Plângere contravenţională. Sentința nr. 1937/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1937/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 13-02-2015 în dosarul nr. 14827/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 1937/2015
Ședința publică din data de 13.02.2015
Completul constituit din:
Președinte: C. A.
Grefier: I. Ș.-C.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei civile privind pe petenta . și pe intimatul I.S.C.T.R.- I. TERITORIAL NR. 6, având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică din data de 30.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 06.02.2015 și la data de 13.02.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.04.2014, sub nr. _, petenta ., în contradictoriu cu intimatul I.S.C.T.R.- I. TERITORIAL NR. 6 a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/31.03.2014 întocmit de ISCTR, prin I. Teritorial nr. 6, solicitând anularea acestuia, iar, în subsidiar, în situația în care se va aprecia că nu se impune anularea procesului-verbal atacat, înlocuirea sancțiunii contravenționale aplicate cu avertisment.
În motivarea în fapt, petenta a arătat că prin procesului-verbal de constatare a contravențiilor . nr._, din data de 31.03.2014, întocmit de către inspectorii I. de S. pentru Control în Transportul Rutier, I. Teritorial 6, I. jud.V., petenta . a fost sancționată contravențional cu amenda în cuantum total de 8.000 lei, determinat de faptul că la data de 31.03.2014, orele 17:05, ansamblul format din autoutilitara VOLVO N 3 cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr. de înmatriculare R 1041 BBS, utilizat de către ., circula pe DN 65F, km 9 + 000, Centura Mun. C., fiind depistat în trafic circulând fară a avea asupra sa numărul necesar de diagrame tahografice. Totodată, s-a mai susținut faptul că nu s-a putut verifica activitatea conducătorului auto în ultimele 28 de zile, totodată nereieșind activitatea conducătorului auto din perioada 27.03.2014 orele 20:10, până la data de 30.03.2014 orele 1 7,35, aspect care de asemenea a fost apreciat ca fiind dintre cele sancționate contravențional.
Petenta a invocat, pe cale de excepție, lipsa de calitate a agenților constatatori în a constata contravențiile sus-amintite, precum și de a aplica sancțiunile dispuse prin procesul-verbal atacat, față de dispozițiile cuprinse în art. 9 alin. 4 din O.G. nr. 37/2007 și având în vedere că agenții constatatori sunt inspectori în cadrul Inspectoratului de S. pentru Control în Transportul Rutier, I. Teritorial 6, I. jud. V., această instituție nefăcând parte dintre cele enumerate în actul normativ indicat mai sus, ca fiind cele abilitate a constata contravenții și a aplica sancțiuni de genul celor reținute în sarcina societății noastre.
Pe fondul cauzei, petenta a menționat faptul că șoferul avehiculului avea asupra sa un număr de 4 diagrame tahografice, iar din aceste diagrame tahografice se poate trage ușor concluzia că au fost respectate întocmai prevederile legale de către conducătorul auto, astfel încât a i se aplica o amendă în cuantum de 8.000 lei pentru acest aspect apreciat a fi de natură contravențională, este excesiv.
A arătat petenta că ., cu sediul social în ., jud. C. S., având CUI_ și nr. de înregistrare la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul C. - S. J 11/115/06.3.2014, a fost înființată la data de 06.03.2014, certificatul de înregistrare al acestei societății fiind eliberat la data de 07.03.2014. Ulterior acestui demers, societatea a achiziționat autovehiculul autoutilitara VOLVO N 3 cu nr. de înmatriculare_, urmând procedurile de înmatriculare și de atestare a acestuia, proceduri finalizate doar la data de 27.03.2014, ocazie cu care s-a efectuat și verificarea tahografului, așa cum reiese din mențiunea făcută pe diagrama inițială. De la data de 27.03.2014, orele 20,10 și până la data de 30.03.2014, orele 17, 30, autovehiculul a staționat, așa cum reiese din mențiunea făcută sub semnătură de administratorul societății, iar în data de 30.03.2014 la orele 17, 30 a plecat în prima cursă pentru această societate nou înființată.
