Plângere contravenţională. Sentința nr. 2027/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2027/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 35857/215/2014
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2027/2015
Ședința publică de la 17 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier L. T.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulata de petentul I. I. F., CNP_, cu domiciliul procedural ales în C., ., județul D. in contradictoriu cu intimatul CNADNR SA, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, având ca obiect plângere contraventionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat M. E. Presăcar pentru petent, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței că s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, o cerere din partea petentului prin care indică domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură, după care
Instanța va lua act de domiciliul indicat de petent pentru comunicarea actelor de procedură de la fila 29 din dosar.
Instanța pune în discuție competența generală, materială și teritorială a instanței.
Avocat M. E. Presăcar, pentru petent, arată că Judecătoria C. este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cauze.
Instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cauze în raport de dispozițiile art. 94 pct. 4 din codul de procedură civilă și art. 32 alin. 2 din OG 2/2001.
Instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Avocat M. E. Presăcar, pentru petent, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse. De asemenea, depune la dosar alte înscrisuri.
Instanța pune în discuție proba cu înscrisuri solicitată de intimată prin întâmpinare.
Avocat M. E. Presăcar, pentru petent, arată că nu se opune.
Instanța încuviințează pentru ambele părți, în temeiul art. 255 coroborat cu art. 258 C.pr.civ., proba cu înscrisuri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat M. E. Presăcar, pentru petent, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, exonerarea de la plata amenzii întrucât procesul verbal este lovit de nulitate potrivit disp. art. 17 din OG 2/2001 pentru lipsa semnăturii olografe, cu cheltuieli de judecată. Depune la dosar chitanța privind plata onorariului de expert în cuantum de 500 lei.
În temeiul art. 394 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANTA
Prin cererea formulata la data de 30.09.2014 pe rolul Judecatoriei C. si inregistrata sub nr._ petentul I. I. F. a formulat plangere contraventionala in contradictoriu cu intimata CNADNR SA prin care a solicitat anularea porcesului verbal . 14 nr._ din data de 15.09.2014 si anularea masurii sanctionarii contraventionale a petentei.
In motivarea cererii, petentul a arătat că la data de 15.09.2014 a primit din partea CNADNR SA procesul verbal de constatare a contravenției . 14 nr._ din data de 15.09.2014 prin care s-a constatat că la data de 03.09.2014, vehiculul proprietatea sa cu nr. de înmatriculare_ a fost surprins pe DN 55 KM 22+750 m pe raza localității Bratovoiești, fără a deține rovinietă valabilă. A mai arătat că vehiculul proprietatea sa face parte din categoria B de vehicule.
A mai precizat petentul că procesul verbal a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 și art. 19 din OG 2/2001 și a art. 4 pct. 3 din Legea nr. 455/2011.
În drept, petentul a invocat dispozițiile art. 31 alin. 1 din OG 2/2001, art. 270 C.pr.civ., anexa 1 la OUG 195/2002, art. 16, art. 17 și art. 19 din OG 2/2001, art. 4 din Legea nr. 455/2001, art. 248 C.pr.civ.
Petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
A anexat procesul verbal de contravenție, în original.
La data de 2.12.2014 intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
In motivare a arătat in data de 26.05.2014, autoturismul cu nr de inmatriculare_ proprietatea petentei a circulat pe, pe raza loc Bratovoiesti, jud. D. fara a avea rovinieta valabila, fiind sanctionata cu o amenda in cuantum de 250 lei.
Intimata a mai arătat că procesul verbal este legal întocmit, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Inmatriculare a Vehiculelor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr.15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR si conform prev art 7 al Legii 455/2001 privind mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei-S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
De asemenea procesul verbal contravențional a fost generat și tipărit cu respectarea prevederilor art. 7 din Legea nr. 455/2001.
Cu privire la lipsa semnaturii agentului constatator precizeaza ca OG 2/2001 nu stabileste ce fel de semnatura se aplica proceselor verbale, olografa sau electronica, lasand astfel posibilitatea aplicarii si semnaturii electronice, valorificand principiul de drept conform cauia unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa o faca.
