Pretentii. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 17/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 14155/2015
Dosar nr._ - pretenții -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA – JUDEȚUL D.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 17 Noiembrie 2015
COMPLETUL DE MINORI ȘI FAMILIE CONSTITUIT DIN:
PREȘEDINTE: L. P. - JUDECĂTOR
GREFIER: V. P.
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în cauza civilă având ca obiect pretenții civile, privind pe reclamantul I. P. în nume propriu și ca moștenitor al reclamantei I. G., I. G. D. și C. D. G. și pe pârâții I. F. C. și B. C..
Dezbaterile ce au avut loc, au fost consemnate în încheierea din data de 10 noiembrie 2015, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi 17 noiembrie 2015 .
INSTANȚA
Asupra cererii de față:
Prin cererea înregistrată la nr._ /11.12.2014, pe rolul Judecătoriei C., reclamanții I. P. și I. G. au chemat în judecată pe pârâții I. F.-C. și B. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la plata următoarelor sume: 2733,04 lei reprezentând contravaloare energie electrica consumata de aceștia si achitata de ei aferenta perioadei septembrie 2011 - februarie 2013; 10.000 lei - reprezentând ajutor financiar acordat părților, arătând în acest sens ca frecvent contractau împrumuturi de C. C., iar sumele ridicate le remiteau soților pentru a-i ajuta și 18.000 lei - reprezentând contravaloarea parțiala a pensiei încasate de pârâta I. F.-C. si care le rămânea în fiecare luna părților.
În motivare, au arătat că de 27.05.2014 a fost formulata "precizarea la cererea reconvențională " prin care se solicita instanței de judecata sa dispună introducerea în cauza a acestora în calitate de terți,ori din punct de vedere procedural, prin intermediul cererii reconvenționale se tinde la satisfacerea unor pretenții ale pârâtului-reclamant împotriva reclamantei-pârâte si nicidecum împotriva acestora, câtă vreme nu erau părți în cauza de față,însă, în măsura în care s-a dorit de către parat chemarea lor în judecata, aceasta nu poate fi făcuta decât în scopul ca aceștia sa dobândească calitatea de parați, ori în calitate de intervenienți în măsura si limitele prevăzute de lege.
Ori conținutul lapidar al acțiunii paratului se fundamentează pe ideea ca se impune introducerea acestora în cauza în calitate de terți motivat de împrejurarea ca înțelege sa partajeze anumite lucrări executate la imobilul - casa de locuit proprietatea acestora, situat în C., ., județul D..
Dincolo de aspectul inadmisibilității al unei astfel de cereri (apreciind ca nu se poate partaja între soți zugrăveala existenta pe pereții casei, se observa foarte clar ca împotriva acestora nu este formulata nici o pretenție în concret.
Au precizat că nu pot fi de acord nici cu pretinsa motivare în sensul în care se impune introducerea acestora în cauza ( în ce calitate, nu se știe încă) motivat de faptul ca sunt garanți ipotecari pentru creditul de care au beneficiat părțile, însă indiferent cum instanța va proceda la partajarea acestei datorii comune, garanția instituita de ei va subzista, neprezentând interes sumele ce se vor stabili de către instanța în sarcina fiecărei parți.
Prin urmare, au arătat că se impune ca paratul sa precizeze ce anume solicita de la aceștia, ori daca nu este în măsura, instanța sa procedeze la calificarea corecta a cererii sale, pentru ca în raport de aceasta sa poată și aceștia formula apărări .
În măsura în care paratul înțelege sa pretindă de la aceștia contravaloarea lucrărilor de îmbunătățire executate la imobil precum si a centralei termice pe lemne, solicită, în principal, respingerea cererii de obligare la plata contravaloarea lucrărilor de îmbunătățire executate la imobil,iar în subsidiar, obligarea paratului și a reclamantei la ridicarea acestora cu readucerea imobilului în situația anterioara si cu plata de daune interese.