A mai precizat petenta faptul că perioada de staționare, în condițiile în care este de o durată mai mică de 72 de ore, nu necesită întocmirea unei ,,foi de vacanță" și ea poate fi efectuată și cu diagrama care să conțină doar această mențiune, în cauza de față fiind vorba despre o perioadă de 69 de ore și 20 de minute.
Prin urmare, a arătat petenta la ora și data controlului, conducătorul auto a fost în imposibilitatea efectivă de a prezenta diagrame tahografice pentru o perioadă de 28 de zile anterior datei controlului, determinat de faptul că societatea era nou înființată, iar autovehiculul era achiziționat doar în a doua decadă a lunii martie 2014, procedurile sale de înmatriculare și de autorizare în vederea circulației pe drumurile publice în scopul efectuării transportului rutier de mărfuri fiind finalizate doar la data de 27.03.2014, situație față de care conducătorului auto nu trebuia să-i fie verificate decât documentele începând de la această dată, respectiv cu 5 zile anterior datei la care acesta a fost verificat în trafic.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 15, 16 și art. 17 din OG nr. 2/2000 precum și celelalte prevederi legale la care a făcut referire în cuprinsul acesteia.
În dovedire, au fost depuse la dosar următoarele înscrisuri: procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._, formularul de control în trafic, diagramele tahografice pentru intervalul 27.03._14, certificat de pregătire profesională, certificat de înregistrare, acte vehicul.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei.
La data de 15.07.2014, prin serviciul Registratură, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiate.
În motivare, intimatul a arătat că l a controlul efectuat in data de 31.03.2014 ora 17:05 de catre inspectorii I.S.C.T.R.-I. Teritorial nr 6 pe DN 65F, km 9+000,localitatea C.,jud D. a fost depistata . care efectua transport rutier contra cost de marfuri ,in baza copiei conforme nr_,cu autovehiculul cu nr de inmatriculare_ ce tracta semiremorca cu nr de inmatriculare R-1041-BBS,condusa de B. D.. In urma verificărilor privind perioadele de coducere,pauzele si a perioadelor de odihna ale conducătorului auto B. D., s-a constatat neprezentarea in trafic a numărului necesar de înregistrări tahografice si nici nu a probat lipsa acestora prin prezentarea Certificatul de atestare a activităților prevăzut de Decizia CE 959/2009, fapta ce constituie contravenție conform art 8 alin 1 pct 31 din OG nr37/2007 cu modificările si completările ulterioare, fapă ce reprezintă o încălcare foarte gravă a dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr 561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr 3821/85 si,dupa caz, ale Acordului AETR.
A precizat intimatul că, în cadrul controlului din data de 31.03.2014, conducătorul auto nu a prezentat înregistrările tahograf pentru perioada 27.03.2014, ora 20:10- 30.03.2014, ora 17:35, iar față de susținerile petentei în sensul că vehiculul a staționat, a învederat intimatul că acest fapt nu prezintă importanță, deoarece foile de înregistrare au caracter individual, conducătorul auto putând conduce au alt autovehicul în această perioadă. De asemenea, în cazul în care conducătorul auto B. D. se afla în unul din cazurile prevăzute de certificatul de desfășurare a activității stabilit prin Decizia CE nr. 959/2009, petenta avea obligația să completeze acest certificat înaintea fiecărei curse și să-l păstreze la bordul vehicului, certificat însă pe care conducătorul auto nu-l deținea pentru perioada menționată și nu l-a prezentat inspectorului de trafic.
