Fond funciar. Sentința nr. 1028/2014. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1028/2014 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 595/216/2014
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
Operator de date cu caracter personal: 5012
COMPLET SPECIALIZAT ÎN CAUZE DE FOND FUNCIAR
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1028
Ședința publică din 30 septembrie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M.-M. B.
Grefier E. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile de fond funciar privind pe reclamanta ASOCIAȚIA DE A. ȘI EXPLOATARE A TERENURILOR FORESTIERE "VALEA IEPII", legal reprezentată de președinte Cantu G. și pe pârâții V. G., C. L. PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR ȘUICI, reprezentată prin președinte-primar și C. JUDEȚEANĂ ARGEȘ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ ASUPRA TERENURILOR, reprezentată prin președinte-prefect, având ca obiect constatarea nulității absolute parțiale a Hotărârii nr. 3/ 03 aprilie 2013 a Comisiei Locale de Fond Funciar Șuici și a Hotărârii nr. 2589/18 decembrie 2013 a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: avocat C. H., ce îl substituie pe avocat E. C., pentru reclamantă, conform împuternicirii avocațiale nr. AG/_/2013 (fila 15) și a delegației de substituire de la fila 95 dosar, pârâta V. G., personal și asistată de avocat M. D., în baza împuternicirii avocațiale nr. AG/_/2014 (fila 48) și avocat A. P., ce îl substituie pe avocat I. T., pentru pârâta C. L. de Fond Funciar Șuici, conform împuternicirii avocațiale nr. AG/_/2014 (fila 93) și a delegației de substituire nr. 53/ 08 iulie 2014 (fila 94), lipsă fiind reprezentanții legali ai reclamantei și ai pârâtelor C. L. de Fond Funciar Șuici și C. Județeană de Fond Funciar Argeș.
Procedura legal îndeplinită, conform prevederilor art. 153 alin. 1 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța acordă cuvântul părților asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei, excepție ridicată din oficiu.
Avocat C. H., pentru reclamantă, apreciază că reclamanta are calitate procesuală activă în cauză deoarece acțiunea ar fi inadmisibilă dacă ea ar fi conținut o plângere împotriva celor două hotărâri a căror nulitate absolută parțială se solicită a se constata. Reclamanta are interes în cauză întrucât i se vatămă un drept de proprietate. Pârâtei V. G. nu i s-a eliberat încă un titlu de proprietate în baza celor două hotărâri a căror nulitate absolută parțială se solicită. Precizează că reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dreptul comun și nu a formulat plângere pe dispozițiile art. 53 din Legea nr. 18/1991. Pentru toate aceste aspecte, apreciind că nulitatea absolută a unui act juridic civil se poate solicita de către orice persoană interesată, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Avocat M. D., pentru pârâta V. G., susține că în conformitate cu hotărârea unei instanțe judecătorești, pârâta V. G. este proprietar al terenului, iar cele doză comisii au fost obligate să elibereze hotărârea de validare și titlul de proprietate pe numele acesteia. Apreciază că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei ridicată din oficiu de către instanță este întemeiată, astfel că solicită admiterea acesteia.
Avocat A. P., pentru pârâta C. L. de Fond Funciar Șuici, lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției ridicate din oficiu, precizând că pârâta nu a făcut decât să respecte și să pună în aplicare o hotărâre judecătorească irevocabilă. Mai precizează că terenul face parte din titlul de proprietate al reclamantei.
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr._ /17 februarie 2014, reclamanta Asociația de A. și Exploatare a Terenurilor Forestiere ,,Valea Iepii” le-a chemat în judecată pe pârâtele V. G., C. L. de Fond Funciar Șuici și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, solicitând constatarea nulității absolute parțiale a Hotărârii nr. 3/3 aprilie 2013 a Comisiei Locale de Fond Funciar Șuici prin care se propune validarea lui V. G. cu suprafața de 120 ha teren forestier, în măsura în care aceasta se suprapune peste suprafața de 110 ha teren pentru care reclamantei i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 6997/22 noiembrie 2004. De asemenea, s-a mai solicitat constatarea nulității absolute parțiale a Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș nr. 2589/18 decembrie 2013, anexa nr. 37 prin care s-a validat propunerea comisiei locale la care s-a referit mai sus.
În motivarea cererii s-a arătat că reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 110 ha teren în baza Legii 1/2000 și i s-a eliberat titlul de proprietate nr. 6997/22 noiembrie 2004. Prin hotărârile atacate în prezenta cauză, pârâtei V. G. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 120 ha teren în baza Legii nr. 1/2000, în pct.,,Valea Iepii”, în calitate de moștenitoare a autorului V. V., deși cele două comisii aveau cunoștință că anterior se eliberase titlul de proprietate pentru reclamantă în aceleași punct.
