Plângere contravenţională. Sentința nr. 3563/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3563/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 41000/215/2014
DOSAR NR._ Plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3563
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 17.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: S. M. B. - judecător
GREFIER: A. S.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta D. A. C., în contradictoriu cu intimata Poliția L. a Municipiului C., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/25.10.2014.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu prevederile art. 131, alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța procedează la verificarea competenței și, în conformitate cu prevederile art. 94 Noul Cod de Procedură Civilă, raportat la art. 32, alin. 2 din O.G. 2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
Conform art. 255, alin. 1 coroborat cu art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că proba cu înscrisuri solicitată de către petentă este admisibilă, putând duce la soluționarea procesului, motiv pentru care o încuviințează.
În ceea ce privește proba testimonială solicitată de către petentă prin plângerea contravențională, față de prevederile art. 254 N.c.p.c. raportate la prevederile art. 194 lit. e) N.c.p.c., instanța dispune decăderea petentei din această probă, având în vedere că, nici prin plângerea contravențională și nici măcar în procedura de regularizare, deși i-a fost comunicată necesitatea arătării numelui, prenumelui și domiciliului martorilor solicitați, petenta nu s-a conformat și nici nu a prezentat vreun martor la termenul de astăzi în vederea audierii. De asemenea, în baza acelorași texte de lege, instanța dispune decăderea petentei din proba cu interogatoriul intimatei, probă solicitată prin plângerea contravențională, având în vedere că petenta nu a depus interogatoriul odată cu cererea de chemare în judecată în vederea comunicării către intimată.
Instanța constată că intimata, deși i s-a comunicat că are obligația de a depune întâmpinare, nu a depus la dosar întâmpinare, astfel încât, în temeiul art. 254 Noul Cod de Procedură Civilă, este decăzută din dreptul de a mai propune probe și a invocat excepții cu excepția celor de ordine publică.
În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra plângerii contravenționale dedusă judecății:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 06.11.2014 sub nr._, petenta D. A. C. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Poliția L. a Municipiului C., în principal anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/25.10.2014, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale și în subsidiar reducerea sancțiunii proporțional cu pericolul social al presupusei fapte contravenționale în sensul înlocuirii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
În motivarea plângerii, petenta a susținut, în esență, că nu se face vinovată de săvârșirea faptelor contravenționale reținute în sarcina sa prin procesul-verbal contestat, întrucât acesta nu corespunde realității.
Astfel, petenta a arătat că, în fapt, în cursul zilei de 25.10.2014, în jurul orei 15.50 s-a aflat în zona . C. în delegație de serviciu, având sarcina de a proceda la colectare de fonduri în favoarea Asociației Dreptul la Viață 2010 cu scopul soluționării cazurilor sociale B. A. și Ota C. legal înregistrate în evidențele asociației, cazuri sociale asistate de către asociația la care lucrează petenta.
Petenta a arătat că, pe durata activității desfășurate a operat mai multe încasări, în cuantum de câțiva lei, fiecare de la persoane impresionate de cazurile sociale asistate și dispuse să participe la soluționarea lor, emițând chitanță pe numele donatorului pentru fiecare sumă colectată.
La un moment dat, petenta a fost interpelată de agentul constatator B. C. care a procedat la verificarea tuturor actelor și sumelor de bani aflate asupra petentei și a început să vorbească despre o presupusă încălcare a legii de către petentă, respectiv a început să întocmească pe numele petentei acte de sancționare contravențională.
Petenta a mai menționat că, știindu-se nevinovată și având asupra sa toate documentele legale necesare desfășurării activității de colectare de fonduri în favoarea asociației, a semnat procesul verbal de contravenție întocmit doar ca dovadă a comunicării acestuia, fără ca prin semnătura sa să intenționeze a certifica cele consemnate.
De asemenea, petenta a arătat că este încadrată în muncă pe durată nedeterminată conform contractului de muncă nr. 143/03.07.2013 în funcția de casier încasator, respectiv că se afla în C. în locația consemnată anterior, în baza unui ordin de deplasare, nr. 2563/25.10.2014 (delegație de serviciu), iar pentru sumele încasate a emis chitanță în numele asociației.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. 2/2001.
