Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 1453/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1453/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 05-02-2015 în dosarul nr. 1453/2015
DOSAR NR_
JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR.1453
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 05.02.2015
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE- B. S.- JUDECĂTOR
GREFIER – B. L.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința de judecată din 29.01.2013, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre judecătorească, - privind pe reclamantul C. G. M. și pârâta B. M., având ca obiect: partaj bunuri comune.
Procedura legală fără citare părți.
JUDECATA
Asupra cauzei de față:
Prin decizia civ.nr.185/22.11.2011 pronunțată de Tribunalul D. s-au casat sent.civ.nr.6850/12.04.2011 și încheierea de admitere în principiu pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._, trimițându-se cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, - cauză care a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ .
Prin cererea formulată la 28.05.2008 de reclamantul C. G. M. acesta a chemat în judecată pârâta B. M., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună partjarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, în cote de ½.
În motivarea cererii s-a arătat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune: un apartament situat în C., ., ., ., județ D.; mobilier de sufragerie (format dintr-un corp bibliotecă, o canapea și un fotoliu); mobilier dormitor (format dintr-un pat și un șifonier); trei covoare, trei perdele; două televizoare color; un radiocaseteofon; obiecte aparatură electronică și electrocasnică; un aragaz, un frigider, o mașină de spălat automată; două telefoane mobile; bijuterii; un set de 6 oale din inox pe care reclamantul le-a achiziționat din G..
De asemenea, reclamantul a solicitat ca pârâta să-i restituie toate bunurile proprii (hainele personale ale reclamantului pe care pârâta a refuzat să i le înapoieze).
În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art.36 alin.1/cod fam.
Cererea a fost legal timbrată.
În susținerea cererii, au fost depuse următoarele acte în xerocopie: sent.civ.nr.3542/12.03.2008 pronunțată de Judecătoria C. (irevocabilă); contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4072/29.12.2001.
Pârâta-reclamantă a formulat întâmpinare cu caracter reconvențional în care a solicitat scoaterea de la masa de partaj a apartamentului situat în C., ., ..3, . și partajarea restului de bunuri în cote de ½. În luna mai 2011, - pârâtul a plecat în G., iar în anul 2004 părțile s-au hotărât să se despartă. În luna decembrie 2006, - mama pârâtei-reclamante și-a vândut apartamentul propriu prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4358/22.12.2006, - iar banii obținuți din vânzare au fost investiți în achiziționarea apartamentului din litigiu, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4072/29.12.2006. Reclamantul-pârât nu a știut și nu a contribuit cu nimic la achiziționarea acestui apartament. Nici la dobândirea celorlalte bunuri, reclamantul-pârât nu a contribuit cu nimic, fiind plecat în G. din anul 2001.
Pârâta-reclamantă a depus o precizare scrisă la cererea reconvențională, în care a solicitat atribuirea apartamentului în lotul acesteia, întrucât a avut o contribuție exclusivă la achiziționarea acestuia, fiind ajutată cu bani de mama sa, care și-a vândut în acest scop propriul apartament. La data achiziționării apartamentului din litigiu, - părțile erau separate în fapt.
Pârâta-reclamantă a formulat cerere de ajutor public judiciar privind taxa de timbru – cerere care i s-a admis prin încheierea pronunțată la 06.09.2010 de Judecătoria C., prin care s-a dispus scutirea acesteia de plata taxei de timbru de 2827 lei și timbru judiciar de 5 lei.
În susținerea cererii reconvenționale precizate, pârâta-reclamantă a depus următoarele acte în xerocopie: adeverința nr.102/358/21.06.2010 eliberată de R. C.; contract de credit IFN-SA/2008; chitanțe de depunere numerar- BRD; carte de identitate; contract -cadru de studii nr.8950/10.10.2008; carnete de muncă; fișe de retribuție; contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4358/22.12.2006.
Cu ocazia primei judecăți a cauzei s-a luat interogatoriu pârâtei-reclamante de către reclamantul-pârât prin intermediul instanței . Ulterior reclamantul a precizat în scris acțiunea în sensul că a renunțat la bunurile personale și anume:15 grame aur în valoare de 1500 RON; haine personale constând în costume, geci și încălțăminte în valoare de 1000 RON; ceas de mână marcă coreeană în valoare de 200 RON; set undițe de pescuit în valoare de 500 RON.
Totodată cu ocazia primei judecăți a cauzei au fost audiați patru martori: D. I., I. I., B. L. și S. P.. S-a pronunțat încheierea de admitere în principiu la 14.09.2010 și sent.civ.nr.6850/12.04.2011 de Judecătoria C., - ambele fiind casate prin decizia civilă nr.185/22.11.2011 de Tribunalul D., cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond.