Cele două hotărâri atacate sunt nule absolut pentru că încalcă dispozițiile art. 2 din Legea 1/2000, ale art. 51 alin. 2 din Legea 18/1991 și ale art. 24 din Legea 1/2000. Comisiile nu mai puteau emite un alt titlu de proprietate și nu mai puteau pune în posesie alte persoane pe terenuri care nu erau atunci libere și pentru care se mai eliberase titlul de proprietate unor persoane diferite. Chiar dacă pârâtei V. G. i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza unei hotărâri judecătorești, respectiv decizia civilă nr. 295/2012 a Tribunalului Argeș, comisiile nu au respectat cele stabilite anterior printr-o altă decizie a aceleiași instituții, respectiv decizia civilă nr. 1128/R/7 iulie 2009, la retrocedarea terenului către V. G. trebuind să se scadă suprafața de 130 ha pe care autorul inițial al pârâtei – numitul D. D. - ar fi cedat-o printr-o tranzacție nr. 1433/19 august 1945 celor care se constituiseră în ,,Obștea L. Ș.” (47 de persoane).
În continuare, reclamanta a expus în acțiunea sa circuitul juridic al vechii moșii ,,P. Oii” care a fost proprietatea numitului D. D. și din care s-au făcut mai multe înstrăinări de-a lungul timpului. Din totalul de 391 ha și 2300 mp s-au înstrăinat în timpul vieții lui 228 ha și 1846 mp, iar alte 110 ha pădure au fost lăsate sătenilor asociați în ,,Obștea L. Ș.”. Deci la deces el mai avea 53 ha și 454 mp. teren.
Oricum, din evidențele de la reforma agrară de la 16 septembrie 1946 rezult că D. D. mai avea în proprietate sub 50 ha teren, deoarece acesta nu a fost expropriabil, neputându-i testa lui V. V. 120 ha pe raza comunei Șuici, pentru care V. G. a primit acte de proprietate în urma reconstituirii.
Reclamanta a depus la dosar :tranzacția încheiată la data de 18 august 1945 și transcrisă sub nr. 1433/19 august 1945, sentința civilă nr. 9/4 aprilie 2000 a Judecătoriei Curtea de Argeș, titlul de proprietate nr. 6997/22 noiembrie 2004, copie de pe registrul agricol pe anii 1946-1951 în care persoanele menționate în tranzacție apar înregistrate cu terenurile forestiere primite de la D. D., Hotărârea nr. 3 a Comisiei locale Șuici, notificarea adresată Comisiei Locale Șuici, raportul nr. 2404/11 aprilie 2013 întocmit de C. L. Șuici, încheierea din 15 martie 2013 dată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, sentința civilă nr. 877/30 august 2007 dată de Judecătoria Curtea de Argeș, hotărârea nr. 2589/18 decembrie 2013 dată de C. Județeană Argeș, anexa 37 a acestei hotărâri, decizia civilă nr. 1128/07 iulie 2009 a Tribunalului Argeș, testamentul lui D. D. datat 6 septembrie 1945, procesul-verbal din 16 septembrie1946 privind moșia ,,P. Oii” - proprietatea moștenitorilor D. D., act de tranzacție transcrisă sub nr. 3140/11 iunie 1947, contract de împrumut cu ipotecă transcris sub nr. 391/_, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 518/03 august 1938, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 749/01 noiembrie 1938, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.413/24 mai 1939, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 141/24 mai 1938, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 687/16 septembrie 1939, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 271/20 aprilie 1940, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 272/22 aprilie 1940, act de vânzare transcris sub nr. 3542/1942, act de vânzare autentificat sub nr. 681/1942, act de vânzare transcris sub nr. 934/1943, act de vânzare transcris sub nr. 2935/1943, act de vânzare transcris sub nr.1273/1944, act de vânzare transcris sub nr.1152/1944, act de vânzare transcris sub nr. 1153/1944, act de vânzare transcris sub nr.1439/1945, hotărârea nr. 10/1939 a Tribunalului Argeș, transcrisă sub nr. 114/1939, hotărârea nr. 4836/1938 a Tribunalului Argeș, transcrisă sub nr. 75/1938, act de vânzare transcris sub nr. 4310/1946, act de vânzare transcris sub nr. 2666/1946, act de vânzare transcris sub nr. 4314/1946, act de vânzare transcris sub nr. 4430/1946, act de donație transcris sub nr. 3220/1947, act de vânzare transcris sub nr. 3793/1947.
