Plângere contravenţională. Sentința nr. 2269/2015. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 2269/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 37851/215/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă Nr. 2269/2015

Ședința publică din data de 19 Februarie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE C. M.

Grefier M. O.

Pe rol judecarea cauzei civile privind petenta S. M. în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. I. pentru petentă, lipsă fiind părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

. dosar certificate de atestare fiscală nr._/06.09.2012 si nr._/17.04.2013, emise de Primăria C. – Direcția de Impozite si Taxe.

Instanța, din oficiu, în temeiul art. 131 NCPC, procedează la verificarea competenței materiale, generale și teritoriale a Judecătoriei C., constatând că potrivit art. 94 NCPC, art. 101 OG 15/2002, este competenta material, general si teritorial să soluționeze cauza.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat și excepții de invocat instanța acordă cuvântul părților pentru propunerea de probe:

. cu înscrisurile existente la dosar.

Constatând ca proba cu înscrisuri solicitată de părți pentru dovedirea motivelor invocate in plângere si întâmpinare, este admisibilă si poate să ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 254, 255, 258 NCPC, instanța o încuviințează.

În temeiul art. 238 alin. 1 NCPC, având în vedere obiectul cauzei si probatoriul ce se impune a fi administrat, instanța estimează la 3 luni durata necesara pentru cercetarea procesului .

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța in conformitate cu prevederile art. 392 NCPC, declară deschise dezbaterile si acordă cuvântul pe fondul cauzei.

. plângerii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal contestat, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale, învederând ca petenta nu avea calitatea de contravenient, ci cumpărătorul autovehiculului era obligat sa efectueze transcrierea dreptului de proprietate, partea neavând calitatea de proprietar sau utilizator. Intimata nu face dovada susținerilor sale, din planșele foto nu rezulta ca autoturismul se afla pe drumurile publice, fără cheltuieli de judecată.

În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza pentru deliberare și pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 16.10.2014, sub nr._, petenta S. M. a chemat in judecată pe intimata C. NAȚIONALA DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului verbal de contravenție . 14 nr._/22.09.2014, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale in cuantum de 250 lei.

In motivarea plângerii, petenta a arătat că, la data de 30.09.2014, i-a fost comunicat procesul verbal de contravenție anterior menționat prin care a fost sancționata cu amenda contravenționala in cuantum de 250 lei, pentru ca autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ ar fi fost surprins circulând pe drumurile publice fără a deține rovinietă valabila.

Petenta a invocat lipsa calității de contravenient având in vedere ca a înstrăinat, prin contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la data de 23.04.2009, vehiculul proprietate personală către numitul D. M.. Ulterior încheierii tranzacției, s-a adresat Primariei C. cu declarația înregistrată sub nr. 1800/03.07.2009, solicitând scoaterea din evidenta a mijlocului de transport marca Daewoo Espero, cererea fiind admisa sub nr. matricol_ nr. Rol_, rezultând scăderea de debit.

Potrivit art. 1 alin. 1 lit. b din OG 15/2002, utilizatorii - persoanele fizice sau juridice înscrise in certificatul de înmatriculare, care au in proprietate sau care, după caz, pot folosi in baza unui drept legal vehicule înmatriculate in România, denumite in continuare utilizatori romani(..). Raportat la conținutul normei legale, dar si la situația de fapt, este evidenta ca la momentul indicat in procesul verbal de contravenție, petenta susține că nu mai avea calitatea de contravenient.

In drept, s-au invocat prevederile art. 1 alin. 1 lit. b din OG 15/2002.

Plângerea a fost legal timbrată.

In dovedirea plângerii, petenta a depus la dosar procesul verbal contestat, contract de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat in datata de 23.04.2009, si alte înscrisuri.

Intimata C. NAȚIONALA DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CESTRIN, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.

In motivare, intimata a arătat ca la data de 04.07.2014, pe DN 65 KM15+550m, pe raza localității Pielești, județul D., vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei M. S., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabila, sens in care, la data de 22.09.2014, a fost întocmit procesul verbal contestat.

Potrivit disp. art. 1 alin. 2 din OG 15/2002 privind aplicare tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România si structurat in funcție de perioada de parcurs si de staționare, de încadrarea in clasa de emisii poluante(EURO), de masa totală maxima autorizată(MTMA9) si de numărul de axe, după caz.

Contractul de vânzare-cumpărare si certificatul de atestare fiscala nu sunt suficiente pentru modificarea in baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administrației si Internelor.

Intimata a mai arătat că, contractul de vânzare –cumpărare nu îi este opozabil, sens in care instanța urmează sa înlăture apărarea petentei cu privire la înstrăinarea autoturismului.

