Plângere contravenţională. Sentința nr. 3113/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3113/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 3113/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3113/2015
Ședința publică de la 09 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. C. - judecător
Grefier A. G.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent B. B. și pe intimat POLIȚIA M. C. - BIROUL RUTIER, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns petentul personal și consilier juridic O. A. pentru intimată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
Consilier juridic O. A. depune la dosar delegație de reprezentare.
Verificând competența, în conformitate cu prevederile art. 131 N.C.p.civ., instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 1 și art. 126 alin. 1 din Constituție, art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001, este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe aspectul propunerii de probatorii.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și probei testimoniale cu martorul Ș. A. M., prezent la acest termen de judecată.
Consilier juridic O. A. solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv procesul verbal de contravenție.
Instanța încuviințează, în baza art. 258 N.C.pr.civ., pentru petent, proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul Ș. A. M., iar pentru intimată, proba cu înscrisuri, ca fiind admisibile, putând duce la soluționarea procesului.
În temeiul art. 318-321 Cod proc.civ. s-a procedat la ascultarea martorului Ș. A. M., sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art.319 Cod proc.civ., declarația acestuia fiind consemnată si atașată la dosar .
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul solicită anularea procesului verbal de contravenție, fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic O. A. solicită respingerea plângerii contravenționale, fără cheltuieli de judecată. Solicită înlăturarea declarației martorului, având în vedere că acesta se află în relații de prietenie cu petentul, depoziția sa fiind subiectivă. Precizează că petentul a semnat procesul verbal de contravenție, neavând obiecțiuni de formulat.
În temeiul art. 389 și urm. Noul Cod de Procedură Civilă, considerând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.11.2014 sub nr._, petentul B. B. a formulat plângere contravențională, în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA M. C. - BIROUL RUTIER, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._, întocmit la data de 08.11.2014, solicitând admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii și restituirea permisului de conducere.
În motivarea plângerii în fapt, petentul a arătat că la data de 08.11.2014, orele 15:56, a condus autoturismul Ford Fiesta, cu nr._, pe . la intersecția cu Bld C. I a fost oprit, după aproximativ 50 m, de un agent de poliție, care l-a amendat cu suma de 540 lei și reținerea permisului de conducere pentru faptul că nu ar fi acordat prioritate unui pieton.
Petentul a menționat că pietonul era angajat în traversare pe cealaltă parte a sensului de mers și nicidecum pe trecerea de pietoni a sensului pe care se deplasa.
A precizat că, în momentul trecerii mașinii sale, paralel cu autoturismul se afla mașina cu nr. de înmatriculare_, în care se afla numitul Ș. M. A., propus ca martor.
A anexat procesul verbal contestat în original, copie dovadă . nr._, copie carte de identitate.
Acțiunea a fost legal timbrată.
La data de 15.12.2014, intimatul I.P.J. D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca legal și temeinic.
Solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În opinia lor, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe,înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, ceea ce este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Solicită ca fapta pentru care petenta fost sancționată a fost constată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele,prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul MAI, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al M. București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent ( agentul, în această situație ) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
La data de 16.01.2015 petentul a formulat răspuns la întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 09.03.2015 instanța a încuviințat, în baza art. 258 N.C.pr.civ., pentru petent, proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul Ș. A. M., iar pentru intimată, proba cu înscrisuri, ca fiind admisibile, putând duce la soluționarea procesului.
În temeiul art. 318-321 Cod proc.civ. s-a procedat la ascultarea martorului asistent Ș. A. M., sub prestare de jurământ, conform dispozițiilor art.319 Cod proc.civ., declarația acestuia fiind consemnată si atașată la dosar .
Analizând actele și lucrările dosarului cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, întocmit la data de 08.11.2014 de către un agent constatator din cadrul intimatei, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 540 lei, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 135 lit. h, art. 36 alin. 1, art. 147 alin. 1 din OUG 195/2002 R și sancționate de art. 100 alin. 3, art. 99 alin. 2, art. 101 alin. 1 din OUG 195/2002.
În sarcina petentului s-a reținut că a condus auto marca Ford cu număr de înmatriculare_, pe . la intersecția cu Bld C. I, nu a acordat prioritate pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii, pe sensul său de mers. De asemenea, nu a purtat centura de siguranță și nu a avut asupra sa actul de identitate.
Împotriva procesului verbal menționat petentul a formulat plângere contravențională în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Analizând procesul-verbal în ceea ce privește legalitatea, instanța constată că nu există nici un motiv pentru care să constate nulitatea sau să anuleze procesul-verbal contestat. Astfel, OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde norme juridice generale referitoare la procedura de constatare a contravențiilor și de întocmire a procesului verbal pentru ca acest act juridic administrativ unilateral să beneficieze de prezumțiile de legalitate,de autenticitate și de veridicitate.
În ceea ce privește temeinicia, instanța apreciază că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, în principiu, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, probă ce incumbă petentului.
Martorul Ș. A. M., audiat în cauză, a confirmat susținerile petentului din plângerea contravențională, declarând în fața instanței faptul că în ziua sancționării contravenționale a petentului, circula prin C., pe . banda unu, paralel cu autoturismul condus de petent pe banda doi, iar pe trecerea de pietoni nu era angajat în traversare pe sensul lor de mers niciun pieton.
Examinând coroborat declarația martorului cu cele consemnate în procesul –verbal instanța constată că aceasta este concludentă, în cauză, reținându-se nevinovăția petentului în săvârșirea acestei fapte contravenționale, instanța urmând a admite în parte plângerea în sensul că va anula procesul verbal de contravenție ., nr._/08.11.2014 pentru sancțiunea prevăzută de art. 135 lit. h din R /OUG 195/2002.
În ceea ce privește sancțiunea pentru celelalte fapte reținute în sarcina petentului prin actul sancționator, respectiv aceea de a nu purta centura de siguranță și de a nu avea asupra sa actul de identitate, fapte prevăzute de art.36 alin. 1 și art. 147 alin. 1 din OUG 195/2002 R instanța o va menține, întrucât nevinovăția petentului nu a fost dovedită cu probele administrate, respectiv martorul audiat de instanță.
Se va lua act ca nu se solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de către petentul B. B., CNP_, cu domiciliul în C., ., ., ., în contradictoriu cu intimatul POLIȚIA M. C. - BIROUL RUTIER, cu sediul în C., ., cod fiscal_, cont IBAN RO11TREZ__ deschis la Trezoreria C..
Anulează procesul-verbal ., nr._/08.11.2014 pentru sancțiunea prevăzută de art. 135 lit. h din R /OUG 195/2002.
Menține procesul-verbal de contravenție pentru celelalte contravenții.
Cu apel, în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședința publică de la 09 Martie 2015.
Președinte,Grefier,
L. C. A. G.
Red L.C/Tehnored A.G.
4ex/ 24.03.2015.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3114/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2579/2015.... → |
|---|