Cu ocazia rejudecării cauzei, în conformitate cu art.159 ind.1 alin.4 din fostul cod proc.civ., la prima zi de înfățișare, din oficiu, instanța a verificat și a stabilit că este competentă material și teritorial să judece pricina pentru temeiul de drept prevăzut de art.1 pct.1., art.13 alin.1, art.673 ind.1 și următorii din fostul cod proc.civ.
În rejudecare, ambele părți au solicitat în dovedirea cererilor formulate proba cu acte, interogatoriul reciproc și proba cu câte 2 martori cu obligația depunerii listei privind numele și adresele acestora în termenul legal de 5 zile de la încuviințare.Probele solicitate au fost încuviințate de instanță, în conformitate cu dispozițiile art.167 alin.1, art.218, art.138, sub sancțiunea decăderii prev.de art.167 alin.4 din fostul cod proc.civ.
În rejudecare s-au luat interogatorii reciproce părților prin intermediul instanței, în conformitate cu art.221 din fostul cod proc.civ., - răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosar.
În conformitate cu art.192-200 din fostul cod proc.civ., au fost audiați cu ocazia rejudecării cauzei, sub prestare de jurământ, martorii: D. I., C. G. N., I. I. și S. P. - ale căror depoziții au fost consemnate și atașate la dosar.
Analizând susținerile părților din cererile formulate, pe baza probelor administrate în cauză în prima judecată(care au rămas câștigate cauzei) cât și cele administrate în rejudecare, - instanța a reținut următoarele:
Prin sent.civ.nr.3542/12.03.2008 pronunțată de Judecătoria C. (rămasă definitivă și irevocabilă prin neapelare) – a fost desfăcută căsătoria părților încheiată la 06.08.1989, prin acordul părților, și s-a dispus reluarea numelui purtat anterior căsătoriei de pârâta-reclamantă și anume B..
Conform cărții de identitate (CNP-_) pârâta-reclamantă este fiica lui I. și L..
Din depozițiile martorilor S. P. și I. I. audiați cu ocazia rejudecării cauzei, a rezultat că părțile au locuit în timpul căsătoriei, în apartamentul numitei B. L. (mama pârâtei-reclamante) situat în C., . în timp ce reclamantul-pârât era plecat în G., mama pârâtei-reclamante a vândut apartamentul respectiv. Același martor, S. P. a subliniat cu ocazia audierii în prima judecată cât și în rejudecarea cauzei că separarea în fapt a părților a survenit în 2001-2002, dată la care reclamantul-pârât a plecat în străinătate.
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4358/22.12.2006 (BNP-T. D.), numita B. L. (mama pârâtei-reclamante) a vândut apartamentul propriu situat în C., ..33, ., județul D. cu prețul de 5.293.390 JPY, cumpărătorilor E. I. și E. E.. În contract s-a specificat că numita B. L. (mama pârâtei-reclamante) a încasat suma de 1.604.390 JPY (echivalentul a 34.842,54 lei RON), iar ulterior diferența de 3.691.000 JPY din preț- prin virament bancar. Aceasta înseamnă că printr-o operațiune de calcul matematic a regulii de trei simplă - prețul total al apartamentului de 5.293.390 JPY (sus- amintit) echivalează în monedă națională cu suma de 114.956,55 RON.
Potrivit declarațiilor martorilor S. P. (la prima judecată) și I. I. (în prima judecată cât și cu ocazia rejudecării cauzei), - a rezultat că din banii obținuți din vânzarea apartamentului proprietatea mamei pârâtei-reclamante situat în C., .-au achitat cheltuielile la întreținere restante la apartamentul vândut,- iar din restul banilor a fost cumpărat un apartament situat în C., .-reclamantă.
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4072/29.12.2006 (BNP-T. A.), - reiese într-adevăr că pârâta-reclamantă a achiziționat în timpul căsătoriei un apartament situat în C., ., (fost I.P.Pavlov, nr.34), ., - pentru care a plătit un preț de 80.000 RON.
Depoziția martorului B. I. (din rejudecare) că reclamantul-pârât ar fi trimis lunar din G., sume cuprinse între 500 – 800 euro, în scopul achiziționării apartamentului din C., . depoziție singulară sub acest aspect,- ceea ce înseamnă că nu poate fi coroborată cu alte probe întrucât nu a fost confirmată prin administrarea celorlalte probe.
