Plângere contravenţională. Sentința nr. 4230/2015. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 4230/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 40875/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr.4230
Ședința publică de la 01 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I.- judecător
Grefier G. D.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe petenta . și pe intimata A. D. DIRECTIA REGIONALA ANTIFRAUDA FISCALA NR 4 TG J., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Având în vedere disp. art 131 alin 1 și art 132 cu referire la prev art 129 alin 2 pct 3 și art 130 alin 2, toate din NCPC, instanța din oficiu invocă exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei C., o pune in discutie si ramane in pronuntare pe excepție
INSTANȚA
La data de 05.11.2014 petenta . a formulat plângere în contradictoriu cu A. – D. – Direcția Regională Antifraudă Fiscală nr. 4 Târgu-J. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 03.11.2014, solicitând în principal anularea acestuia și exonerarea de măsurile dispuse, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea "avertisment".
În motivarea plângerii, petenta arată că prin procesul-verbal contestat, s-a reținut că la 03.11.2014 în urma unui control efectuat la punctul de lucru al petentei situat în comuna O., ., jud. O., s-a constatat că ar fi fost livrate mărfuri către populație fără eliberare de bon fiscal, rezultând în casă un surplus de 283,86 lei, această faptă constituind contravenție care a fost sancționată cu amendă și sancțiuni complementare (confiscarea sumei și suspendarea activității unității pe o perioadă de trei luni).
Petenta a menționat că cele reținute în procesul-verbal nu corespund realității, deoarece aceasta nu a săvârșit fapta ilicită pentru care a fost sancționată și este real faptul că la data efectuării controlului în sediul unității se afla suma de 285 lei, însă aceasta nu era înregistrată în casieria unității.Suma respectivă însoțea o rețetă ce fusese lăsată de un client al societății.Pentru că medicamentele solicitate nu se găseau pe stoc, urmând a fi aduse ulterior, suma respectivă nu putea fi înregistrată în contabilitate, neregăsindu-și corespondent în stocul de marfă. Această sumă urma să fie înregistrată ulterior, după ce marfa era înregistrată în contabilitate, iar bonul fiscal se elibera atunci când se livra efectiv marfa către client.
Deci, din punct de vedere juridic, operațiunea comercială nu se realizase și în acest context este eronată reținerea agentului constatator că petenta a livrat bunuri către populație fără a elibera bonuri fiscale, pentru că bunurile nefiind încă, contabilitate, nu avea ce livra și pentru ce elibera bon fiscal.
Mai mult, apreciază că agentul constatator s-a grăbit, nereținând starea de fapt descrisă mai sus, având în vedere că, starea faptică a stocului de mărfuri urma să se definitiveze abia la data de 04.11.2014.
În drept, a invocat dispozițiile OG 2/2001.
A depus la dosar procesul-verbal contestat și a solicitat încuviințarea probei cu martori.
La data de 07.01.2015 intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale.
Intimata a solicitat să se observe că în prezenta cauză ,calitate procesuală pasivă o are Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Intimata a arătat că au fost dispuse ca măsuri complementare: confiscarea sumei nefiscalizate de 283,36 lei, conform art. 11 al. 3 OUG 28/1999 rep. precum și suspendarea activității unității pentru o perioadă de 3 luni, potrivit art. 14 al. 2 OUG 28/1999 rep.
Intimata a menționat că suma de 283,36 lei care reprezintă medicamente din rețete compensate care au fost eliberate clienților nu a putut fi justificată prin bonuri fiscale emise și la momentul controlului petentului nu a putut prezenta un document justificativ în strictă concordanță cu destinația lui, aceea de a permite în orice moment identificarea și controlul operațiunilor contabile efectuate.
Astfel, se consideră fără proveniență și se confiscă sumele de bani găsite la punctele la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparținând operatorilor economici ori de câte ori agentul constatator nu poate justifica proveniența acestora prin unul din următoarele componente: documente emise cu aparate de marcat electronice fiscal, în registrul special și facturi fiscale.
Neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate are ca rezultat neînregistrarea veniturilor din activitatea de prestări de servicii direct către populație în evidența contabilă a utilizatorului.
Prin urmare, fapta produce consecințe grave în sfera stabilirii și plății taxelor și impozitelor datorate, astfel că procesul-verbal de contravenție a fost legal întocmit, inclusiv sub aspectul amenzii aplicate, aceasta fiind proporțională cu gravitatea faptelor urmărindu-se totodată descurajarea persoanelor prevăzute la art. 1 OUG 28/1999 rep.
În aceste condiții, petentului i-a fost aplicată sancțiunea principală – amenda în cuantum de 8000 lei și sancțiunile complementare de confiscare a sumei nefiscalizată în cuantum de 283,86 lei și suspendarea activității pentru o perioadă de 3 luni.
Intimata a mai arătat că fapta descrisă prezintă un pericol social ridicat.
În concluzie, intimata a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal de contravenție, ca temeinic și legal întocmit.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205 C.P.CIV., OUG 28/1999 R, OG 2/2001.
Pe excepția necompetentei teritoriale a Judecatoriei C., analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Din cuprinsul procesului-verbal atașat la fila 6 din dosar, instanța reține că săvârșirea faptei pentru care a fost aplicată sancțiunea contravențională a fost constatată în raza ..
Potrivit art. 32 al.2 din OG 2/2001, plângerea formulată împotriva procesului verbal de contravenție este de competența judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta contravențională.
În prezenta cauză, instanța reține și că potrivit H.G. nr. 337/1993, DN 70 localitatea O., jud O., se află în raza de competență teritorială a Judecătoriei B. și în consecință va admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei C. și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E
Admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei C., invocată din oficiu
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată petenta ., cu sediul în C., ., județul D. în contradictoriu cu intimata A.-D.- DIRECȚIA REGIONALĂ ANTIFRAUDĂ FISCALĂ NR 4 TG J., cu sediul în Tg.J., ., județul Gorj, în favoarea Judecătoriei B., județul O. .
Fără cale de atac
Pronunțată în ședința publică din 01.04.2015.
Președinte Grefier
M. I. G. D.
Redactat MI/Tehnored GD
4 ex/05.04.2015
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3401/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3504/2015.... → |
---|