Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 6974/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6974/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 6974/2015
Dosar nr._ - Ordonanță președințială-
ROMANIA
JUDECATORIA C. - JUDETUL D.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR. 6974
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE_ 2015
COMPLETUL DE MINORI ȘI FAMILIE CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE L. Moțîrlichie
Grefier L. M.
Pe rol, judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamanta F. I. M. și pe pârâtul F. V. C., având ca obiect "ordonanță președințială".
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 21.05.2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre și pentru când, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispozițiile art. 396 NCPC, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 22.05.2015.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.04.2015 sub nr._, reclamanta F. I. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul F. V. C.,să se dispună pe calea unei ordonanțe președințiale stabilirea domiciliului minorului F. Darius G., născut la data de 09.01.2012, urmând ca acesta să fie în ., județul D..
În motivare, a arătat reclamanta faptul că din căsătoria părților, ce a avut loc la data de 23.08.2014, a rezultat minorul F. Darius G., n[scut la data de 09.01.2012, iar cererea ce face obiectul dosarului nr.6774/ 215/2015 al Judecătoriei C. s-a solicitat stabilirea domiciliului minorului după desfacerea căsătoriei în ..
Apreciază reclamanta faptul că disp.art.495 și art.400 cod civil trebuie interpretate ca fiind în concordanță cu interesul superior al minorului, iar dată fiind starea actuala a acesteia în sensul că are condiții de locuit, a lucrat în această perioadă aducând venituri stabile care îi permit asigurarea bunăstării materiale și spirituale copilului, este atașată din punct de vedere afectiv de acesta, cererea este perfect admisibilă.
De asemenea, apreciază reclamanta faptul că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, respectiv urgența, care va fi apreciată de către instanță în raport cu situația existentă în momentul judecării cererii-vârsta fragedă a minorului, nevoia prezenței mamei în procesul de creștere și educare, neprejudecarea fondului, stabilirea provizorie a domiciliului minorului, urmând ca, o dată cu soluționarea pe fond a acțiunii de divorț să fie stabilit domiciliul copilului, precum și vremelnicia măsurii întrucât măsurile dispuse pe calea ordonanței președințiale sunt limitate în timp până la soluționarea pe fond a cauzei.
În drept, au fost invocate disp.art.998-1001 Cod proc.civ.
În susținere, au fost depuse la dosar înscrisuri, respectiv certificat de naștere minor, cererea de chemare în judecată, având ca obiect divorț.
La data de 07.05.2015 pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, ca nefondată.
În motivare, s-a arătat faptul că, cererea de emitere a ordonanței președințiale nu este motivată în fapt, reclamanta rezumându-se doar la a invoca dispoziții legake cu privire la interesul superior al minorului, fără să indice, față de situația de fapt, dacă în cauză sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale impuse de art.996 Cod civil și anume urgența stabilirii locuinței minorului, vremelnicia măsurii, neprejudecarea fondului raportat și la disp.art.920 Cod proc.civ.
Astfel, reclamanta nu face referire la situația actuală a minorului, care în prezent locuiește cu pârâtul la domiciliul său din . care a locuit și reclamanta până în luna martie 2015, fiind locuința pe care copilul o cunoaște și în raport de care, față de vârsta sa fragedă, are noțiunea de casă.
De asemenea, se mai arată că, în această locuință, minorul are toate condițiile necesare creșterii și dezvoltării sale psiho sociale normale și un climat normal alături de tatăl său și de bunicii paterni de care este foarte atașat.
Raportat la noțiunea de interes superior al minorului, arată pârâtul faptul că nici el și nici bunicii paterni nu au interzis niciodată reclamantei, de la data la care aceasta a plecat de acasă, ca aceasta să viziteze minorul ori de câte ori a dorit.
Apreciază pârâtul că schimbarea domiciliului minorului cu un alt domiciliu, respectiv la domiciliul mamei, care este inadecvat creșterii și educării sale, o casă cu 2 camere în care locuiesc 3 familii, ar avea consecințe extrem de grave pentru minor, raportat la vârsta fragedă și scoaterea din mediul pe care el îl consideră casă.
De altfel, prin cererea formulată, reclamanta nu justifică în nici un fel măsura solicitată instanței și nu aduce nicio critică modului în care copilul locuiește și este îngrijit sau cu privire la o eventuală împiedicare a sa de a avea legături personale cu minorul.