Concluzionând pe baza materialului probator administrat în cauză, la care am făcut referire pe larg anterior, - înseamnă că în cazul în care la dobândirea unui bun în timpul căsătoriei, au contribuit și părinții unui soț, - această contribuție nu poate fi socotită decât ca o donație făcută în favoarea exclusivă a copilului lor cât timp nu s-a dovedit că ei au arătat în mod expres că înțeleg să gratifice pe ambii soți. Deci, în speță s-a făcut dovada subrogației reale în sensul că achiziționarea în timpul căsătoriei părților a apartamentului din C., . realizat cu banii proveniți din vânzarea unui alt apartament situat în C., . mamei pârâtei-reclamante. Deci, bunul în care a trecut această valoare dobândește natura juridică de bun propriu. Prin urmare, instanța nu va reține la masa de partaj imobilul-apartament situat în C., ., (fostă I.P.Pavlov, nr.34), ..
De reținut că în speță, instanța a avut în vedere normele de drept substanțial (tranzitorii, generale) în raport de momentul sesizării instanței, având în vedere prevederile art.223 din Legea 71/10.06.2011 potrivit cărora se aplică legea care a fost în vigoare la data când au fost formulate cererile în materie civilă, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel. În acest sens sunt și dispozițiile art.65 din Legea 71/10.06.2011.
De aceea, în speță rămân aplicabile prevederile art.31 lit.f/cod fam. potrivit căruia constituie bun propriu: „valoarea care reprezintă și înlocuiește un bun propriu sau bunul în care a trecut această valoare.”
La interogatoriul luat pârâtei-reclamante cu ocazia rejudecării, aceasta a recunoscut că a rămas în posesia apartamentului din C., .> La interogatoriul luat pârâtei-reclamante atât în primă judecată, cât și cu ocazia rejudecării,- aceasta a recunoscut că mobilierul de sufragerie (compus din: 1 corp bilbiotecă, 1 canapea, 1 fotoliu) a fost cumpărat în timpul căsătoriei părților din darul de nuntă. Întrucât darul de nuntă constituie bun comun al părților, rezultă implicit că și bunurile cuumpărate cu banii proveniți din darul de nuntă au același regim juridic de bunuri comune. Ca atare, instanța urmează să rețină la masa de partaj mobilierul de sufragerie (compus din: 1 corp bibliotecă, 1 canapea, 1 fotoliu).
Susținerile reclamantului-pârât că în timpul căsătoriei părțile au achiziționat trei covoare, au fost dovedite prin depozițiile martorilor C. G. N. (în rejudecare), - care a afirmat că părțile au cumpărat covoare, deoarece nu a știut numărul lor și B. L. (în prima judecată) – care a declarat că are cunoștință că părțile au cumpărat un covor – situație în care instanța urmează să rețină la masa de partaj ca bunuri comune: covoare.
Susținerile reclamantului-pârât că în timpul căsătoriei părțile au achiziționat trei perdele, au fost dovedite prin depozițiile martorilor S. P. (în rejudecare), C. G. N. (în rejudecare) și B. L. (în prima judecată) – care au avut cunoștință de faptul că părțile au cumpărat perdele, dar nu au cunoscut cu exactitate numărul lor, – situație în care instanța urmează să rețină la masa de partaj ca bunuri comune: perdele.
Susținerile reclamantului-pârât că în timpul căsătoriei părțile au achiziționat două televizoare color, au fost confirmate în parte prin recunoașterea la interogatoriu (în primă judecată și în rejudecare) a pârâtei-reclamante care se coroborează cu depozițiile martorilor D. I. (în primă judecată), C. G. N. (în rejudecare), S. P. (în rejudecare) și B. L. (în primă jduecată), - toți declarând că un singur televizor au cumpărat părțile în timpul căsătoriei, – pe care instanța urmează să îl rețină la masa de bunuri comunitare.
Susținerile reclamantului-pârât că în timpul căsătoriei părțile au achiziționat un radiocasetofon, au fost confirmate numai de martorul D. I. (în primă judecată), – situație în care constituind o depoziție singulară cu privire la acest aspect, nu poate fi reținut de instanță la masa de partaj.
Susținerile reclamantului-pârât că în timpul căsătoriei părțile au achiziționat un aragaz, au fost confirmate numai de martorul C. G. N. (în rejudecare), - situație în care constituind o depoziție singulară cu privire la acest aspect, nu poate fi reținut de instanță la masa de partaj.
Susținerile reclamantului-pârât că în timpul căsătoriei părțile au achiziționat două telefoane mobile și un set de oale inox din G., au fost recunoscute de pârâta-reclamantă la interogatoriul care i s-a luat în prima judecată și în rejudecare, subliniind însă că reclamantul-pârât le-a oferit cadou fiicei părților, - situație în care având calitatea de daruri manuale – înseamnă că au natură juridică de bunuri proprii de vreme ce aparțin fiicei părților și pe cale de consecință nu pot fi reținute de instanță la masa de partaj.