Pârâta V. G. a formulat întâmpinare (f. 43-46), prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca fiind nefondată, cu cheltuieli de judecată. S-a arătat că pârâtei i s-a reconstituit în mod legal dreptul de proprietate asupra suprafeței de 120 ha teren care i-a aparținut autorului său D. D., iar tranzacția încheiată de acesta cu cele 37 de persoane la care se referă reclamanta nu era permisă atunci de lege și deci nu putea produce efecte. Înscrisul depus de reclamantă la dosar nu este cel original, nu are semnătura proprietarului, nu a fost încheiat în formă autentică. Nu a existat nici legal constituită ,, Obștea L. Ș.”, deci reclamanta nu poate spune acum că este continuatoarea acelei obști. Pârâta V. G. are făcută reconstituirea în baza unei hotărâri judecătorești și acolo s-a analizat vocația ei la reconstituire, iar C. L. de Fond Funciar Șuici a făcut aceleași apărări în dosar ca și reclamanta astăzi, însă instanța le-a respins. Astfel, pârâta invocă puterea lucrului judecat și lipsa calității reclamantei de pretinsă continuatoare a ,,Obștii L. Ș.”.
Acțiunea de față apare deci ca fiind inadmisibilă, dreptul de proprietate al lui V. G. fiind stabilit prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Instanța de judecată a reținut cu putere de lucru judecat că autorul pârâtei, numitul D. D., a deținut în proprietate teren pădure de 338 ha din suprafața totală de 390,63 ha teren în proprietate. Orice altă susținere contrară nu poate fi primită, deci cele afirmate de reclamantă la pct. 4 din acțiune sunt nefondate.
Singurul act de înstrăinare valabil din timpul vieții lui D. D. este cel din anul 1945 (anterior datei de 22 iunie 1945), dar el se refera la o altă pădure decât cea în litigiu. Toate celelalte acte de înstrăinare amintite de reclamantă în cererea sa nu au relevanță în cauză, fiind vădită intenția ei de a se ajunge la o rejudecare a procesului soluționat deja irevocabil de către instanțele de judecată.
Pârâta V. G. a depus la dosar relațiile primite de la Ministerul Agriculturii și Domeniilor la 22 iunie 1945 de către D. D., decizia civilă nr. 2951/14 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ și extras din sentința civilă nr. 318/28 februarie 2012 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ .
Pârâta C. L. de Fond Funciar Șuici a formulat întâmpinare (f.38), prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca fiind nefondată. S-a susținut că s-a pus în executare decizia civilă nr. 2951/2012 a Tribunalului Argeș în ceea ce o privește pe pârâta V. G., iar C. L. de Fond Funciar Șuici nu a avut cunoștință de actele și apărările juridice la care se referă acum reclamanta în acțiune.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtei C. L. de Fond Funciar Șuici (f. 57), prin care a arătat că decizia Tribunalului Argeș invocată de aceasta în apărare nu le este opozabilă. Reclamanta mai face referire la unele susțineri ,, neinteligibile” ale pârâtei respective, cele de la pct. D din întâmpinare.
Reclamanta a răspuns și la întâmpinarea pârâtei V. G., arătând că ea s-a înființat ca persoană juridică în baza Legii 1/2000, prin sentința civilă nr. 9/4 aprilie 2000 a Judecătoriei Curtea de Argeș. În legătură cu forma autentică a acelei tranzacții din 1945, reclamanta a arătat că în anul respectiv nu era necesară o astfel de formă, operând principiul consensualismului în materia actelor juridice translative de proprietate asupra terenurilor. S-au reiterat celelalte aspecte din acțiunea principală, susținându-se că acea hotărâre judecătorească invocată de pârâtă ca având putere de lucru judecat nu-i este opozabilă reclamantei.
Judecătorul căruia i-a fost repartizat inițial dosarul de față pentru a fi judecat a formulat cerere de abținere, cerere care i-a fost admisă prin încheierea de ședință din data de 19 mai 2014, cauza fiind repartizată din nou aleatoriu la completul de față.
La termenul de judecată din data de 8 iulie 2014, instanța, din oficiu, a ridicat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei în formularea cererii introductive.
Reclamanta a susținut că excepția este neîntemeiată, deoarece acțiunea era inadmisibilă doar dacă era vorba de o plângere împotriva celor două hotărâri atacate, întemeiate pe dispozițiile art. 53 alin. 2 din Legea 18/1991. Reclamanta este un terț față de procedura în care cele două hotărâri au fost emise, îi este vătămat un drept legitim și poate solicita nulitatea absolută a celor două hotărâri. Ea nu este obligată să aștepte emiterea unui titlu de proprietate pentru pârâta V. G. și să acționeze abia atunci în justiție.
Reclamanta a mai depus la dosar adeverința nr. 4053/1 septembrie 2014 eliberată de Primăria comunei Șuici și procesul-verbal de punere în posesie nr. 35/8 ianuarie 2014 eliberat de . pârâtei V. G..