Referitor la susținerea petentei ca inspectorii de trafic ai ISCTR nu au atributii de control privind constatarea si sancționarea contravențiilor prevăzute de OG nr. 37/2007 cu modificările si completările ulterioare, intimatuol a învederat instantei ca aceasta susținere este eronata,deoarece in OG nr 26/2011 privind infiintarea Inspectoratului de S. pentru Controlul in transportul Rutier aprobata prin Legea nr 18/2012, in art 12 alin 1 si 2 se prevăd in mod: iar următoarele:..art. 12: (1) Personalul I.S.C.T.R. va exercita atribuțiile de inspecție si control care revin potrivit actelor normative in vigoare, personalului cu atributii de inspecție si control din cadrul A.R.R., R.A.R. si C.N.A.D.N.R. - S.A., precum si personalului împuternicit de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii in acest scop, stabilite conform art. 11 alin.l; 2) începând cu data de 4 decembrie 2011, A.R.R., R.A.R. si C.N.A.D.N.R. - S.A. nu mai exercită atribuțiile de inspecție si control in trafic privind respectarea reglementarilor interne si internaționale in domeniul transporturilor rutiere, cu excepția controlului desfășurat de către C.N.A.D.N.R. - S.A. in punctele de trecere a frontierei de stat. ”
Potrivit legii inspectorul are următoarele atribuții: sa controleze,sa constate si sa aplice sancțiuni contravenționale,tarife de despagubire,sancțiuni complementare si/sau masuri administrative ,dupa caz,conform elementarilor in vigoare” (art 10 lit a)HG nr 1088/2011). De asemenea,in conformitate cu Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.058/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor și perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto și al stilizării aparatelor de înregistrare a activității acestora,cu modificările si completările ulterioare, controlul respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3.821/85 și (CE) nr. 2.135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3.820/85 al Consiliului, ale Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale ;(ABTR) denumit în continuare Acordul AETR, și ale Ordonanței Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2007, cu modificările și completările ulterioare, se va desfășura în trafic și la sediile întreprinderilor de transport rutier în cont propriu și ale operatorilor de transport rutier (art 2 alin 1). Controlul în trafic se efectuează de către inspectorii din cadrul Inspectoratului de S. pentru Controlul în Transportul Rutier - I.S.C.T.R., denumiți în continuare inspectori, potrivit competențelor ce le revin în baza reglementărilor în vigoare (art 2 alin. 2 ). Controlul la sediile întreprinderilor de transport rutier în cont propriu și operatorilor de transport rutier se efectuează de către inspectori și sau de către personalul cu atribuții de control din cadrul Inspecției Muncii - I.M., din subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, în limita de competență a acestora (art 2 alin 3). Pentru efectuarea verificărilor in trafic personalul cu atribuții de control va dispune de echipamente pentru descurcarea datelor din unitatea montata pe vehicul si de pe bordul conducătorului auto,de citirea datelor,analizarea datelor si/sau transmiterea rezultatelor către o baza de date spre analiza,precum si de echipamente pentru verificarea diagramelor tahograf ( art 8).
Deci ,susținerea petentei consemnata in plângerea înaintata ca la data efectuării controlului ,inspectorii din cadrul I.S.C.T.R. nu sunt abilitati sa constate si sa aplice sanctiuni potrivit legislației in vigoare ,este eronata si dovedește o necunoaștere a legislației in domeniul transporturilor rutiere.
In concluzie,a considerat intimatul ca fapta contravenționala a fost constatata si sanctionata in mod corect, procesul-verbal de contravenție reprezentând o stare de fapt la momentul controlului si deci petenta nu poate fi exonerata de răspundere, deoarece, fapta pentru care fost sanctionata este individualizata in mod clar, procesul verbal de contravenție fiind intocmit cu respectarea dispozițiilor Ordonanței nr.2 /2001.
In drept, au fost invocate prevederile art 205-208 NCPC, OG nr. 2/2001 cu modificările si completările ulterioare,OG nr 37/2007 cu modificările si completările ulterioare, Regulamentul (CE) nr 561/2006 al Parlamentului European si al Consiliului și Regulamentul nr 165/2014.
Au fost anexate copie împuternicire nr. 7896/28.03.2014, dovada comunicării procesului verbal, formular de control în trafic, copii documente prezentate la momentul controlului.
În temeiul art. 411 alin. 1 teza 2 C.pr.civ, solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind admisibilă și de natură să conducă la soluționarea cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 31.03.2014, petenta a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 8.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.1 pct. 31 din O.G. nr. 37/2007, cu modificările și completările ulterioare.