Restul bunurilor mobile comune care au fost solicitate la masa de partaj nefiind dovedite prin probele propuse de părți nu pot reținute la masa partajabilă.
Deși prin precizarea scrisă la acțiune reclamantul-pârât a arătat că renunță la bunurile proprii, - această renunțare survenind după ce s-a administrat proba cu interogatoriul părților în prima judecată a cauzei, -și întrucât pârâta-reclamantă nu și-a exprimat consimțământul cu privire la această renunțare în sensul prevederilor art.246 alin.4 din fostul cod proc.civ., - instanța ținând seama că pârâta-reclamantă la interogatoriul ce i s-a luat în rejudecare, a declarat că i-a restituit reclamantului-pârât actele și lucrurile personale, - iar din restul materialului probator care s-a administrat în cauză nu a rezultat că pârâtul-reclamant a deținut și alte bunuri proprii, - urmează să se pronunțe odată cu fondul asupra capătului de cerere revendicare bunuri proprii .
Din depozițiile martorilor I. I., C. G. N. și S. P. cu ocazia rejudecării cauzei, - a rezultat că ambele părți au avut serviciu în timpul căsătoriei (reclamantul-pârât realizând venituri și în străinătate). Aceasta se coroborează și cu carnetele de muncă ale părților, cu adeverința de salariu nr.102/3581/01.06.2010 R. C. a pârâtei-reclamante și cu fișa de retribuție a reclamantului-pârât.
Potrivit declarațiilor martorilor I. I. și S. P. (în rejudecare) a rezultat că în timpul căsătoriei de treburile gospodărești și de creșterea copilului (în prezent major) s-a ocupat pârâta-reclamantă.
Soții neavând de la început stabilit dreptul asupra unei anumite cote din bunurile comune, este necesar dacă nu convin asupra împărțelii, să se stabilească prin probe cu ocazia partajului, ce aport a avut fiecare în timpul căsătoriei la dobândirea acelor bunuri.
Potrivit practicii judiciare, munca depusă pentru creșterea și educarea copiilor (ca și cea depusă în gospodărie) constituie o componentă a contribuției, - în speță a pârâtei- reclamante, - la dobândirea bunurilor comune care trebuie apreciată în ansamblul tuturor probelor administrate pentru stabilirea aportului fiecărei părți.
Contribuția poate fi directă, constând în muncă sau mijloace materiale sau financiare ale ambilor soți, sau indirectă, prin munca depusă în gospodărie și creșterea copiilor, - iar în ceea ce privește veniturile realizate prin muncă, acestea constituie un bun comun, - fiind destinat susținerii sarcinilor căsătorieri.
Conform art 30 alin 1/cod fam:bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți ,- sunt de la data dobândirii lor, -bunuri comune ale soților, exceptând bunurile proprii.
C. parte care se cuvine fiecărui soț se stabilește în raport de contribuția efectivă, reală la dobândirea și la conservarea bunurilor; cotele de contribuție ale părților la dobândirea bunurilor comune se analizează până la desfacerea căsătoriei în mod irevocabil.
În raport de considerentele expuse pe larg anterior, - instanța prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 24.01.2013 a admis în parte și în principiu cererea principală precizată și a admis cererea reconvețională precizată. A constatat că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri comune: mobilier de sufragerie (compus din: 1 corp bibliotecă, 1 canapea, 1 fotoliu); covoare; perdele; un televizor.
Potrivit principiului căruia nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, prevăzut de art.728 din fostul cod civ., art.36 alin.1/cod fam și art.673 indice 5 alin.1 din fostul cod proc.civ., - instanța dispus împărțirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei în cote de câte ½ pentru fiecare.
În conformitate cu art.673 indice 6 și art.673 indice 5, alin.1 din fostul cod civ, instanța a numit expert specialitatea bunuri mobile, pentru evaluarea bunurlor la valoarea actuală și de circulație, arătarea criteriilor avute în vedere la evaluare (acte normative), propuneri de variante de lotizare și stabilirea unei sulte pentru eventualele inegalități de valoare ale loturilor.
A stabilit onorariu provizoriu pentru expertul specialitatea bunuri mobile în cuantum de 800 lei în sarcina ambelor părți în cote egale.
A dispus scoaterea de la masa de partaj a imobilului-apartament situat în C., . (fostă ., nr.34), ..3, ..