Mai arată pârâtul faptul că el este cel care se ocupă de minor, îl duce la grădiniță, situată la 20 de metri de casă, merge la medicul de familie pentru controalele periodice și vaccinări, copilul fiind bine îngrijit și clinic sănătos, așa cum rezultă din adeverința eliberată de medicul de familie.
Totodată, apreciază pârâtul că susținerile reclamantei sun nefondată întrucât în cauză nu se poate vorbi de o prejudiciere a interesului minorului raportat la faptul că în prezent acesta locuiește în domiciliul în care s-a născut și a trăit până în prezent. De asemenea, anul trecut, reclamanta a fost plecată în Italia o perioadă de câteva luni, iar minorul a fost îngrijit doar de către pârât împreună cu bunicii paterni, creându-se o puternică legătură între pârât și minor, iar la câteva săptămâni după revenirea în țară, reclamanta a părăsit domiciliul.
În ceea ce privește condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, cererea este motivată sumar, fără a fi indicate în concret motivele reale pentru care cererea de ordonanță ar fi admisibilă, nu se face dovada existenței vreunui drept care s-ar păgubi prin întârziere a urgenței măsurii solicitate și nici care ar fi paguba iminentă care nu s-ar putea repara, câtă vreme reclamantei i se permit legăturile personale cu minorul, iar acesta, deși are vârsta de 3 ani și 4 luni, merge la grădiniță, este bine îngrijit de către pârât, de care este foarte atașat .
Astfel, apreciază pârâtul faptul că, raportat la disp. art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004, este în interesul dovedit al copilului ca acesta să rămână în domiciliul său din ., județul D..
În drept, au fost invpocate disp.art.205 Cod proc.civ.
Au fost depuse la dosar însrisuri, respectiv adeverință medială eliberată de medicul de familie, adeverință și caracterizare emise de Grădinița Bratovoiești, județul D..
Au fost încuviințate părților și administrate proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu reciproc al părților, precum și proba testimonială, fiind audiați martorii M. Liza, propusă de către reclamantă și M. V., propusă de către pârât, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Reclamanta și pârâtul au depus la dosar referate de anchetă socială.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Instanța reține că potrivit art. art. 996 din Codul de procedură civilă:
”Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Conform art. 496 cod civil:” (1)Copilul minor locuiește la părinții săi.
(2)Dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili, de comun acord, locuința copilului.
(3)În caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispozițiile art. 264 rămân aplicabile.
(4)Locuința copilului, stabilită potrivit acestui articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinților decât în cazurile prevăzute expres de lege.
(5)Părintele la care copilul nu locuiește în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu minorul, la locuința acestuia. Instanța de tutelă poate limita exercițiul acestui drept, dacă aceasta este în interesul superior al copilului”.
Posibilitatea de a dispune o măsură pe cale de ordonanță președințială cu privire la stabilirea provizorie a locuinței copilului minor este prevăzută expres prin dispozițiile art. 919 cod procedură civilă, iar prin această reglementare legea statuează asupra existenței urgenței și vremelniciei unei astfel de măsuri. Prin urmare, instanța nu are a cerceta dacă măsura solicitată este urgentă ori vremelnică, întrucât aceste chestiuni sunt determinate de lege.
În mod implicit, pe calea ordonanței președințiale nu se va putea decât respecta scopul normele edictate pentru protecția minorului, adică acele măsuri ce sunt în interesul acestuia. Evident instanța învestită cu soluționarea divorțului în urma administrării probatoriul complex va putea statua asupra locuinței minorului.
Întrucât stabilirea locuinței minorului pe durata derulării procedurii de fond privind desfacerea căsătoriei părților necesită o soluționare urgentă prin prisma interesului superior al copilului, instanța este datoare să dispună toate masurile necesare pentru a preveni producerea oricărui prejudiciu minorului, sub aspect fizic sau moral, motiv pentru care se apreciază că prezenta cerere de ordonanță președințială este admisibila
Pe fondul cauzei, se reține, așa cum rezultă din susțineri precum și din probele administrate, că părțile s-au căsătorit la data de 23.08.2014, iar la data de 09.01.2012 s-a născut fiul acestora F. Darius G..
Prin cererea formulată, reclamanta a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, stabilirea provizorie a locuinței minorului în ., județul D., fără a se menționa argumentele pentru care se impune ca situația actuală a minorului, până la soluționarea acțiunii de divorț, să fie schimbată.
