bonuri fiscale, scrisoare de caracterizare a minorului și adeverința nr. 351/04.05.2015,eliberată de Grădinița cu Program Prelungit"Pinochio" C. .
La aceiași dată, reclamanta-pârâtă a depus precizare la cererea de ordonanță președințială, prin care a solicitat stabilirea provizorie a domiciliului minorului Z. Ș.-L. la aceasta, în ., ., județul D., până la soluționarea în mod definitiv a dosarului nr._/215/2015 aflat pe rolul Judecătoriei C., având ca obiect divorț și își menține și capătul de cerere privind obligarea provizorie a pârâtului-reclamant la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului .
A depus la dosar certificat de grefă.
La data de 14.05.2015, reclamanta-pârâtă a depus răspuns la întâmpinare ,prin care a arătat că își menține apărările formulate prin cererea de emitere a ordonanței președințiale,iar față de apărărilor formulate de pârât,prin întâmpinare, a arătat că ,"instanța poate lua,pe tot parcursul procesului,prin ordonanță președințială,măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori,la obligația de întreținere,la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosința locuinței familiei" .
În motivarea cererii a arătat că în prezenta speță lipsa acordului dintre cei doi părinți este evidentă având în vedere poziția procesuală adoptată de către pârât, care se opune la stabilirea locuinței minorului la mama sa. Ca atare, condițiile legale mai sus menționate, pentru ca instanța de tutelă să intervină și să hotărască pe calea ordonanței președințiale, ținând cont în primul rând de interesul superior al copilului, ca locuința provizorie a copilului să fie la mamă, sunt îndeplinite.
Condiția urgenței, trebuie analizată în aceste cazuri și din prisma atașamentului natural și fiziologic al copilului față de mamă. Conform doctrinei psihologice dragostea copilului față de mama sa este, o continuare a legăturii fiziologice, organice, strânse, ce se stabilește între copil și mamă încă din fazele intrauterine. Atașamentul afectiv al copilului față de mama sa este foarte puternic. Despărțirea lui de ea poate duce la stări grave, ca lipsa apetitului si refuzul hranei sau enurezisul, de exemplu. Copiii care sunt separați o vreme mai îndelungată de mama lor, devin mici depresivi. Această lipsa a mamei, așa-zisa frustrare maternă, poate avea repercusiuni adânci, mai târziu, asupra formarii și dezvoltării personalității lor.
De asemenea urgența luării măsurii de stabilire a domiciliului la mamă pe calea ordonanței în prezenta speță este necesitatea unei stabilități în programul zilnic al copilului în prezent minorul fiind înscris la grădinița PINNOCHIO cu program prelungit.
A arătat că ,așa cum pârâtul recunoaște prin întâmpinare programul său de muncă este structurat pe ture, sub forma programului 12 ore lucrătoare la care se oferă 24 de ore de odihnă,însă anterior zilele în care acesta nu lucrează pârâtul ia copilul de la grădiniță în jurul orei 13,ținând copilul la domiciliul său și peste noapte, în zilele în care fiul lor este dispus să stea la acesta,
Deasemenea, a arătat că această stare de fapt perturbă în mod vădit programul copilului care de altfel trebuie să urmeze cursurile grădiniței conform programului stabilit de către aceasta, iar pârâtul, de la data despărțirii în fapt, a avut posibilitatea să vadă copilul, să petreacă timp cu acesta, chiar să îl ia în domiciliul acestuia unde copilul a rămas peste noapte sau să îl ducă în domiciliul bunicilor paterni la Podari, astfel că susținerile portivit cărora aceasta i-ar fi interzis sau a zădărnicit legăturile tatălui cu fiul său, sunt lipsite de orice fundament, existând chiar o contradiție în susțineri ale pârâtului în acest sens.
Totodată a arătat că, pârâtul justifică grija pe care i-o poartă fiului său prin prisma permanenței cu care acesta s-a preocupat de progresul fiului său la „grădiniță", prin plata unor taxe,însă preocuparea părintelui în ceea ce privește proprii copii trebuie să fie permanent și să vizeze toate aspectele vieții acestora, nu numai o preocupare de progresul minorilor în planul pregătirii educative.
Faptul că în ultimele luni, de când s-a produs despărțirea în fapt, pârâtul a mers la grădiniță și a achitat câteva de taxe, denotă doar o preocupare temporară motivată de necesitatea preconstituirii unor probatorii necesare acestuia în procedura divorțului.