De reținut că în speță instanța a avut în vedere normele de drept substanțial, (tranzitorii, generale) în raport de momentul sesizării instanței având în vedere prevederile art.223 din legea 71/10.06.2011 potrivit cărora se aplică legea care a fost în vigoare la data când au fost formulate cererile în materie civilă, dacă prin prezenta Lege 71/10.06.2011 nu se prevede altfel. În acest sens sunt și dispozițiile art.65 din Legea 71/10.06.2011.
După pronunțarea încheierii de admitere în principiu la 24.01.2013, intervenientul B. M. a formulat la data de 28.02.2013, cerere de intervenție în interesul reclamantului-pârât, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună aducerea la masa de partaj a apartamentului situat în C., ., . celorlalte bunuri dobândite în timpul căsătoriei, întrucât în mod greșit s-a dispus prin încheierea de admitere în principiu, scoaterea apartamentului de la masa partajabilă, subliniind că dosarul se află în rejudecare. Apartamentul trebuie împărțit în cote de ½. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei au fost achiziționate în mare parte de reclamantul-pârât, care a lucrat în mod permanent, având un venit consderabil, a făcut rate pentru a achiziționat bunuri electronice și electrocasnice (televizor Philips, aragaz cu 5 ochiuri). Ratele au fost achitate ulterior, din salariului reclamantului-pârât. Mobila de sufragerie (compusă din bibliotecă, măsuță de cafea, două fotolii) a fost achiziționată de părți cu banii proveniți de la intervenient. Reclamantul-pârât în timpul căsătoriei, a lucrat în străinătate, de unde le-a trimis bani pârâtei-reclamante și fiicei lor (în prezent majoră). În anul 2001 reclamantul-pârât a fost plecat în G. la muncă, trimițând familiei în țară sume de bani cuprinse între 400 – 600 euro/lună. Apartamentul mamei pârâtei-reclamante situat în C., ., . a fost achiziționat de numita B. L. cu ajutor financiar din partea reclamantului-pârât, în proporție de 50%.
În contractul de vânzare-cumpărare privind apartamentul din C., . pârâta-reclamantă în calitate de cumpărător, care era căsătorită la momentul respectiv cu reclamantul-pârât.
În drept cererea de intervenție a fost întemeiată pe art.49 alin.3, art.51/fostul cod proc.civ., și a fost legal timbrată.
În dovedirea cererii de intervenție formulată în interesul reclamantului-pârât s-au solicitat proba cu interogatoriul pârâtei-reclamante și proba cu doi martori, cu obligația depunerii listei privind numele și adresele acestora în termenul legal de 5 zile. În contraprobă pe cereera de intervenție, pârâta-reclamantă a solicitat proba cu acte, interogatoriul intervenientului și proba cu doi martori, cu obligația depunerii listei privind numele și adresele acestora în termenul legal de 5 zile. Probele au fost încuviințate în conformitate cu dispozițiile art.167 alin.1, art.218, art.138, sub sancțiunea decăderii prevăzută de art.167 alin.4/fostul cod proc.civ., art.167 alin.5/fostul cod proc.civ.,
În conformitate cu art.26 coroborat cu art.352 și art.354 alin.1 din actualul cod proc.civ., s-au luat interogatorii reciproce pârâtei-reclamante și intervenientului, răspunsurile fiind consemnate, iar interogatoriul semnat pe fiecare pagină de președinte, grefier, intervenient și pârâta-reclamantă, care au răspuns după ce aceștia au la cunoștință de cuprins. Interogatoriile au fost apoi atașate la dosar.În conformitate cu art.318 alin.1actualul cod proc.civ., instanța a procedat la identificarea martorilor, iar potrivit art.260 alin.4 coroborat cu art.319, art.321 și art.323/actualul cod proc.civ., instanța a audiat martorii Tutuleasa A., D. C., S. P., I. I., sub prestare de jurământ și în mod separat, - declarațiile fiind consemnate pe fiecare pagină de președinte, grefier și martori, după ce aceștia au luat la cunoștință de cuprins. Depozițiile astfel consemnate au fost atașate la dosar.