Examinând cu prioritate, conform art. 248 alin. 1 C.pr.civ., excepția ridicată din oficiu, instanța reține următoarele:
Reclamantei Asociația de A. și Exploatare a Terenurilor Forestiere ,, Valea Iepii” i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră în baza Legii nr. 1/2000, emițându-i-se titlul de proprietate nr. 6997/22 noiembrie 2004 pentru suprafața de 110 ha în pct.,, Valea Iepii” de pe raza comunei Șuici, județul Argeș.
Pârâtei V. G. i s-a reconstituit și ei dreptul de proprietate asupra suprafeței de 120 ha din aceleași punct, tot în baza Legii nr. 1/2000 ea a obținut acest drept în justiție, conform celor statuate prin decizia civilă nr. 2951/2012 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ .
Pe numele lui V. G. s-au emis cele două hotărâri ale comisiilor de fond funciar, contestate acum de reclamantă, aceste hotărâri având la bază exclusiv hotărârea judecătorească menționată mai sus.
Potrivit art. 51 din Legea 18/1991, comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile locale. În cazul existenței unei suprapuneri totale sau parțiale ca urmare a emiterii a două sau mai multe titluri de proprietate pe aceleași amplasamente, comisia județeană este competentă să dispună anularea totală sau parțială a titlurilor emise ulterior primului titlu. C. județeană va dispune emiterea unui nou titlu în locul celui anulat sau, după caz, va propune acordarea de măsuri compensatorii potrivit legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România. Dispozițiile art. 53 alin. (2) rămân aplicabile.
Potrivit art. 53 din aceeași lege, hotărârile comisiei județene asupra contestațiilor persoanelor care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului, conform dispozițiilor cuprinse în cap. II, și cele asupra măsurilor stabilite de comisiile locale se comunică celor interesați prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Împotriva hotărârii comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Din aceste dispoziții legale rezultă că pot formula doar plângeri împotriva hotărârilor comisiei județene numai persoanele care au solicitat retrocedarea terenurilor, nu și alte persoane, care sunt terțe față de această procedură administrativă derulată în fața comisiilor de fond funciar.
Aceste terțe persoane au la îndemână numai calea dreptului comun pentru a se stabili dacă sunt sau nu îndreptățite la terenurile care se suprapun cu cele retrocedate altor persoane, în cazul reclamantei fiind deci deschisă pentru ea calea acțiunii în revendicare imobiliară sau, potrivit Legii 169/1997, calea acțiunii în constatarea nulității titlului de proprietate sau procesului-verbal de punere în posesie eliberat pe numele pârâtei V. G.. Reclamanta nu poate solicita constatarea nulității absolute a unei hotărâri a comisiei locale ori județene de fond funciar, emisă pe numele altei persoane, în condițiile art. 51-56 din Legea 18/1991, această hotărâre putând fi contestată doar de cei cu privire la care a fost emisă .
Aceste hotărâri ale comisiilor de fond funciar nu sunt acte de punere în posesie ori acte cu care să se facă dovada proprietății față de terți de către persoanele în favoarea cărora au fost emise, deci ele însele nu o pot vătăma pe reclamantă în drepturile sale legitime, pentru a se putea solicita nulitatea acestora. Înscrisurile care o vatămă pe reclamantă sunt cele referitoare la posesie și proprietate deținute de pârâta V. G., adică procesul-verbal de punere în posesie și titlul de proprietate emise pentru suprafața de teren în litigiu. Numai aceste două acte pot fi atacate în justiție de către terți prin solicitarea constatării nulității lor absolute sau prin compararea lor cu cele deținute de cei vătămați, într-o acțiune în revendicare imobiliară.
Dacă pârâta V. G. nu este pusă în posesie și nu are titlu de proprietate ( sau adeverință provizorie care ține loc de un astfel de act), ea nu poate vătăma în niciun fel dreptul reclamantei de proprietate, nedeținând documentele legale care s-o îndreptățească să posede ori să revendice terenul în litigiu.
Prin urmare, se va admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și va respinge cererea acesteia introductivă de instanță ca fiind făcută de o persoană care nu au calitatea procesuală activă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei ASOCIAȚIA DE A. ȘI EXPLOATARE A TERENURILOR FORESTIERE „VALEA IEPII” legal reprezentată prin președinte Cantu G. cu sediul în ., județul Argeș, având cod fiscalk:_, excepție ridicată din oficiu.
Respinge cererea formulată de reclamantă împotriva pârâtelor V. G., domiciliată în ., județul Argeș, C. L. DE FOND FUNCIAR ȘUICI legal reprezentată prin președinte-primar I. C. cu sediul în ., și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ cu sediul în Pitești, Piața V. M. nr. 1, județul Argeș, ca fiind făcută de o persoană fără calitate procesuală activă.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 septembrie 2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M.-M. B. E. Ș.
Red. Jud. M.M.B
Tehnored. A.D.
6 ex./29.10.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1121/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 107/2014.... → |
|---|