S-a reținut în procesul-verbal contestat faptul că la data de 31.03.2014 ora 17:05, la controlul efectuat de catre inspectorii I.S.C.T.R.-I. Teritorial nr 6 pe DN 65F, km 9+000,localitatea C.,jud D. a fost depistata societatea petentă care efectua transport rutier contra cost de marfuri, in baza copiei conforme nr_,cu autovehiculul cu nr de inmatriculare_ ce tracta semiremorca cu nr de inmatriculare R-1041-BBS, condusa de B. D.. In urma verificărilor privind perioadele de coducere,pauzele si a perioadelor de odihna ale conducătorului auto B. D., s-a constatat neprezentarea in trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital și ale certificatelor de atestare a activității pentru conducătorul auto. Deși operatorul de transport avea obligația de a deține la bordul autovehicului documente care să ateste activitatea conducătorului auto în ultimele 28 de zile, la controlul efectuat în trafic nu s-au prezentat diagrame tahografice sau alte certificate de atestare a activității din perioada 27.03.2014, ora 20:10 până la 30.03.2014, ora 17:35, motiv pentru care nu s-a putut verifica respectarea perioadelor de conducere și de odihnă ale conducătorului auto pentru această perioadă
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Astfel, procedând din oficiu la verificarea legalității procesului-verbal de contravenție, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, în cauză neexistând motive de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ce privește susținerile petentei în sensul că inspectorii de trafic ai ISCTR nu au atributii de control privind constatarea si sancționarea contravențiilor prevăzute de OG nr. 37/2007 cu modificările si completările ulterioare, instanța le apreciază ca fiind nefondate și, pe cale de consecință, le va înlătura. Astfel, potrivit art. 12 din OG nr 26/2011 privind infiintarea Inspectoratului de S. pentru Controlul in transportul Rutier aprobata prin Legea nr 18/2012, personalul I.S.C.T.R. va exercita atribuțiile de inspecție si control care revin potrivit actelor normative in vigoare, personalului cu atributii de inspecție si control din cadrul A.R.R., R.A.R. si C.N.A.D.N.R. - S.A., precum si personalului împuternicit de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii in acest scop, stabilite conform art. 11 alin.l, începând cu data de 4 decembrie 2011, A.R.R., R.A.R. si C.N.A.D.N.R. - S.A. nu mai exercită atribuțiile de inspecție si control in trafic privind respectarea reglementarilor interne si internaționale in domeniul transporturilor rutiere, cu excepția controlului desfășurat de către C.N.A.D.N.R. - S.A. in punctele de trecere a frontierei de stat. De asemenea, potrivit Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.058/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor și perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto și al utilizării aparatelor de înregistrare a activității acestora,cu modificările si completările ulterioare, controlul respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3.821/85 și (CE) nr. 2.135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3.820/85 al Consiliului, ale Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale ;(ABTR) denumit în continuare Acordul AETR, și ale Ordonanței Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2007, cu modificările și completările ulterioare, se va desfășura în trafic și la sediile întreprinderilor de transport rutier în cont propriu și ale operatorilor de transport rutier. Controlul în trafic se efectuează de către inspectorii din cadrul Inspectoratului de S. pentru Controlul în Transportul Rutier - I.S.C.T.R., denumiți în continuare inspectori, potrivit competențelor ce le revin în baza reglementărilor în vigoare.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În acest sens, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile. O astfel de prezumție este și cea de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție, consemnate ca atare într-un proces-verbal legal întocmit.
Totodată, instanța are în vedere că potrivit jurisprudenței CEDO (Cauza A. c. României), deși necalificată în dreptul nostru intern ca fiind de natură penală, procedura contravențională este subsumată noțiunii de „acuzație în materie penală”, având în vedere câmpul general de aplicare al normei și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale.
Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice, prevăzute de art. 6 paragr. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, între care și prezumția de nevinovăție a făptuitorului, care implică printre altele, ca în exercitarea funcțiilor lor membrii tribunalului să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat.
Totuși, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
În aceste condiții, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional. Or, în cauză, a fost respectat dreptul la apărare al petentei.
În cauza de față, instanța reține că petenta a fost sancționtă pentru săvârșirea contravenției prevăzute de dispozițiile 8 alin.1 pct. 31 din O.G. nr. 37/2007, potrivit cărora constituie contravenție neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital.
Instanța reține însă că agentul constatator a perceput personal fapta săvârșită, astfel că actul sancționator care cuprinde aceste constatări personale constituie o probă suficientă care să dovedească situația de fapt reținută în sarcina contravenientei, atât timp cât aceasta nu aduce probe ori nu invocă împrejurări de natură a înlătura prezumția de temeinicie de care beneficiază procesul-verbal, simpla negare a faptei de către petentă nefiind suficientă. Mai mult decât atât, intimatul a depus în susținere formularul de control în trafic din care rezultă că în cadrul controlului din data de 31.03.2014, conducătorul auto nu a prezentat înregistrările tahograf pentru perioada 27.03.2014, ora 20:10- 30.03.2014, ora 17:35 și nici certificatul de atestare a activității conducătorului auto în această perioadă. În ce privește susținerile petentei în sensul că vehiculul în cauză a staționat în această perioadă, instanța reține că sunt lipsite de relevanță, având în vedere că diagramele tahografice au caracter individual, fiind raportate la conducătorul auto care ar fi putut conduce un alt vehicul în această perioadă.
Față de cele expuse, instanța apreciază că procesul-verbal de contravenție a fost legal și temeinic întocmit.
Însă, în ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate petentei, instanța reține că, față de dispozițiile art. 21 alin.3 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost săvârșită, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, sancțiunea aplicată, respectiv amenda contravențională în cuantum de 8.000 lei, deși orientată spre minimul special prevăzut de lege, este excesivă raportat la gradul de pericol social al faptei săvârșite, apreciere ce se fundamentează pe împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvîrșire a acesteia, petenta neprezentând documentele solicitate pentru o perioadă scurtă de timp ( 27.03- 30.03). Instanța are în vedere ca și criteriu de individualizare a sancțiunii faptul că nu s-au dovedit abateri repetate ale petentei în această materie, sarcina probei în acest sens incumbându-i intimatei.
În raport de toate aceste elemente, instanța constată că sancțiunea aplicată petentei este disproporționată față pericolul social concret generat, astfel că se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, această sancțiune răspunzând cerințelor de proporționalitate prevăzute de dispozițiile art. 5 și art. 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001. Așadar, sancțiunea avertismentului este mai potrivită realizării scopului general al aplicării unei sancțiuni contravenționale, acela de a atrage atenția contravenientei asupra faptei săvârșite și a o determina să respecte pe viitor obligația legală ce îi incumbă. Instanța apreciază că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii, sancțiunile juridice constituind astfel mijloace de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite.
Pe cale de consecință, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petentă și va modifica procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 31.03.2014, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei cu sancțiunea avertismentului, menținând celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție. Totodată, instanța va atrage atenția petentei ca, pe viitor, să respecte dispozițiile legale, în caz contrar expunându-se unor sancțiuni mai severe.
De asemenea, instanța va lua act că petenta își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în comuna Luncavița, ., județul C. S., în contradictoriu cu intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier- I. Teritorial nr.6, cu sediul în Slatina, .. 47, județul O..
Modifică procesul-verbal de constatare a contravențiilor . nr._ din data de 31.03.2014, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei cu sancțiunea avertismentului.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție.
Atrage atenția petentei ca, pe viitor, să respecte dispozițiile legale, în caz contrar expunându-se unor sancțiuni mai severe.
Ia act că petenta își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. I. Ș.-C.
Red.Dact.C.A.
4 ex. 2 ex. .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1665/2015.... | Reziliere contract. Sentința nr. 1526/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