Raportat la obiectul acțiunii formulate, prin care reclamanta a solicitat stabilirea locuinței minorului la domiciliul din ., județul D. și la vremelnicia măsurilor ce se pot lua, instanța apreciază că trebuie să analizeze pe de o parte climatul familial și emoțional în care locuiește minorul la acest moment, și pe de altă parte dacă este justificată schimbarea acestui climat până la soluționarea dosarului de divorț, astfel încât schimbarea să nu fie de natură a avea repercusiuni negative asupra dezvoltării sale viitoare.
Din declarația martorului M. V. coroborată cu răspunsul reclamantei la interogatoriul propus de către pârât, se reține că reclamanta, în urmă cu trei luni a părăsit domiciliul comun, mergând să locuiască în domiciliul mamei sale, iar minorul a rămas în îngrijirea pârâtului și a bunicilor paterni.
Se apreciază că interesul minorului, la momentul actual, având în vedere tensiunile existente între soți, indiferent de persoana căreia îi aparține culpa pentru generarea sau dezvoltarea conflictului, este de a avea asigurat un climat familial liniștit, care să îi confere sentimentul de protecție și siguranță.
În speță, din probele administrate în cauză, respectiv înscrisurile depuse la dosar coroborate cu răspunsul părților la interogatoriu și declarațiile martorilor audiați în cauză, se apreciază că schimbarea locuinței minorului și stabilirea acesteia la domiciliul din .,, domiciliul bunicii materne, în mod provizoriu până la soluționarea cererii formulată pe calea dreptului comun, nu se impune.
Astfel, potrivit referatului de anchetă psihosocială întocmit de către Primăria Bratovoiești, minorul F. Darius C. este foarte atașat de bunicii paterni, aceștia au o afecțiune deosebită față de copil, este crescut, educat, merge la grădiniță, este bine îngrijit, atât tatăl cât și bunicii paterni oferindu-i un cadru familial adecvat.
De asemenea, din declarațiile martorilor audiați în cauză, M. V. și M. Liza, se reține că, după despărțirea în fapt a părților, minorul este bine îngrijit de către pârât și bunicii paterni, la domiciliul acestora, singurul domiciliu în care minorul a locuit încă de la naștere.
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv contract de muncă încheiat pentru perioada 02.01._15, coroborate cu declarațiile martorilor audiați, se mai reține că reclamanta a fost plecată din țară pentru a realiza venituri, iar pe perioada cât aceasta s-a aflat în străinătate, minorul a rămas în grija tatălui și a bunicilor paterni.
Vârsta minorului și stadiul dezvoltării sale fizice si psihice recomandă, înainte de toate, o continuitate a mediului în care se află, cel puțin în mod provizoriu, până când se va stabili cu caracter definitiv părintele cu care va locui.
Prin urmare, instanța apreciază că soluția oportună în această cauză este de menținere a climatului familial și afectiv actual, în care minora este integrată în mod stabil și în care se simte în siguranță.
Totodată, instanța reține că nu s-a dovedit prin probele administrate, că pârâtul sau părinții acesteia nu sunt persoane responsabile în raport cu minorul sau că aceștia au manifestări necorespunzătoare față de copil și, de asemenea, nu s-a făcut dovada faptului că pârâtul o împiedică pe reclamantă să aibă legături cu minorul, reclamanta fiind cea care a părăsit domiciliul conjugal pentru a se muta cu mama și frații săi.
Nu în ultimul rând, instanța va avea în vedere și faptul că în conformitate cu prevederile art. 503 alin. 1 C.civil părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească, astfel că până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești care să prevadă contrariul, reclamanta are dreptul legal de a-și exercita autoritatea părintească asupra minorului.
În raport de aceste argumente, instanța nu apreciază necesar a analiza toate celelalte susțineri referitoare la condițiile materiale prezentate de ambii părinți, în măsura în care soluția adoptată nu are caracter decât provizoriu, instanța de fond urmând a analiza în amănunt aceste aspecte.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată, pe cale de ordonanță președințială, de către reclamanta F. I. M., cu domiciliul în ., județul D., cu CNP_, în contradictoriu cu pârâtul F. V. C., cu domiciliul în ., județul D., cu CNP_.
Cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată azi, 22.05.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. Moțirlichie M. L.
Red. Jud.L.M. 25 Mai 2015
Teh red. Gref.L.M
4 ex.25.05.2015
| ← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 7013/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 5561/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