Analizând cererea de intervenție formulată în interesul reclamantului-pârât, - pe baza probelor administrate în cauză, s-a reținut din interogatoriul care i-a fost luat de către pârâta-reclamantă, că intervenientul a recunoscut că nu a avut nicio contribuție financiară la achiziționarea apartamentului din litigiu. Pârâta-reclamantă, la interogatoriul care i-a fost luat de intervenient, a recunoscut că în timpul căsătoriei a fost achiziționat un televizor cu plata în rate de către reclamantul-pârât, - bun care oricum a fost reținut de instanță la masa de partaj prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 24.01.2013 în prezenta cauză, cu ocazia rejudecării. Referitor la depoziția martorului Tutuleasa A. că reclamantul-pârât și intervenientul au achiziționat două fotolii, o măsuță și o canapea, - instanța, prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 24.01.2013 cu ocazia rejudecării cauzei, a reținut la masa de partaj o canapea și un fotoliu, pe baza probelor care au fost administrate în cauză, la care s-a făcut referire pe larg în considerentele încheierii de admitere în principiu. Depoziția martorului Tutuleasa A. sub aspectul că s-ar fi achiziționat o măsuță și un al doilea fotoliu, este singulară cu privire la aceste bunuri, neputând fi reținute la masa de partaj măsuța și cel de-al doilea fotoliu.
Prin aceeași încheiere de admitere în principiu pronunțată la 24.01.2013 cu ocazia rejudecării cauzei, au mai fost reținute la masa de partaj, următoarele bunuri comune: 1 corp bibliotecă, covoare, perdele, pe baza probelor care au fost administrate în cauză, la care s-a făcut referire în mod argumentat în considerentele încheierii de admitere în principiu din 24.01.2013.
Prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 24.01.2013 în prezenta cauză, cu ocazia rejudecării cauzei, s-a dispus scoaterea de la masa de partaj a imobilului situat în C., . (fostă I.P.Pavlov, nr.34), ., ., județ D., pentru următoarele considerente, care au fost arătate în încheierea admitere în principiu pronunțată la 24.01.2013, și anume:
Din depozițiile martorilor S. P. și I. I. audiați cu ocazia rejudeăcrii cauzei, a rezultat că părțile au locuit în timpul căsătoriei în apartamentul numitei Brabu L. (mama pârâtei-reclamante) situat în C., . în timp ce reclamantul-pârât era plecat în G., mama pârâtei-reclamante a vândut apartamentul respectiv. Același martor, S. P. a subliniat cu ocazia audierii în prima judecată a cauzei cât și în rejudecarea acesteia, că separaraea în fapt a părților a survenit în 2001-2002, dată la care reclamantul-pârât a plecat în străinătate.
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4358/22.12.2006 (BNP-T. D.), numita B. L. (mama pârâtei-reclamante) a vândut apartamentul propriu situat în C., ..33, ., județul D. cu prețul de 5.293.390 JPY, cumpărătorilor E. I. și E. E.. În contract s-a specificat că numita B. L. (mama pârâtei-reclamante) a încasat suma de 1.604.360 JPY (echivalentul a 34.842,54 lei RON), iar ulterior, diferența de 3.691.000 JPY din preț – prin virament bancar. Aceasta înseamnă că printr-o operațiune de calcul matematic a regulii de trei simplă – prețul total al apartamentului este de 5.293.390 JPY (sus-amintit) echivalează în monedă națională cu suma de 114.956,55 RON.
Potrivit declarațiilor martorilor S. P. (la prima judecată) și I. I. (în prima judecată cât și cu ocazia rejudecării cauzei), - a rezultat că din banii obținuți din vânzarea aparatemtnului proprietatea mamei pârâtei-reclamante situat în C., .-au achitat cheltuielile la întreținere restante la apartamentul vândut, - iar din restul banilor a fost cumpărat un apartament situat în C., .-reclamantă.
Conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.4072/29.12.2006 (BNP-T. A.), - reiese într-adevăr că pârâta-reclamantă a achiziționat în timpul căsătoriei un apartament situat în C., . (fostă I.P.Pavlov, nr.34), ., - pentru care a plătit un preț de 80.000 RON.
Depoziția martorului B. I. (din rejudecare) că reclamantul-pârât ar fi trimis lunar din G. sume cuprinse între 500-800 euro în scopul achiziționării apartamentului din C., . depoziție singulară sub acest aspect, - ceea ce înseamnă că nu poate fi coroborată cu alte probe, întrucât nu a fost confirmată prin administrarea probelor.
Concluzionând pe baza materialului probator administrat în cauză, la care am făcut referire pe larg anterior, - înseamnă că în cazul în care la dobândirea unui bun în timpul căsătoriei au contribuit părinții unui soț, - această contribuție poate fi socotită ca o donație făcută în favoarea exclusivă a copilului lor, cât timp nu s-a dovedit că ei au arătat în mod expres că înțeleg să gratifice pe ambii soți. Deci, în speță, s-a făcut dovada subrogației reale în sensul că achiziționarea în timpul căsătoriei părților a apartamentului din C., . realizat cu banii proveniți din vânzarea unui alt apartament situat în C., . mamei pârâtei-reclamantei. Deci, bunul în care a trecut această valoare dobândește natura juridică de bun propriu. Prin urmare, instanța nu va reține la masa de partaj imobilul-apartament situat în C., . (fostă I.P.Pavlov, nr.34), ..
