Uzucapiune. Sentința nr. 5398/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5398/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 31627/215/2013
Dosar nr._ uzucapiune
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 5398
Ședința publică de la 24 Aprilie 2015
Completul constituit din:
Președinte: D. R. C.
Grefier: C. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții B. N., B. A., B. D. și P. I., în contradictoriu cu pârâtul M. C.-Primăria Municipiului C., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta P. I., asistată de avocat B. M., lipsind reclamanții B. N., B. A. și B. D., reprezentați de avocat B. M., și pârâtul M. C..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că s-a răspuns la adresele efectuate către Primăria Mun. C. și experți.
Instanța procedează la audierea martorei C. F., propusă de reclamanți, declarația acesteia, sub prestare de jurământ, fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat B. M., pentru reclamanți, solicită admiterea acțiunii și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic, având în vedere și răspunsul de la Primărie din care rezultă că terenul nu a fost niciodată în proprietatea publică sau privată a statului. De asemenea, solicită a se avea în vedere probele administrate în cauză și faptul că au făcut dovada că, timp de 3 generații, reclamanții au locuit acolo și au stăpânit această suprafață de teren mai mult de 30 de ani, în mod netulburat și fără a încălca dreptul de proprietate al celorlalți vecini.
În temeiul art. 394 NCPCiv instanța declară închise dezbaterile și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 25.09.2014 sub nr._, reclamanții B. N., B. A., B. D. si P. I. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. C. - Primăria Municipiului C. să se constate dreptul lor de proprietate asupra imobilului teren în suprafață de 513 m.p. situat în C., ., nr. 25, județul D. teren ce are următorii vecini: la nord - SUCPI, la vest - Barza A., la sud - . est - fosta proprietate B..
In fapt, reclamanții sunt moștenitorii lui B. Ș. si B. P. decedați la data de 11.01.1985 si 28.12.2012.
Arătă ca părinții lor B. Ș. si B. P. au cumpărat la data de 10.06.1961 suprafața de teren mai sus arătata de la O. M. întocmind in acest sens un înscris sub semnătura privata denumit „chitanța".
Prețul imobilului a fost de 5000 lei, bani ce au fost plătiți în întregime vânzătoarei. De la momentul încheierii convenției respective au stăpânit terenul neîntrerupt timp de 45 de ani împreuna cu autorii lor având loc joncțiunea posesiilor, fără a fi tulburați în vreun fel de vechii proprietari sau de vreo alta persoana.
In aceste condiții consideră ca sunt îndeplinite in cauza dispozițiile art. 1890 si următoarele din Codul Civil referitoare la prescripția achizitiva, motiv pentru care solicită sa constate dreptul lor de proprietate asupra imobilului in suprafața de 513 mp situat in C. .. 25 județul D..
In dovedirea susținerilor lor solicită încuviințarea probei cu acte, interogatoriu, proba cu martori si o expertiza tehnica.
Pârâtul nu a depus întâmpinare.
Prin încheierea de ședință din data de 28.11.2014, instanța a dispus încuviințarea probei cu doi martori și proba cu expertiză tehnică specialitatea topografie cu obiectivele stabilite la acest termen de judecată .
Raportul de expertiză specialitatea topografie a fost efectuat de către expert G. M. si a fost depus la data de 05.02.2014 asupra căruia reclamanții au formulat obiecțiuni ce au fost încuviințate în parte la data de 27.06.2014, la care expertul a răspuns la data de 19.09.2014
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria Municipiului C. pentru a depune la dosar înscrisurile avute în vedere de expert la întocmirea raportului de expertiză menționate la fila 69, relațiile fiind comunicate cu adresa nr._ din data de 23.07.2014.
S-a depus de către reclamanți un raport de expertiză extrajudiciară efectuat de către expert D. D..
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria Municipiului C. pentru a înainta la dosarul cauzei dispoziția de restituire nr. 9776/2003 pentru terenul în suprafață de 250 m.p. din fosta .. 25, pe numele B. P., relațiile fiind comunicate cu adresa nr._/09.10.2014.
Prin încheierea de ședință din data de 31.0.2014, instanța a dispus încuviințarea probei cu expertiză specialitatea tehnică topografie de 3 experți având același obiective (fila 53 de la dosar).
Raportul de expertiză specialitatea topografie a fost efectuat de către experții S. A., I. M. G. si M. G. C. si depus la data de 02.02.2015 iar completarea la raportul de expertiză a fost depus la data de 24.04.2015.
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către OCPI D. cu mențiunea de a comunica dacă există suprapuneri ale terenului ce face obiectul judecății cu alte terenuri, urmând a înainta o copie de pe schița întocmită cu ocazia efectuării raportului de expertiză, relațiile fiind comunicate cu adresa nr. 1125 din data de 06.03.2015.