Au solicitat obligarea la plata următoarelor sume: 2733,04 lei reprezentând contravaloare energie electrica consumata de aceștia si
achitata de ei aferenta perioadei septembrie 2011 - februarie 2013; 10.000 lei - reprezentând ajutor financiar acordat părților, arătând în acest sens ca
frecvent contractau împrumuturi de C. C., iar sumele ridicate le remiteau soților pentru a-i ajuta și 18.000 lei - reprezentând contravaloarea parțiala a pensiei încasate de pârâta I. F. si care le rămânea în fiecare luna părților.
Totodată, au arătat că înțeleg sa - și rezerve dreptul de a completa cererea, în ipoteza în care casa va fi vânduta la licitație, cu solicitarea de obligare a reclamantei si a paratului a contravalorii acesteia, stabilita pe baza raportului de evaluare întocmit la momentul constituirii sale ca garanție.
In sensul celor solicitate mai sus, au arătat că sunt bunicii paterni ai reclamantei, iar din dragoste pentru aceasta, având în vedere faptul că nepoata lor întimpina frecvent greutăți în căsnicie, au înțeles sa o ajute cât mai mult de putința, astfel, le-a pus la dispoziție casa în anul 2000, iar aceștia s-au mutat la țară.
Au mai arătat că, deși casa era într-o stare locuibila, reclamanta si paratul, animați de dorința unei tinere familii de a avea confort, au înțeles sa efectueze la imobil lucrări care au depășit caracterul unora necesare sau utile. In momentul în care părțile s-au mutat, exista pardoseala si tocane buna, însa aceștia si-au dorit termopane si parchet laminat, existau sobe de teracotă, însa aceștia si-au dorit montarea unei centrale termice pe lemne, și, pentru ca acestea nu erau destul, părțile au înțeles sa efectueze aceste lucrări în urma contractării unor credite bancare pentru care chiar aceștia au înțeles sa garanteze cu ipoteca asupra casei de locuit.
Și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 582, art.584 și art. 1345 și urm. C. civ.
La dată de 07.10.2015 ,pârâtul B. C. a depus întâmpinare la cererea formulată de reclamanții I. P. și I. G..
În motivare a arătat că, obiectul cererii vizează obligarea reclamanților la 1/2 din contravaloarea lucrărilor de îmbunătățire (7.508 lei) executate de acesta împreună cu pârâta I. F. C. la imobilul proprietatea acestora (inclusiv sistemul de încălzire) în valoare totală de 15.017 lei, astfel: îmbunătățiri realizate în august - septembrie / 2008: bucătărie = 450 lei: parchet 9mp*23 lei/mp = 201,00 lei, faianță 9mp*21 lei/mp = 243,00 lei; sufragerie = 314 lei: parchet 12 mp*23 lei = 216,00 lei, plintă 11 ml *3.5/m 1 - 38,5 lei; dormitor mic = 242 lei: parchet 9 mp*23 lei/mp = 201,00 lei, plintă l0 m 1*3,5 /m 1 = 35,00 lei; hol mic = 91,00 lei: parchet 3,96 mp*23 lei/mp = 91,00 lei; hol mare =100 lei: parchet 4,37mp*23 lei/mp = 100,00 lei; dormitor mare = 365 lei: parchet 13,86 mp*23 lei/mp = 320,00 lei, plintă 13 m l*3,5/m 1 = 45,00 lei; baie = 1.797 lei: cabină duș = 539,00 - b.f. / 04.08.2008: mecanism wc = 45,00 - b.f. / 06.08.2008, componente = 225,00 - b.f. / 06.08.2008, componente Iris = 188,00 - b.f. / 06.08.2008, alte îmbunătățiri baie = 442,82 - b.f. / 06.08.2008, faianță 7,68mp*27 lei/mp = 207,00 lei,gresie 4,32mp*35 lei/mp =151,00 lei; tâmplărie cu geam termopan = 1.950 lei: camera mică = 500,00 lei- fact, nr._ / 05.07.2008, geam bucătărie = 500,00 lei, geam dormitor mare + sufragerie = 950,00 lei; termoizolație casă = 1.297 lei: manoperă = 60,87 - fact. / 30.06.2008, plasă + componente = 79,50 - fact, și chit. / 09.07.2008, componente = 87,5 - chit. / 14.07.2008, componente = 187,2 - fact, și chit. / 21.07.2008, cărămidă horn + materiale = 839,00 - fact. / 03.10.2008, cornier = 43,98 - fact. / 09.10.2008, manoperă =5.000 lei: aprox. 5.000 lei pentru plata meseriașilor, sistem încălzire = 3.411 lei: centrală termică (cazan lemne) = 2.118,00 - fact. / 05.11.2004, radiator 2buc. = 520,00 - fact. / 05.11.2004, radiator = 150,00 - fact. / 05.11.2004, componente centrală = 594,00 - fact. / 06.11.2004, componentă centrală = 29,7 - bon / 08.11.2004.