A precizat că, pârâtul prin apărările formulate a arătat doar că în câteva luni (februarie, martie și aprilie) a plătit taxele la grădinița la care este înscris minorul, însă toate celelalte cheltuieli de întreținere efectivă a fiului lor, atât anterior despărțirii în fapt cât și ulterior acesteia, aceasta a fost cea care le-a efectuat. Dreptul la pensia de întreținere este un drept al copilului de care nici eu și nici soțul meu nu putem dispune discrectionar. în condițiile în care locuința minorului va fi stabilită la mamă, eu voi fi cea care va suporta permanent toate cheltuieli necesare întreținerii a acestui copil.
A mai precizat că ,pârâtul a solicitat respingerea cererii de obligare a sa la plata pensiei de întreținere, în schimb nu indică cum înțelege să își execute obligația legală de întreținere a fiului său în natură,însă plata unor cursuri la grădiniță nu reprezintă în sensul indicat de leguitor o realizare a obligației de întreținere în natură, ci o simplă plată care se poate la fel de lesne realiza și din pensia de întreținere stabilită de către instanță
Ca teză probatorie față de solicitările pârâtului, reclamanta-pârâtă a solicitat suplimentarea probelor solicitate ,cu proba testimonială a 2 martori, respectiv: S. E. și B. I. și își menține solicitările de probatorii vizând proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul pârâtului.
La aceiași dată, reclamanta-pârâtă a depus întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a solicitat admiterea în parte a cererea de stabilire provizorie a legăturii personale a pârâtului cu minorul în domiciliul acestuia în sensul stabilirii următorului program în care această măsură să fie dusă la îndeplinire: în prima și a treia săptămână a lunii, în week-end începând de sâmbăta de la ora 1000 până duminica la ora 1700, ultima săptămână din vacanța de iarnă în anii pari și prima săptămână din vacanța de iarnă în anii impari, primele 5 zile din vacanța de primăvară, primele 3 săptămâni din vacanța de vară și în ziua de celebrare a onomasticii minorului în anii impari.
În motivare, a arătat că este necesar și normal ca minorul să aibă legături cu tatăl său, însă trebuie ținut cont de faptul că minorul are un program educativ bine stabilit și totodată trebuie avut în vedere că fiind în vârstă de aproximativ 7 ani, are un program de viață adaptat la vârsta acestuia pentru a-i garanta o creștere și o dezvoltare armonioasă.
A mai arătat că nu s-a opus niciodată ca tatăl să aibă legături cu fiul său, după despărțirea în fapt, dimpotrivă a încercat să determine în ciuda neînțelegerilor dintre ei că aceste legături să se realizeze în mod firesc, însă singurul aspect la care aceasta s-a opus, a fost perturbarea programului de viață cu care minorul a fost obișnuit.
În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri, încuviințată de instanță ambelor părți .
Analizând cu precădere excepția netimbrării cererii reconvenționale invocată de reclamanta-pârâtă la acest termen de judecată, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din OUG 80/2013, actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se achită anticipat, cu exceptiile prevazute de lege, conform art. 33 alin.1 din același act normativ, iar aliniatul 2, dispune în sensul că, dacă cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, reclamantului i se pune in vedere, în conditiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedura civila, obligatia de a timbra cererea in cuantumul stabilit de instanta si de a transmite instantei dovada achitarii taxei judiciare de timbru .
De asemenea, conform art. 197 din Codul de procedură civilă, în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii, iar netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
În cauza dedusă judecății, la termenul din data de 12.05.2015, instanța a pus în vedere pârâtului-reclamat să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, prevăzută de art. art.6 alin.4 din OUG 80/2013, aferentă cererii reconvenționale pe care acesta a formulat-o, sub sancțiunea anulării ca netimbrată, obligație pe care acesta nu a înțeles să o îndeplinească .
Prin urmare, reținând că pârâtul -reclamant nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, aferentă cererii reconvenționale, instanța va admite excepția netimbrării acesteia invocată de către reclamanta -pârâtă și va anula cererea ca netimbrată .
Analizând pe fond cauza, pe baza materialului probator administrat, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta -pârâtă și pârâtul -reclamant s-au căsătorit la data de 26.05.2007, iar din căsătoria lor, a rezultat minorul Z. Ș.-L., născut la data de 13.03.2009 .
În prezent, părțile sunt despărțite în fapt, iar minorul locuiește împreună cu mama reclamantă-pârâtă, în domiciliul părinților acesteia din urmă, situat din Comuna Podari, ., județul D., într-un imobil compus din 4 camere, bucătărie, baie, hol și anexe gospodărești, mobilat corespunzător, utilat cu aparatură electrocasnică, în care există condiții igienico-sanitare și de trai bune .