De reținut că în speță, instanța a avut în vedere normele de drept substanțial (tranzitorii, generale) în raport de momentul sesizării instanței (28.05.200/8), având în vedere prevederile art.223 din Legea 71/10.06.2011 potrivit cărora se aplică legea care a fost în vigoare la data când au fost formulate cererile în materie civilă, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel. În acest sens și dispozițiile art.65 din Legea 71/10.06.2011.
De aceea, în speță rămân aplicabile prevederile art.31 lit.f/cod fam., potrivit cărora constituie bun propriu:”valoarea care reprezintă și înlocuiește un bun propriu sau bunul în care a trecut această valoare”.
În raport de considerentele de mai sus, - instanța a apreciat că cererea de intervenție formulată de intervenientul B. M. în interesul reclamantului-pârât C. G. M. este neîntemeiată, - respingând-o în principiu prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 23.01.2013.
S-a achitat onorariul de expert specialitatea bunuri mobile conform chitanțelor anexate la dosarul cauzei.
În conformitate cu art.26 alin.2/cod proc.civ. actual, potrivit căruia administrarea probelor se face potrivit legii în vigoare la data administrării lor, coroborat cu art.331 alin.1/cod proc.civ.actual, instanța, prin tragere la sorți, a numit expert bunuri mobile P. I..În conformitate cu art.26 alin.2 coroborat c art.335 / cod proc.civ. actual, s- a pus în vedere expertului să citeze părțile cu scrisoare recomandată și să depună dovezile de convocare a părților la dosar.În ședința de judecată din 06.11.2014, în conformitate cu art.26 alin.2. coroborat cu art.331 alin.1/cod proc.civ. actual, instanța a stabilit ca obiective pentru efectuarea expertizei bunuri mobile, măsurile dispuse prin încheierea de admitere în principiu pronunțată la 24.01.2013, respectiv evaluarea bunurilor la valoarea actuală și de circulație pe piață, arătarea criteriilor avute în vedere la evaluare: propuneri de variante de lotizare și stabilirea unei sulte pentru eventualele inegalități de valoare ale loturilorținându-se cont de cot de ½ .În conformitate cu art.26 alin.2 coroborat cu art.336 / cod proc.civ. actual .,s- a pus în vedere expertului să depună raportul de expertiză cu 10 zile înaintea termenului de judecată acordat.
S-a întocmit și depus la dosar raportul de expertiză specialitatea bunuri mobile/13.01.2015 de expert P. I., la care s-a anexat procesul verbal/13.12.2014 și dovezile de convocare a părților.
Părțile nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză specialitatea bunuri mobile.
Instanța va avea în vedere principiul egalității părților pentru operațiunea de compunere a loturilor, în sensul că reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă urmează să primească un lot egal cu cota de contribuție la dobândirea bunurilor comune (în speță cota fiind de ½ pentru reclamantul-pârât și pârâta-reclamantă).
Această egalitate între lot și cota reclamantului-pârât și a pârâtei-reclamantă trebuie făcută în natură, iar egalizarea valorică se face printr-o sumă de bani, așa cum este stipulat în teza finală a alieanutului 2 al art.673 ind.5 din fostul cod proc.civ.,, sub forma sultei.
Totodată, la formarea loturilor, instanța va avea în vedere și criteriile stabilite de art.673 ind.9 din fostul cod proc.civ. („acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia, ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de acere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul proprietarilor sau altele asemenea”).
Practica judiciară a stabilit că la formarea și atribuirea loturilor trebuie analizat întreg materialul probator pentru a combina în mod echitabil realitățile speței pentru a asigura o împărțeală justă.
În raport de aceste considerente, instanța apreciază că cererea principală precizată este întemeiată în parte, urmând a o admite în parte, cererea reconvențională precizată este întemeiată, urmând a fi admisă și cererea de intervenție formulată de intervenient în interesul reclamantului-pârât este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Instanța va dispune ieșirea reclamantului-pârât și a pârâtei-reclamante din starea de codevălmășie în cote de ½ pentru fiecare.
În conformitate cu art.673 in.9 din fostul cod proc.civ., instanța urmează să dispună omologarea raportului de expertiză specialitatea bunuri mobile/13.01.2015 întocmit de expert P. I. în varianta de lotizare propusă de expert și să atribuie bunurile astfel:
Lotul 1 - în valoare de 635 lei se va atribui reclamantului-pârât, care va primi fizic în lot 1 corp bibliotecă de sufragerie (610 lei).