De asemenea, a arătat că pe durata căsniciei aceștia au locuit împreună cu fiica lor în imobilul casă - proprietatea reclamanților I. P. și I. G., stare de fapt tolerată de pârâți, imobil situat în C., ., județul D., unde, împreună cu pârâta I. F.-C. au realizat îmbunătățirile enumerate mai sus, de bună credință.
Totodată, au arătat că atât toleranța reclamanților față de starea de fapt, respectiv lăsarea posesiei imobilului de bună voie la dispoziția acestora pe toată durata căsniciei cât și buna lor credință în realizarea îmbunătățirilor aduse acestui imobil, sunt evidente: pe de o parte, reclamanții sunt bunicii paterni ai pârâtei, iar pe de altă parte, au fost întrutotul de acord cu efectuarea acestor îmbunătățiri prin semnarea contractului de credit ipotecar.
A mai precizat ,că dacă nu ar fi fost de acord cu efectuarea oricărei îmbunătățiri aduse imobilului, le-ar fi interzis acest fapt ori, dimpotrivă, alături de aceștia, le-au considerat la fel de necesare și utile, încât au semnat pentru contractarea unui credit bancar în franci elvețieni, asumându-și în mod expres garanția ipotecară,ba mai mult decât atât, contrar recunoașterii pârâtei, reclamanții I. P. și I. G., recunosc și faptul că pentru realizarea îmbunătățirilor în ansamblul lor, acesta și reclamanta au contractat mai multe credite bancare.
De asemenea, a precizat că dacă din dragoste pentru nepoata lor, reclamanții au înțeles să ajute cât mai mult cu putință, atunci acesta, nu din aceeași dragoste și respect atât față de pârâtă cât și față de reclamanți, a efectuat cu bună credință aceste lucrări la imobilul casă ce nu era în proprietatea lor.
Mai mult decât atât, a contractat creditul în franci elvețieni în calitate de împrumutat, întrucât realiza venituri constante, de altfel ca și celelalte împrumuturi, toți banii cheltuindu-i atât cu îmbunătățirile aduse imobilului reclamanților cât și împreună cu pârâta și familia, în timp ce reclamanții le-au promis în repetate rânduri că urmează a le face acte pe casă. Atunci, cum se explică atitudinea reclamanților: din prea mult avânt și grijă părintească au știut la fel de bine să profite de toate lucrările realizate de alții dar pentru proprietatea lor, această atitudine fiind și unul din principalele motive ale despărțirii sale de pârâtă.
Așadar, lucrările efectuate conform enumerării de mai sus, nu sunt voluptuare, reclamanții având obligația să restituie contravaloarea acestora celor care le-au efectuat de bună credință.