De asemenea, pe rolul Judecătoriei C., se află înregistrat dosarul nr._/215/2015, având ca obiect divorț, în care reclamanta, a solicitat stabilirea locuinței minorului la aceasta, exercitarea autorității părintești de ambii părinți și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere în favoarea minorului .
Potrivit dispozițiilor art. 919 C.p.civ., instanța poate lua, pe tot timpul procesului de divorț, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
Astfel, deși calea procedurală este ordonanța președințială, atunci când obiectul acesteia intră în categoria cererilor prevăzute de art. 919 C.p.civ., instanța este ținută să verifice doar îndeplinirea cumulativă a două condiții de admisibilitate, respectiv vremelnicia și neprejudecarea fondului, aceasta deoarece, din interpretarea textului legal, condiția urgenței este prezumată de legiuitor în această materie .
De asemenea, aceste măsuri pot fi luate pe cale de ordonanță președințială și în condiții derogatorii de la dreptul comun în materie, numai pe timpul procesului de divorț .
În cauză, instanța constată că sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute textul de lege, respectiv vremelnicia, în sensul că părțile au pe rolul instanței acțiune de divorț și neprejudecarea fondului, care se rezolvă prin hotărârea finală asupra procesului de divorț, astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 919 C.p.civ., urmează să admită cererea de ordonanță președințială așa cum a fost precizată și să stabilească locuința minorului la mama reclamantă -pârâtă.
În ceea ce privește cererea privind obligarea pârâtului -reclamant să contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a minorului, instanța reține că potrivit potrivit art. 499 alin.1 Cod civil, tatăl și mama sunt obligați să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația ,învățătura și pregătirea sa profesională .
Având în vedere ca de la despartirea în fapt, minorul se afla în grija reclamantei- pârâte, care îi asigura astfel întretinere în natura, precum si dispozițiile art. 402, art. 525, art. 529 din Codul civil și art. 919 C.p.civ., instanța va obliga pârâtul- reclamant, să contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională ale minorului, sub forma plății unei pensii de întreținere în cuantum de 460 lei lunar, începând cu data introducerii cererii 24.04.2015 și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a obligației .
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, instanța a avut în vedere venitul mediu net lunar realizat de pârât pe ultimele 6 luni, de 1850 lei, rezultat din adeverința nr. 8721/11.05.2015, eliberată de Administrația Bazinală de A. J., aflată la fila 36 din dosar .
În temeiul art. 997 alin. 2 C.proc.civ., instanța va dispune ca măsurile luate să fie provizorii, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/215/2015, aflat pe rolul Judecătoriei C., având ca obiect divorț.
De asemenea, în temeiul art. 997 alin. 3 C.proc.civ., instanța va dispune ca executarea să se facă fără somație și fără trecerea vreunui termen.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., instanța va obliga pârâtul -reclamant la 1220 lei cheltuieli de judecată către reclamanta -pârâtă, reprezentând taxa judiciară de timbru (20 lei ) și onorariu de avocat (1200 ) lei .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția netimbrării cererii reconvenționale, invocată de către reclamanta -pârâtă Z. I..
Anulează ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâtul -reclamant Z. M. D. .
Admite cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta -pârâtă Z. I., domiciliată în Comuna Podari, ., județul D., împotriva pârâtului -reclamant Z. M. D., domiciliat în C., .. A, ., ., așa cum a fost precizată .
Stabilește locuința minorului Z. M. -L., născut la data de 13.03.2009, la mama reclamantă-pârâtă.
Obligă pârâtul -reclamant să contribuie la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a minorului, sub forma plății unei pensii de întreținere în cuantum de 460 lei lunar, începând cu data introducerii cererii 24.04.2015 și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau de stingere a obligației .
Măsurile dispuse sunt provizorii, până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/215/2015, aflat pe rolul Judecătoriei C., având ca obiect divorț.
Obligă pârâtul -reclamant la 1220 lei cheltuieli de judecată către pârâtul -reclamant .
Executorie, fără somație și fără trecerea vreunui termen.
Cu apel, în termen de 5 zile de la pronunțare, cerere de apel care se va depune la Judecătoria C. .
Pronunțată în ședința publică de la 20 mai 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. P. V. P.
Redactat: L.P
Tehnoredactat: V.P.
Nr. exemplare: 4
Data redactării: 21.05.2015
| ← Ordin de protecţie. Sentința nr. 119/2015. Judecătoria CRAIOVA | Pensie întreţinere. Sentința nr. 9391/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