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria Municipiului C. pentru a comunica dacă terenul ce face obiectul judecății face parte din domeniul public sau privat al municipiului, dacă s-au emis titluri de proprietate pentru teren și dacă s-au formulat cereri cu privire la acest teren în temeiul legilor fondului funciar, relațiile fiind comunicate cu adresa nr. din data de_ din data de 23.03.2015 si adresa nr._ din data de 22.04.2015.
În cauză au fost ascultați și doi martori, propuși de reclamanți.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Din actele de stare civilă și certificatele de moștenitor depuse la dosar rezultă că B. Ș., a decedat la data de 11.01.1985 (fila 14) având ca moștenitori pe B. P., soție, B. A., B. N., B. D. și B. I., toți în calitate de descendenți de gradul I astfel cum se menționează în certificatul de moștenitor nr. 1435/04.09.1985 eliberat de notariatul de Stat Județean D. (fila 87-88).
B. P., soția lui B. Ș. a decedat la data de 28.12.2012 (fila 13) iar potrivit certificatului de calitate de moștenitor nr. 80/09.05.2014, reclamanții sunt moștenitorii autoarei B. P., în calitate de descendenți de gradul I (fila 84).
Terenul pretins de reclamanți a fost identificat cu ocazia efectuării expertizei specialitatea topografie cadastru de către 3 experți, acesta fiind individualizat în raportul de expertiză astfel:
- nord D. A. Ș. (fost B. A.) și teren posesie D. A., pe distanța de 4,14 m gard de beton;
- est alee acces pe distanța de 23,46 m, porți metalice, gard din plasă metalică, limită construcție metalică și limită convențională;
- sud Complex SUCPI pe distanța de 27,61 m, gard din plăci de beton;
- vest proprietate privată număr cadastral_/8/1 pe distanța de 14,33 m, limită convențională și proprietate privată număr cadastral_/8/2 pe distanța de 4,23 m.
Se menționează în raportul de expertiză că auprafața totală a terenului rezultată din măsurători este de 560 mp și a fost expropriat prin Decretul nr. 115/1985, tabel anexă nr. crt. 79, nr poziției plan 151 cu suprafața de 250 mp situată în .. 25. (fila 151-152)
Din analiza planurilor cadastrale cu situația imobilelor înainte de expropriere, planul de exproprieri și documentele anexă la decretul de expropriere, se arată de asemenea în raportul de expertiză, reiese că imobilele expropriate, inclusiv al reclamanților, aveau o suprafață mai mare, dar au fost expropriate numai 250 mp iar ceea ce exceda era considerată tot proprietatea statului. (fila 152).
De asemenea în raportul de expertiză se menționează că a fost observat certificatul fiscal_/07.07.1984 prin care se atestă că B. Ș. figurează înscris în evidențele circumscripției financiare cu locuință și teren în suprafață de 500 mp situate în C., .. 25 (fila 152)
Din certificatul de moștenitor emis cu ocazia dezbaterii succesiunii autorului B. A. rezultă că de pe urma acestuia a rămas cota de 1/2 din imobilul situat în C., .. 25 compus din 500 mp teren loc de casă și casă de chirpici acoperită cu țiglă, menționându-se că defunctul a stăpânit terenul prin cumpărare cu soția fără să prezinte acte în acest sens iar casa a fost făcută prin contribuție egală a celor doi. (fila 87)
La dosar a fost depus și certificatul nr._/19.06.1986 Consiliul Popular al Municipiului C.-Circumscripția Financiară, în care se arată că B. P., A., N., D. și I. în anul 1986 figurează la adresa din C., . cu imobile construcții și teren în suprafață de 500 mp actul fiind necesar pentru despăgubiri. (fila 17)
Analizând înscrisurile privind exproprierea imobilului aparținând lui B. Ș., instanța reține că au fost evaluate bunurile constând în suprafața de 250 mp teren, construcție de 55,15 mp și împrejmuire de 60 mp, valoarea totală fiind 18 251,95 lei (fila 119) reclamanții împreună cu soția B. P. fiind înscriși într-un tabel în care se menționează că a fost achitată suma totală de 17 689,45 lei la 01.09.1986. (fila 114)
Primăria Municipiului C.-Direcția Patrimoniu a comunicat că terenul identificat astfel cum s-a arătat anterior nu figurează înscris în evidențele domeniului public sau privat al municipiului C., neavând cunoștință de emiterea vreunui act de proprietate. În continuare se arată că B. P. a formulat două cereri în temeiul Legii 169/1997 care nu au fost soluționate din lipsă de acte iar împreună cu reclamanții a formulat și o notificare în temeiul Legii 10/2001 pentru care s-a emis Dispoziția nr. 9776/25.11.2003 (fila 179) solicitarea fiind respinsă. (fila 133-134)
Primul martor ascultat în cauză a relatat că a locuit pe . nr. 21 până în momentul demolării, din anul 1985. I-a cunoscut pe părinții reclamanților, care au locuit la numărul 25 tot până în momentul demolărilor, realizate în același an. După demolarea casei acestora terenul a rămas liber urmând a se face cartier de blocuri, dar până în anul 1990 s-au realizat doar blocurile de la stradă După anul 1990 terenul reclamanților a fost din nou îngrădit și folosit, martorul precizând că atunci când s-au făcut demolările gardurile au fost date jos, iar ca reper pentru identificarea vechiului amplasament s-a folosit gardul firmei "TRCR, actualul Sucpi" care a rămas același .