Se mai arata ca procesul verbal de contraventie etse generat si tiparit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR si conform art. 7 din L 455/2001 privind semnatura electronica are asociata semntura electronica extinsa a gentului constatator bazata pe un certificat calificat si generata printr-un dispozitiv securizat de creare a semnaturii.
Intrucat art.17 din OG 2/2001 nu impune o conditie de legalitate semnatura manuscrisa a agentului, instanta va retine ca procesul verbal este semnat potrivit cerintelor legale imperative.
Pentru aceste motive solicita respingerea plangerii contraventionale ca neintemeiate.
In drept au fost invocate prevederile din OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001.
In temeiul art. 411 din NCPC s-a solicitat judecarea cauzei in lipsă.
Anexat întâmpinării a depus în copie la dosarul cauzei: certificat calificat, planșe foto.
Primul termen de judecată a fost fixat la data de 17.02.2015.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 3.09.2014 întocmit de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, petentul I. I. F. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România constând în circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 250 de lei.
Prin procesul verbal sus menționat s-a reținut că la data de 26.05.2014, ora 17,36 autoturismul cu nr de inmatriculare_, proprietatea petentului, a circulat pe raza localitatii Bratovoiesti, jud. D., fara a avea rovinieta valabila.
Conform art.34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cât privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mentiunile obligatorii prevazute de art. 17 din acest act normativ, mentiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulitătii actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță.
Potrivit art.17 din OG 2/2001 lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, iar nulitatea se constata si din oficiu.
Prin decizia ICCJ nr. 6/2015 pronuntata . interesul legii, instanta a admis recursul interesul legii si a dispus ca „in interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.”
In considerentele deciziei se arată că “procesul-verbal întocmit în format electronic, ce are atașată o semnătură electronică extinsă, care nu a fost comunicat persoanei sancționate contravențional în format electronic, stocat pe un suport informatic al autorității din care face parte agentul constatator, beneficiază doar de prezumția de validitate prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă. Însă această prezumție nu funcționează împotriva terților (în cauzele analizate, persoanele sancționate contravențional), ci în favoarea lor. În plus, un asemenea act nu produce efecte juridice, de vreme ce nu a fost comunicat în formele prevăzute de lege, motiv pentru care este lipsit de forța executorie conferită actelor administrative unilaterale adoptate în regim de putere publică.
Procesele-verbale contravenționale emise în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 sunt generate și semnate electronic, fiind transmise contravenienților nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport hârtie, prin intermediul serviciilor poștale. Unui astfel de proces-verbal nu i se poate asocia o semnătură electronică extinsă.
Având în vedere forma de emitere și de comunicare a procesului-verbal, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.
În caz contrar, actul nu poate beneficia de prezumția de autenticitate care, de regulă, este specifică actelor administrative emise cu respectarea condițiilor procedurale de formă.
Înalta Curte consideră că modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizată de agentul constatator din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. constituie o lipsă a semnăturii agentului constatator care atrage sancțiunea nulității absolute a actului, în condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.
Avand in vedere aceste considerente, instanta va admite plangerea contraventionala si va constata nulitatea absoluta a procesului verbal, nulitate ce poate fi constatata si din oficiu de catre instanta de judecata.
F. de aceasta situatie, instanta apreciaza ca nu se mai impune analizarea aspectelor legate de temeinicia procesului verbal de contraventie analizat.
In consecinta, instanta va admite plangerea contraventionala, va anula procesul verbal de contraventie . 14 nr._ din 3.09.2014 si va exonera petentul de la plata amenzii in cuantum de 250 lei.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata instanta retine ca potrivit art. 453 alin (1) Cod procedura civila „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.”
Totodata, art. 451 alin. 2 Cod procedura civila instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.
In speta, intrucat intimata a pierdut procesul se impune obligarea acesteia si la plata cheltuielilor de judecata facute de petent cu acest proces.
Insa, asa cum am aratat mai sus, in conformitate cu dispozitiile art.451 alin. 2 Cod procedura civila instanța este îndreptățită să aprecieze în ce măsură onorariul pentru apărătorul ales, plătit de partea care a câștigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut, față de complexitatea cauzei, întrucât prin angajarea unui apărător nu trebuie să se urmărească împovărarea părții căzute în pretenții, scopul exercitării dreptului la apărare fiind acela de a valorifica pretenții alegate.