În susținerea plângerii a fost depus la dosar originalul procesului verbal de contravenție contestat și, în copie conformă cu originalul, carte de identitate petentă, ordin de deplasare (delegație de serviciu) nr. 2563/25.10.2014, extrase de pe site-ul Asociației "Dreptul la Viață – 2010", cereri formulate de numiții Ota E. și respectiv B. D.-C. la data de 02.09.2014 și respectiv la data de 09.07.2014, acte medicale.
Având în vedere că intimata, deși i s-a comunicat că are obligația de a depune întâmpinare, nu a depus la dosar întâmpinare, instanța, în temeiul art. 254 Noul Cod de Procedură Civilă, a constatat că este decăzută din dreptul de a mai propune probe și a invocat excepții cu excepția celor de ordine publică.
În dovedirea plângerii petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, probă apreciată de instanța ca fiind utilă cauzei și încuviințată ca atare.
Totodată, petenta a solicitat administrarea probei testimoniale și a probei cu interogatoriul intimatei, instanța dispunând însă decăderea petentei din aceste probe, față de prevederile art. 254 N.c.p.c. raportate la prevederile art. 194 lit. e) N.c.p.c., având în vedere că nu a indicat numele, prenumele și domiciliul martorilor și respectiv că nu a depus la dosar interogatoriul spre a fi administrat intimatei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/25.10.2014 s-a reținut săvârșirea de către contestatoare a contravenției prevăzute de dispozițiile art. 35 alin. 1 lit. a) din H.C.L. 115/2006, constând în aceea că petenta a desfășurat activități economice pe raza municipiului C., fără acordul eliberat de Primăria C., aceasta colectând fonduri de la trecători pentru Asociația Dreptul la Viață în zona Supermarket Kaufland, petenta fiind sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentaui la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentei de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Verificând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 și art. 17 din OG 2/2001).
Sub aspectul temeiniciei, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal, instanța reține că starea de fapt a fost corect reținută de agentul constatator cu ocazia întocmirii procesului-verbal de contravenție, astfel că acesta se bucura în continuare de prezumția de temeinicie instituită în favoarea sa, prezumție care nu a fost răsturnată prin probele administrate în cauză.
Ca atare, avându-se în vedere împrejurarea că petenta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție, instanța constată așadar ca forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită în favoarea sa.
Cu toate acestea, în temeiul art. 34 din OG 2/2001 - care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care, coroborat cu art. 38 al 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului verbal nu a fost răsturnată), instanța consideră așadar că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția contestatoarei asupra obligațiilor ce îi revin în materia reglementată de O.G. 2/2001 și H.C.L. 115/2006.
Pentru a proceda astfel, instanța are în vedere pe de o parte dispozițiile art. 5 alin 5 din O.G. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite) și art. 21 alin 3 din același act normativ (conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul si mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului), iar pe de altă parte dispozițiile art. 7, alin. 3 (prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune).
Totodată, ținând cont de dispozițiile art. 34, al. 1 din O.G. 2/2001 potrivit cărora instanța hotărăște asupra sancțiunii, instanța constată că justificând înlocuirea sancțiunii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, a avut în vedere tocmai gradul de pericol social al faptei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite, în parte, plângerea contravențională formulată de petenta D. A. C., având C.N.P._, cu domiciliul în Drobeta-T. S., C.. Tîrgu Jiului, nr. 116, jud. M. și cu domiciliul procesual ales în D., .. 6, jud. Hunedoara, în contradictoriu cu intimata Poliția L. a Municipiului C., cu sediul în C., .. 22, jud. D..
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în suma de 500 lei aplicata petentei prin procesul-verbal de contravenție . nr._/25.10.2014, cu sancțiunea avertisment.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 17.03.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. S.M.B. / Tehnored. A.S.
4 ex. / 22.04.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3213/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3346/2015. Judecătoria... → |
|---|