Ulterior demolării terenul reclamanților a rămas liber, nefiind folosit de nimeni întrucât urma să se realizeze construcții iar după refacerea gardului a fost folosit de reclamanți și părinții acestora împreună cu o altă persoană care avea un buldozer și i-a ajutat să termine de nivelat terenul întrucât acesta nu era drept ci mai erau rămășițe de la construcții. A mai declarat martorul că probabil terenul a fost închis imediat după revoluție, anii 1990-1991 dar nu mai știe sigur nici data nici anul.
Al doilea martor a declarat că deși în anul 1985 au început demolările, terenul a rămas împrejmuit fiind păstrate anexele, cotețele și livada. Terenul a fost tot timpul împrejmuit, gardul nu a fost desființat niciodată, B. A. mergea acolo și lucra grădina de legume, iar gardul exostent în prezent a fost refăcut până în anul 2010. A mai precizat martorul că acolo s-a făcut nunta lui B. A., în anul 1985 precum și petrecerile de la căsătoria copiilor mai mici, B. D. și B. I., terenul nefiind niciodată abandonat și folosit în acest mod atât după anul 1985 cât și după anul 1990.
În drept, potrivit art. 1837 cod civil 1864, prescripția este un mijloc de a dobândi proprietatea sau de a se libera de o obligație, sub condițiile determinate prin această lege.
Art. 1846 din același cod prevede că orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii, iar posesia este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru.
Conform art. 1847 cod civil de la 1864, ca să se poată prescrie se cere o posesiune continuă, netulburată, publică și sub nume de proprietar iar conform art. 1890, toate acțiunile atât reale cât și personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile și pentru care n-a defipt un termen de prescripție se vor prescrie în termen de 30 ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu și fără să i se poată opune reaua credință.
De asemenea art. 1860 cod civil de la 1864 prevede că orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripția, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său.
Analizând probele expuse, instanța reține că autorul B. Ș. împreună cu B. P. au stăpânit o suprafață de 500 mp, potrivit datelor din evidența administrației publice locale fiind înregistrați, în anul 1984 cu acest teren, fără a deține înscrisuri justificative care să arate modul de dobândire a dreptului de proprietate.
În anul 1985 terenul respectiv a fost expropriat în vederea construirii unor blocuri de locuințe, fiind întocmite documente în vederea despăgubirii acestora, pe unul din actele în care apare numele reclamanților și sumele de bani aferente pierderii bunului existând mențiunea "achitat 01.09.1986". (fila 114)
Prin trecerea în domeniul public al statului, a operat întreruperea posesiei exercitate de către B. Ș. și B. N. și continuată de descendenții lor, reclamanții din cauza de față, astfel că nu se poate invoca termenul anterior acestui moment, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 1844 alin. 1, potrivit cărora nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie, sau printr-o declarație a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privată, ci sunt scoase afară din comerț și ale art. și 1864 alin. 2 cod civil de la 1864 unde se arată că este întrerupere naturală când lucrul este declarat neprescriptibil în urmarea unei transformări legale a naturii sau destinației sale.
În consecință, prin schimbarea destinației terenului, ce a trecut în proprietatea statului în vederea construirii de locuințe, față de regimul juridic al proprietății din anul 1985, bunul nu mai era susceptibil de dobândire prin uzucapiune, nemaiputând face obiectul dreptului de proprietate privată, context în care, chiar dacă se are în vedere declarația celui de-al doilea martor, potrivit căreia reclamanții au folosit bunul și după expropriere, această împrejurare nu constituie exercitarea unei posesii aptă să conducă la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
În concluzie, nefiind îndeplinit termenul de 30 ani, calculat din momentul în care se poate considera că a încetat destinația publică a terenului expropriat, anul 1990, cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanții B. N., B. A., B. D. și P. I., toți cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat B. M., situat în C., .. 9, .. 1, ., în contradictoriu cu pârâtul M. C., cu sediul în C., . nr. 7, jud. D..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 24.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. R. C. C. Ș.
Red./tehn. CDR
7 ex/26.08.2015
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 4621/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