Sub acest aspect și Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în nenumărate cazuri asupra temeiurilor acordării cheltuielilor de judecată astfel: în hotărârea din 17 decembrie 2004 în cauza C. și M. împotriva României Curtea reamintește că, în aplicarea art. 41 din Convenție, aceasta acordă doar cheltuieli de judecată cu privire la care se stabilește ca au fost cu adevărat suportate, că acestea au fost necesare și că au o valoare rezonabilă.
În hotărârea din 28 septembrie 2004 în cauza S. si Pîrcalab împotriva României, în ceea ce privește cheltuielile pentru procedura în fata Curții, aceasta trebuie să stabilească dacă au fost cu adevărat suportate, că acestea au fost necesare și că au o valoare rezonabilă (Nilsen și Jobnsen împotriva Norvegiei [GC] nr. 23.118/93, paragraful 62, CEDO 1999-VIII).
Pornind de la caracterul rezonabil pe care Curtea Europeană îl invocă drept temei al acordării cheltuielilor de judecata, instanța reține că în ceea ce privește raporturile juridice stabilite între avocat și client orice imixtiune din partea vreunui organ al statului este inadmisibilă, însă în speță se apreciază că prin reducerea onorariului plătit de reclamanta apărătorului său ales, nu se încalcă de către instanță prevederile art. 30 din Legea nr. 51/1995 și nici cele ale Statutului profesiei de avocat, contractul de asistență juridică producându-si efectele pe deplin între părțile contractante, obligațiile și întinderea acestora astfel cum au fost convenite între părți rămân neatinse, însă efectele acestui contract nu trebuie să se repercuteze față de parati (terță persoană față de convenție) în totalitate, ci reclamantul va obține rambursarea sumei reprezentând onorariu apărător ales în măsura în care se stabilește realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al cuantumului acestuia.
In acelasi sens instanta are in vedere o decizie relativ recenta a Înaltei Curte de Casatie si Justitie care a statuat cu privire la posibilitatea instantei de a restrictiona onorariile avocatilor, arătand că este important de retinut faptul că prin reducerea onorariului de avocat instanța judecătorească nu intervine în contractul de asistență juridică încheiat între părți, adică nu împiedică executarea acestuia, nici nu il modifică și nici nu-l anulează. În această situație, raportul juridic care a luat nastere prin încheierea contractului de asistență juridică se menține, aparatorul urmand a incasa in totalitate onorariul convenit cu partea, instanța având doar posibilitatea să mărească sau să micșoreze cuantumul cheltuielilor de judecată la care urmează a fi obligată partea care cade în pretentii. (Decizia nr. 512/2011 a sectiei civile a IICJ).
De asemenea, instanta retine ca in aprecierea cuantumului onorariului, trebuie avute în vedere atât complexitatea pricinii cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.
În cauza dedusă judecății, prin raportare la criteriile mentionate anterior, instanta retine ca prezenta actiune a avut ca obiect plangere contraventionala, fara un grad mare de complexitate, dosar solutionat la primul termen de judecata, astfel ca un onorariu de avocat in cuantum de 500 lei apare ca disproportionat.
In aceste conditii, instanta va admite doar in parte cererea reclamantei de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata, astfel ca va obliga intimata la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentate de onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plangerea contraventionala formulata de petentul I. I. F., CNP_, cu domiciliul procedural ales în C., ., județul D. in contradictoriu cu intimatul CNADNR SA, cu sediul în București, .. 401 A, sector 6.
Anuleaza procesul verbal de contraventie . 14 nr._ din 3.09.2014.
Exonereaza petenta de la plata amenzii in cuantum de 250 lei.
Admite in parte cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecata si obliga intimata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 200 lei catre petent.
Cu apel in termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecatoria C..
Pronunțată în sedință publică, azi, 17.02.2015.
Președinte, C.-G. B. | ||
Grefier, L. T. |
Red. C.G.B.
Tehnored. L.T.
4 ex. /30 Martie 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1684/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 2061/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
