Plângere contravenţională. Sentința nr. 3010/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3010/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 30141/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 3010/2015
Ședința publică din data de 06.03.2015
Completul constituit din:
Președinte: C. A.
Grefier: I. Ș.-C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul I. A. A. și pe intimatul I. DE P. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul prin avocat G. C. și martorul B. C., lipsind intimatul
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
-cauza are ca obiect plângere contravențională;
-procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
În conformitate cu dispozițiile art. 318 și urm. NCPC, instanța procedează la audierea martorului B. C., sub prestare de jurământ, a cărui declarație se află consemnată, semnată și atașată la dosarul cauzei.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, instanța constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul petentului solicită admiterea plângerii contravenționale, astfel cum a fost formulată, anularea procesului-verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii și restituirea permisului de conducere. Arată că a răsturnat prezumția de temeinicie a procesului-verbal de contravenție conform declarației martorului, iar intimatul nu deține material probator. Fără cheltuieli de judecată.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei conform art.394 NCPC, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 31.07.2014, sub nr._, petentul I. A. A., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. D., a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 23.07.2014, exonerarea de la plata amenzii și restituirea permisului de conducere. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 23.07.2014 când se deplasa pe raza mun. C. cu auto cu nr. de înmatriculare_, a fost oprit de agentul de poliție care i-a adus la cunoștință faptul că va fi sancționat contravențional pentru faptul că la intersecția străzilor Unirii cu Ghe.C., nu a acordat prioritate pietonului angajat regulamentar în traversarea străzii.
Petentul a menționat că cele reținute în procesul-verbal de contravenție nu corespund realității, întrucât în sarcina sa nu poate fi reținută săvârșirea unei astfel de contravenții de vreme ce în momentul în care a traversat intersecția menționată în cuprinsul procesului-verbal, pietonul s-a angajat în traversarea străzii prin locul special amenajat când autoturismul petentului trecuse de locul specificat, astfel că în momentul trecerii autoturismului în zona trecerii pentru pietoni, nu era angajat în traversarea străzii nici un pieton. Mai mult decât atât, starea de fapt descrisă anterior a putut fi observată și de o altă persoană cu care se afla în autoturism și care a încercat să descrie agentului constatator modul în care percepuse că se desfășuraseră faptele, însă agentul de poliție a refuzat orice explicații.
În cauză, petentul a apreciat că este vorba de o presupusă contravenție constatată cu propriile simțuri ale agentului constatator, care a atras aplicarea unor sancțiuni complementare cu consecințe semnificative cu o gravitate ridicată, respectiv suspendarea dreptului de a conduce, iar într-o asemenea situație procesul-verbal întocmit ar trebui să conțină indicarea unor mijloace de probă suplimentare și, deși legea nu impune această cerință în mod expres, agentul constatator era obligat să precizeze în procesul-verbal contravențional menționat și martorii oculari ai evenimentului, pentru a se putea realiza de instanța de judecată o verificare completă a aspectelor menționate în procesul-verbal. Or, în cauză, au existat martori oculari, însă agentul constatator a refuzat consemnarea acestora în cuprinsul procesului-verbal, motiv pentru care se impune a fi anulat, în temeiul prezumției de nevinovăție de care beneficiază în situația acestui tip de contravenții.
Un alt aspect care poate conduce la anularea/nulitatea procesului-verbal de contravenție, reiese din faptul că la rubrica „martor asistent” se regăsește o semnătură, lipsind datele de identificare ale unui martor asistent.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001.
Au fost anexate plângerii, procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 23.07.2014 în original, copie carte de identitate petent, dovadă cu drept de circulație. Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal ca fiind legal și temeinic întocmit.
În motivare, intimatul a arătat că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, a solicitat instanței de judecată să constate că aceasta poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. În opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal având deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal. consideră ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului in exercițiul funcțiunii.
A învederat instanței că fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrata de legislative, este unanim acceptată, atât in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, s-a solicitat de către intimat judecarea cauzei și în lipsă.
La data de 07.11.2014 petentul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat cele menționate în plângerea contravențională.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul B. C., a cărui declarație se află consemnată, semnată și atașată la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 23.07.2014, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 lit. din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, întrucât la data de data de 23.07.2014 a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . intersecția cu . a acordat prioritate la pietoni pe trecere.
Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de petent, iar la rubrica destinată obiecțiunilor a arătat că nu este de acord cu cele menționate.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la controlul de legalitate, instanța reține că procesul-verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, în cauză neexistând motive de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În acest sens, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile. O astfel de prezumție este și cea de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție, consemnate ca atare într-un proces-verbal legal întocmit.
Totodată, instanța are în vedere că potrivit jurisprudenței CEDO (Cauza A. c. României), deși necalificată în dreptul nostru intern ca fiind de natură penală, procedura contravențională este subsumată noțiunii de „acuzație în materie penală”, având în vedere câmpul general de aplicare al normei și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale.
Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice, prevăzute de art. 6 paragraf. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, între care și prezumția de nevinovăție a făptuitorului, care implică printre altele, ca în exercitarea funcțiilor lor membrii tribunalului să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat.
Totuși, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
În aceste condiții, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În cauza de față, agentul constatator a perceput personal fapta săvârșită, astfel că procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, făcând dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța reține însă că petentul a răsturnat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal contestat, făcând dovada contrarie celor reținute în procesul-verbal. Astfel, martorul B. C., audiat în cauză, a arătat că se afla în mașină împreună cu petentul și se deplasau dinspre Spitalul nr. 1, iar după ce au virat la dreapta în dreptul Liceului de Artă, au fost opriți de o mașină de poliție pe motiv că nu au acordat prioritate de trecere la pietoni. A arătat însă martorul că în momentul în care a trecut autoturismul condus de petent, pe trecerea de pietoni nu se afla niciun pieton angajat în traversare.
În raport de toate aceste considerente, instanța urmează să admită plângerea contravențională și, pe cale de consecință, va anula procesul-verbal de contravenție și va înlătura sancțiunile aplicate prin acesta.
De asemenea, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul I. A. A., cu domiciliul în C., .. 24, .. 3, ., în contradictoriu cu intimatul I. DE P. D., cu sediul în C., ., județul D..
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 23.07.2014 și înlătură sancțiunile aplicate prin acesta.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. I. Ș.-C.
Red.Dact.C.A.
4 ex. 2 ex. .>
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3251/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3136/2015. Judecătoria... → |
|---|