635 lei – 610 lei = 25 lei.
Reclamantul-pârât va primi sultă de la pârâta-reclamantă 25 lei.
Lotul 2- în valoare de 635 lei se va atribui pârâtei-reclamante, care va primi fizic în lot: o canapea (220 lei); 1 fotoliu (129 lei); 1 covor (144 lei); perdele (72 lei); 1 televizor (95 lei).
Total valoare bunuri mobile ce se vor atribui pârâtei-reclamante:
220 lei + 129 lei + 144 lei + 72 lei + 95 lei = 660 lei.
660 lei – 635 lei = 25 lei.
Pârâta-reclamantă va plăti sultă reclamantului-pârât 25 lei.
Pentru motivele expuse pe larg anterior conform considerentelor din încheierea de admitere în principiu pronunțată la 24.01.2013, instanța urmează să dispună scoaterea de la masa de partaj a imobilului-apartament situat în C., . /fostă I.P.Pavlov, nr.34), ..3, ..
Potrivit dispozițiilor art.673 ind.10 alin.1 teza II/fostul cod proc.civ. va stabili termen 6 luni pntru plata sultei de la data rămânerii definitive a prerzentei hotărâri judecătorești.
Întrucât prin probele propuse de părți nu au rezultat bunurile proprii solicitate de reclamantul-pârât, -instanța urmează să respingă capătul de cerere al acțiunii principale precizate privind revendicarea bunurilor proprii.
Întrucât prin încheierea pronunțată la 06.09.2010 pârâtei-reclamante i s-a admis cererea de acordare ajutor public judiciar, dispunându-se scutirea acesteia de la plata taxei de timbru în cuantum de 2.827 lei și a timbrului judiciar de 5 lei (în total 2.832 lei) și având în vedere că cererea principală precizată a fost parțial admisă, cererea reconvențională precizată a fost admisă, iar cererea de intervenție în interesul reclamantului-pârât a fost respinsă, - instanța urmează să dispună (în conformitate cu art.18/OUG 51/2008 republicată) ca reclamantul-pârât și intervenientul să plătească către stat suma de 2.832 lei care a fost avansată de stat sub forma ajutorului public judiciar pârâtei-reclamante.
Instanța urmează să ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea principală precizată a reclamantului-pârât C. G. M., cu domiciliul în C., ..33, ., . și cu domiciliul ales la cabinet avocațial cu sediul în C., ., ., ., în contradictoriu cu pârâta-reclamantă B. M., cu domiciliul în C., ., ..3, ., județul D..
Admite cererea reconvențională precizată a pârâtei-reclamante.
Respinge cererea de intervenție formulată în interesul pârâtului-reclamant de intervenientul B. M.,cu domiciliul în C., ..8, ., județul D..
Dispune ieșirea reclamantului-pârât și a pârâtei-reclamante din starea de codevălmășie în cote de ½ pentru fiecare.
Dispune omologarea raportului de expertiză specialitatea bunuri mobile/13.01.2015 întocmit de expert P. I. în varianta de lotizare propusă de expert, astfel:
Lotul 1 - în valoare de 635 lei se atribuie reclamantului-pârât, care primește fizic în lot 1 corp bibliotecă de sufragerie (610 lei).
635 lei – 610 lei = 25 lei.
Reclamantul-pârât primește sultă de la pârâta-reclamantă 25 lei.
Lotul 2- în valoare de 635 lei se atribuie pârâtei-reclamante, care primește fizic în lot: o canapea (220 lei); 1 fotoliu (129 lei); 1 covor (144 lei); perdele (72 lei); 1 televizor (95 lei).
Total valoare bunuri mobile atribuite pârâtei-reclamante:
220 lei + 129 lei + 144 lei + 72 lei + 95 lei = 660 lei.
660 lei – 635 lei = 25 lei.
Pârâta-reclamantă plătește sultă reclamantului-pârât 25 lei.
Stabilește termen 6 luni pentru plata sultei de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătorești.
Dispune scoatera de la masa de partaj a imobilului-apartament situat în C., . (fostă I.P.Pavlov, nr.34, ..3, ..
Respinge capătul de cerere al acțiunii principale precizate privind revendicarea bunurilor proprii.
Dispune obligarea reclamantului-pârât și a intervenientului să plătească suma de 2832 lei (sumă ce a fost avansată de stat sub forma ajutorului public judiciar pârâtei-reclamante).
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.02.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
S.BUSUIOCL.B.
Red.:B.S.; Tehnored.:B.L.; Nr.ex.:5; Data red.: 05.02.2015.
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1/2015. Judecătoria CRAIOVA | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 30/2015.... → |
|---|