În ceea ce privește cererea subsidiară a reclamanților, de obligare a acestuia alături de pârâta I. F.-C. la ridicarea lucrărilor de îmbunătățire cu readucerea imobilului în situația anterioară și cu plata de daune interese, acesta a precizat că îmbunătățirile aduse imobilului nu au caracter voluptuar ,dimpotrivă au un caracter durabil și util, realizându-le cu bună credință alături de reclamantă și cu acordul pârâților.
Pârâtul a mai arătat că deși reclamanții I. P. și I. G., aparent ar fi în contradictoriu cu pârâta, acest fapt se realizează doar din punct de vedere procedural, în fapt fiind de partea pârâtei ,încercându-se pe de o parte diminuarea pretențiilor acestuia față de pârâtă care locuiește în continuare în imobilul respectiv și se bucură de aceste lucrări,iar pe de altă parte, se invocă noi pretenții către părți în ideea că, deși ar urma să se impute atât acestuia cât și pârâtei, măcar cu partea ce-i revine, acesta va fi obligat la mai mult.
De asemenea, privind rezervarea dreptului pârâților de a complini cererea ,în cazul în care imobilul-casă va fi vândut la licitație cu obligarea exclusivă a acestuia la plata contravalorii acesteia, solicită respingerea cererii, întrucât pe de o parte, reclamanții și-au asumat un risc prin însușirea garanției ipotecare,iar de pe altă parte și aceștia au beneficiat de acest credit, cel puțin pentru un interes ascuns și anume-pentru că aveau posibilitatea unei alte locuințe, au acceptat să se facă îmbunătățirile respective de cei care nu erau proprietari,în același timp amăgindu-i privind dreptul lor de proprietate cu posesia ce le-au tolerat-o.
In concluzie, pârâtul a solicitat obligarea reclamanților I. P. si I. G. la plata contravalorii lucrărilor de îmbunătățire executate la imobilul proprietatea acestora în cuantum de ½ din valoarea totală de 15.017 lei către acesta, respectiv suma de 7.508 lei.
Referitor la pretențiile reclamanților prin care solicită obligarea acestuia dar și a pârâtei la plata unor sume de bani precum și rezervarea dreptului de a completa cererea în anumite condiții-solicită respingerea acestei cereri pentru argumentele arătate.
Pârâtul a mai precizat că timbrajul prezentei cereri este acoperit de timbrajul cererii reconvenționale către pârâta I. F. C., față de care urmează să-și diminuez câtimea pretențiilor proporțional cu pretențiile față de reclamanții I. P. și I. G..
De asemenea ,a mai precizat că, la fel ca și pârâta, acesta nu a dorit ca pe reclamanți, respectiv bunicii I. P. și I. G. să îi cheme în judecată, atâta timp cât se recunoșteau reciproc bunurile și datoriile comune, însă dacă prin natura și regimul juridic al lucrărilor de îmbunătățire executate la imobilul proprietatea acestora, instanța a pus în discuție aspectul privind lărgirea cadrului procesual pasiv, tot instanța urmează să aprecieze cu privire la faptul dacă aceste pretenții fac sau nu obiectul partajului în cauză.
Și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 194, art. 195 și art. 204 C. civ.
În dovedirea acțiunii,reclamanții au solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților ,proba cu martorii G. C. și C. A., precum și efectuarea unei adrese către CAR Pensionari C., pentru a da relații cu privire la împrumuturile contractate în anii 2012 și 2013 de către reclamantul I. P., iar pârâtul B. C. a solicitat în apărare, proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamanților și proba cu martora B. I. –M., probe apreciate de instanță ca fiind pertinente ,concludente și utile soluționării cauzei și încuviințate ca atare .
Instanța a luat act că pârâta I. F. C. ,nu a solicitat probe în apărare .
În ședința publică din data de 10 februarie 2015, apărătorul reclamanților a învederat că reclamanta I. G. a decedat la data de 20.01.2015, astfel că instanța a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor acesteia, respectiv a reclamantului I. P., soțul supraviețuitor, care a fost conceptat atât în nume propriu cât și în calitate de moștenitor al reclamantei I. G., precum și a numitului I. G.-D., fiul acesteia, fiind conceptat și citat în calitate de reclamant .