Certificatul de atestare fiscală nu constituie titlul de proprietate si nu conferă această calitate, astfel cu este descris si in conținutul acestui înscris, Certificatul face dovada doar ca petentul nu figurează in evidente cu creanțe bugetare.

Din prevederile art. 7 si art. 1 lit. b din OG 15/2002, rezultă că obligația de plată a rovinietei ii revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat in certificatul de înmatriculare, utilizator fiind persoana fizica sau juridica înscrisă in certificatul de înmatriculare, care are in proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul in baza unui drept legal.

In baza de date a Ministerului Administratori si Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor, petenta apare menționată ca fiind proprietar/utilizator, situație in care răspunderea contravențională ii revine conform OG 2/2001 si OG 15/2002.

Orice schimbare a proprietarului/utilizatorului autoturismului in cauză devine opozabila terților doar după transcrierea dreptului de proprietate in evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor competent.

De asemenea, intimata a mai învederat ca procesul verbal de constatare a contravenției contestat îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG nr. 15/2002, coroborat cu OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Din coroborarea prevederilor art. 7 din Legea 455/2001 cu prevederile art. 19 din OG 2/2001, reiese că procesul verbal de contravenție este întocmit si semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat si semnat electronic de către agentul constatator V. T., cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.

In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile OG 2/2001, OG 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul M.T.I nr. 769/2010, cu modificările si completările ulterioare – Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.

S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsă cf. art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC.

În probațiune, intimata a depus proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator si certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală, confirmare de primire a procesului verbal de contravenție.

La data de 19.01.2015, petenta a formulat răspuns la întâmpinare.

Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție . 14 nr._/22.09.2014, încheiat de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA-CESTRIN, petenta S. M. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din O.G. nr.15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 2 din același act normativ.

S-a reținut că, la data de 04.07.2014, ora 13:48, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_ aparținând petentei, a circulat pe DN 65 km 15+550m, pe raza localității Pielești, județul D., fără a deține rovinietă valabilă.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente.

Astfel, instanța constată incidența unui motiv de nulitate absolută a actului sancționator, respectiv lipsa din cuprinsul procesului-verbal a semnăturii agentului constatator.

În aplicarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Verificând conținutul procesului-verbal de contravenție contestat în cauză, instanța constată că acesta nu cuprinde semnătura agentului constatator.

În acest sens, deși în cuprinsul procesului-verbal de contravenție este inserată mențiunea că documentul a fost semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001 și HG 1259/2001, instanța constată că această semnătură nu îndeplinește exigențele reglementate în mod imperativ de art. 17 din OG 2/2001.

Astfel, prevederile art. 4 pct. 2 din Legea nr.455/2001, definesc înscrisul în formă electronică ca fiind o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar art. 4 pct. 3 din același act normativ stabilește că semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. La pct. 4 al aceluiași articol se prevede că semnătura electronică extinsă reprezintă acea semnătură electronică care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: este legată în mod unic de semnatar; asigură identificarea semnatarului; este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

Rezultă așadar din analiza dispozițiilor legale anterior expuse, că înscrisul în formă electronică este destinat pentru a fi citit exclusiv prin intermediul unui program informatic, condiție ce nu se verifică în cazul procesului-verbal de contravenție care este destinat a fi citit pe suport de hârtie, atâta vreme cât, prin OG 15/2002, legiuitorul nu a înțeles să deroge sub acest aspect de la dreptul comun în materie contravențională, reprezentat de OG 2/2001.

Este adevărat că semnătura electronică extinsă atașată unui înscris în format electronic pentru care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie și, în plus, aduce garanții suplimentare, de unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său, însă aceste funcții nu sunt recunoscute decât atunci când înscrisul căruia i se atașează este transmis și primit de către destinatarul comunicării tot în format electronic.

În caz contrar, atunci când înscrisul este primit de către destinatarul său pe suport hârtie, autenticitatea actului, atunci când forma scrisă este cerută de lege ad validitatem, este asigurată doar prin aplicarea, pe acest act, a semnăturii olografe a agentului instrumentator.

Având în vedere nelegalitatea procesului-verbal, instanța nu va mai analiza celelalte aspectele ce țin de temeinicia acestuia și nici apărările de fond invocate de petentă.

Pentru considerentele expuse, instanța va admite plângerea contravențională și va anula procesul-verbal de constatare a contravenției contestat ., nr._/22.09.2014, încheiat de C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA-CESTRIN, cu consecința exonerării petentei de la plata amenzii contravenționale aplicate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravențională formulată de petenta S. M., cu domiciliul în mun. C., ., ., județul D., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALA DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.

Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției contestat ., nr._/22.09.2014.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..

Pronunțată în ședință publică, azi,_ .

PREȘEDINTE GREFIER

C. M. M. O.

Red./tehn.CM./MO.

4ex./05.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 2269/2015. Judecătoria CRAIOVA