Plângere contravenţională. Sentința nr. 811/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 811/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 23-01-2015 în dosarul nr. 811/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 811/2015
Ședința publică din data de 23.01.2015
Completul constituit din:
Președinte: C. A.
Grefier: I. Ș. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. S. M. și pe intimatul IPJ D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, lipsă fiind intimatul.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
-cauza are ca obiect plângere contravențională;
-procedura de citare este legal îndeplinită;
În conformitate cu prevederile art. 131 NCPC instanța își verifică competența generală, materială, teritorială a instanței.
În temeiul art. 94 NCPC și art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001, instanța constatã cã este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
În temeiul art. 238 Noul Cod procedură civilă, instanța estimează durata necesară cercetării procesului ca fiind de o lună de zile, având în vedere complexitatea cauzei, raportat la obiectul acesteia, probatoriul ce se impune a fi administrat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe propunere de probe.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul B. V. C., pe care îl are prezent.
În temeiul art. 258 Noul Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru petent proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba testimonială cu martorul B. V. C. și pentru intimat proba cu înscrisuri, apreciindu-le ca fiind admisibile și de natură să conducă la soluționarea cauzei, după care:
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 318 NCPC, procedează la audierea sub prestare de jurământ, a martorului B. V. C., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, instanța constată terminată cercetarea procesului și, în temeiul art. 392 NCPC, acordă cuvântul în dezbateri.
Petentul, având cuvântul, solicită admiterea plângerii, astfel cum a fost formulată și anularea procesului-verbal de contravenție. Fără cheltuieli de judecată.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei conform art.394 NCPC, instanța închide dezbaterile
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.08.2014, sub nr._ , petentul M. S. M., în contradictoriu cu intimatul IPJ D., a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din data de 07.08.2014, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 360 de lei și înlăturarea celor patru puncte amendă.
În motivarea în fapt, petentul a arătat că la data de 07.08.2014 în jurul orei 07,35 AM, conducând regulamentar auto marca SKODA cu nr. de înmatriculare_ în direcția C., a fost oprit de un echipaj al Poliției rutiere și i s-a comunicat că a încălcat regulile de circulație cu privire la faptul că a efectuat o depășire neregulamentară.
Petentul a menționat că în momentul în care a fost oprit, a rugat agentul de poliție să-i comunice nr. de înmatriculare al auto pe care l-a depășit, deoarece acest fapt nu s-a întâmplat.
Petentul a precizat faptul că traficul la ora respectivă era atât de lejer încât nici nu ar fi fost necesară o depășire. Mai mult, deși avea în mașină o persoană, agentul constatator a făcut mențiunea în procesul-verbal că nu se afla nimeni în autoturism cu petentul.
A mai arătat petentul că deși mașina de poliție era dotată cu cameră video, totuși agentul constatator nu i-a prezentat și a refuzat să prezinte o astfel de probă în sprijinul sancționării pretinsei contravenții de care se face vinovat. Or, în măsura în care pretinsa contravenție săvârșită ar fi fost imortalizată cu ajutorul camerei video aflată în mașina agentului constatator, acesta avea obligația nu numai de a menționa acest aspect în procesul-verbal dar și de a prezenta și anexa această dovadă. Însă, agentul constatator s-a rezumat a descrie pretinsa faptă, acesta neprecizând nici măcar numărul de înmatriculare al autoturismului pe care l-ar fi depășit.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG 2/2001, OUG 195/2002, Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.
Au fost anexate procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 07.08.2014 în original, copie carte de identitate petent.
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 de lei.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
În motivare, intimatul a arătat că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul –verbal, a solicitat instanței de judecată să constate că aceasta poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. În opinia sa instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal având deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal consideră ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului in exercițiul funcțiunii.
A învederat instanței că fapta a fost constată personal de agentul constatator, astfel încât procesul-verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrata de legislative, este unanim acceptată, atât in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, s-a solicitat de către intimat judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul B. V. C., a cărui declarație se află consemnată și atașată la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 07.08.2014, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 120 alin.1 lit. h din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, întrucât la data de 07.08.2014, ora 07:35, pe DN 65 km 9+300 m, Oltenia Garden, a condus autoturismul marca Skoda, cu numărul de înmatriculare_ în direcția C. și a depășit două autovehicule ce circulau regulamentar în aceeași direcție, pe sector de drum unde această manevră este interzisă, fiind indicatoare cu depășirea interzisă și marcaj longitudinal continuu trecând peste acestea pe celălalt sens.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la controlul de legalitate, instanța reține că procesul-verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, în cauză neexistând motive de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În acest sens, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile. O astfel de prezumție este și cea de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție, consemnate ca atare într-un proces-verbal legal întocmit.
Totodată, instanța are în vedere că potrivit jurisprudenței CEDO (Cauza A. c. României), deși necalificată în dreptul nostru intern ca fiind de natură penală, procedura contravențională este subsumată noțiunii de „acuzație în materie penală”, având în vedere câmpul general de aplicare al normei și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale.
Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice, prevăzute de art. 6 paragraf. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, între care și prezumția de nevinovăție a făptuitorului, care implică printre altele, ca în exercitarea funcțiilor lor membrii tribunalului să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat.
Totuși, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
În aceste condiții, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În cauza de față, agentul constatator a perceput personal fapta săvârșită, astfel că procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, făcând dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța reține însă că petentul a răsturnat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal contestat, făcând dovada contrarie celor reținute în procesul-verbal. Astfel, martorul B. V. C., audiat în cauză, a relatat că se afla în mașină cu petentul și se deplasau dinspre Pielești către C., iar la . fost opriți de un echipaj de poliție pe motiv că petentul ar fi depășit pe linie continuă. A precizat însă martorul că petentul nu a efectuat nicio depășire, nici pe linie continuă, nici pe linie discontinuă.
În raport de toate aceste considerente, instanța urmează să admită plângerea contravențională și, pe cale de consecință, va anula procesul-verbal de contravenție și va înlătura sancțiunile aplicate prin acesta.
De asemenea, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul M. S. M., cu domiciliul în comuna Pielești, ., în contradictoriu cu intimatul IPJ D., cu sediul în C., ., județul D..
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 07.08.2014 și înlătură sancțiunile aplicate prin acesta.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. I. Ș. C.
Red.Dact.C.A.
4 ex. 2 ex. .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 714/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 732/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