La data de 26 februarie 2015, s-a înaintat răspunsul solicitat CAR Pensionari C..
În cauză s-a depus la cererea privind deschiderea procedurii succesorale a defunctei I. G. și declarații de renunțare la succesiunea defunctei, din partea reclamanților I. P., I. G.- D., I. G.-E. și C. D.-G..
La data de 30 martie 2015, s-a înaintat răspunsul solicitat CAR Pensionari C..
În ședința publică din data de 2 iunie 2015, s-a depus la dosar anexa 23 și 3 declarații de renunțare la dezbaterea succesiunii defunctei I. G., din partea reclamantului I. P., I. P. D. și a numitului I. G.-E..
În ședința publică din data de 23 iunie, având în vedere că reclamanți I. G.-D. și C. D.-G. au depus la dosar declarații de renunțare la succesiunea defunctei I. G., instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active și pasive invocate de către aceștia.
În cauză ,au fost audiați martorele G. C. și C. A., propuse de reclamantul I. P., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar, pârâtul badea C. renunțând la proba cu martori încuviințată .
Din probele administrate în cauză, instanța a reținut că pârâții I. F. C. și B. C., au fost căsătoriți, iar în prezent sunt divorțați și în perioada căsătoriei, aceștia au locuit în imobilul proprietatea reclamantului I. P. și a soției acestuia, defuncta I. G., situat în Municipiul C., ., județul D., întrucât nu aveau unde să locuiască, iar pârâta este nepoata de fiu a reclamantului și a soției sale .
Prin cererea dedusă judecății, întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză, reclamantul I. P. și soția acestuia I. G., decedată în cursul procesului, au solicitat obligarea celor doi pârâți, la plata sumelor de 2733,04 lei, reprezentând contravaloarea energiei electrice consumata de aceștia si achitata de reclamanți, aferentă perioadei septembrie 2011 - februarie 2013; 10.000 lei, reprezentând ajutor financiar acordat pârâților, constând în sume de bani împrumutate la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor C. și remise acestora pentru a-i ajuta, precum și 18.000 lei, reprezentând contravaloarea parțiala a pensiei încasate de pârâta I. F.-C. si care le rămânea în fiecare lună pârâților.
Conform dispozițiilor art. 1345 Cod civil, “ Cel care în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei îmbogățiri ” .
Din dispoziția legală mai sus menționată, rezultă așadar, că îmbogățirea fără justă cauză, este un fapt juridic licit, prin care are loc mărirea patrimoniului unei persoane, prin micșorarea corelativă a patrimoniului altei persoane, fără ca pentru acest efect să existe o cauză justă, sau un temei juridic.
Acest fapt juridic generează un raport juridic, în conținutul căruia se regăsește obligația celui care și-a sporit patrimoniul de a restitui celui însărăcit valoarea cu care s-a îmbogățit. Creditorul se numește însărăcit ,iar debitorul îmbogățit. Atunci când îmbogățitul nu-și îndeplinește obligația, însărăcitul poate introduce o acțiune în justiție, prin care pretinde restituirea, numită actio de in rem verso .
Pentru ca îmbogățirea fără justă cauză să dea naștere raportului juridic de obligații, art. 1345 Cod civil, prevede necesitatea îndeplinirii anumitor condiții materiale și juridice .
Astfel, condițiile materiale ce trebuie îndeplinite, se referă la existența unei îmbogățiri a pârâtului și a unei însărăciri a reclamantului, între care trebuie să existe o corelație directă, iar în ceea ce privește condițiile juridice, îmbogățirea și însărăcirea trebuie să fie lipsite de o cauză justă, adică de un temei juridic care să le justifice .
În acest sens, art. 1346 Cod civil, prevede trei cazuri în care îmbogățirea trebuie considerată justificată, respectiv, atunci când ea rezultă: a) din executarea unei obligații valabile; b) din neexercitarea de către cel păgubit a unui drept contra celui îmbogățit ; c) dintr-un act îndeplinit de cel păgubit în interesul său personal și exclusiv, pe riscul său, ori cu intenția de a gratifica .
În răspunsul la interogatoriul luat pârâtului B. C., acesta a recunoscut că în perioada 2011-2012, reclamantul și soția sa, i-au ajutat de bunăvoie, pe acesta și pe pârâta I. F. C., cu sume cuprinse între 200-300 lei lunar, provenind din pensiile lor, sume pe care le dădeau pârâtei I. F. C., fără a preciza că urmau să le fie restituite .
Din declarațiile martorelor C. A. și G. C., a rezultat că sora defunctei I. G., avea împuternicire pentru a ridica pensia acesteia și a reclamantului, din care, plătea energia electrică și celelalte utilități ale imobilului, precum și ratele la împrumuturile pe aceștia care le contractau la CAR, iar banii împrumutați îi dădeau pârâților, pentru a-i ajuta, deoarece se aflau în nevoie, însă nu s-au înțeles niciodată ca pârâții să le restituie aceste sume și nici nu le-au cerut vreodată acest lucru, întrucât îi considerau ca și copiii acestora .
De asemenea, martora Colțaru A., a precizat că știe de la defuncta I. G. că sora acesteia le dădea pârâților lunar din pensia reclamantului și a soției sale circa 500 lei, aproape în toată perioada căsătoriei lor .
Totodată, din adresa aflată la fila 43 din dosar, emisă de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor C., rezultă că, la data de 06.12.2012, defuncta I. G., a împrumutat suma de 4000 lei .
Se constată așadar din probele administrate, că reclamantul și soția sa, defuncta I. G., au înțeles să-i sprijine financiar pe cei doi pârâți, cărora le dădeau lunar sume de bani din pensiile lor și au efectuat pentru aceștia, un împrumut în cuantum de 4000 lei, la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor C., ale cărui rate le-au achitat, fără obligația pârâților de a le restitui ajutorul dat, intenția reclamanților fiind aceea de a-i gratifica pe pârâți, în considerarea calității de nepoată de fiu a acestora, a pârâtei I. F. C..
Prin urmare, instanța constată că în cauză, subzistă cazul prevăzut la litera c a art. 1346 Cod civil, în care îmbogățirea este considerată justificată, atunci când ea rezultă dintr-un act îndeplinit de cel păgubit cu intenția de a gratifica, astfel încât, acțiunea formulată de reclamantul I. P., în nume propriu și în calitate de moștenitor al defunctei I. G., este neîntemeiată și urmează să fie respinsă ca atare .
De asemenea, având în vedere că prin încheierea din data de 23 iunie 2015, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților I. G. D. și C. D. G., urmează ca instanța să respingă acțiunea formulată de aceștia, ca fiind formulată de persoane care nu au calitate procesuală activă .
În temeiul art.453 Cod proc.civ., instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții I. G. D., domiciliat în Municipiul C., ., ., ., județul D. și C. D. G., domiciliat în Municipiul București, ., sector 1, împotriva pârâților I. F. C., domiciliată în Municipiul C., ., județul D. și B. C., domiciliat în Municipiul C., .. 94, ., ., ca fiind formulată de persoane care nu au calitate procesuală activă .
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul I. P., domiciliat în Comuna Cioroiași, ., în nume propriu și în calitate de moștenitor al defunctei I. G., împotriva pârâților I. F. C. și B. C. .
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată .
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cerere de apel ce se va depune la Judecătoria C. .
Pronunțată în ședință publică de la 17 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. P. V. P.
Redactat: L.P
Tehnoredactat: V.P.
Nr. exemplare:7
Data redactării: 20.11.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CRAIOVA | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
