Plângere contravenţională. Sentința nr. 606/2014. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 606/2014 pronunțată de Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ la data de 12-06-2014 în dosarul nr. 3708/216/2013
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CURTEA DE ARGEȘ
Operator de date cu caracter personal nr. 5012
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 606/2014
Ședința publică de la 12 iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. U.
Grefier E. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. R. C. C. 2006 S.R.L., reprezentată prin administrator Țîroiu C., și pe pârâtul I. T. DE MUNCĂ ARGEȘ, prin reprezentant legal, având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/19.11.2013.
Fondul cauzei a fost dezbătut prin încheierea de ședință din data de 3 iunie 2014, ocazie cu care susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Sub nr._ /5 decembrie 2013 s-a înregistrat pe rolul judecătoriei Curtea de Argeș plângerea formulată de reclamanta S.C. R. C. C. 2006 S.R.L., prin administrator Țîroiu C., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, întocmit de 19.11.2013 la sediul ITM de către inspectorul de muncă S. R., solicitându-se anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, prin care s-a aplicat amenda contravențională în cuantum de 20.000 lei stabilită în baza disp. art. 260 alin. 1 lit. a din Legea 53/2003, cu modificările ulterioare, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment.
În motivarea plângerii, s-a arătat că la data de 13.11.2013, între orele 14:25-14:45, la sediul societății S.C. TOX C. C. 2006 S.R.L, la secția de prelucrare a lemnului, s-a deplasat inspectorul de muncă S. R. din cadrul ITM Argeș, în control, care a avut drept scop identificarea cazurilor de muncă fără forme legale de angajare și a muncii nedeclarate în conformitate cu dispozițiile Legii 53/2003 cu modificările ulterioare și a HG 500/2001. În urma controlului efectuat la data de 13.11.2013, s-a întocmit procesul-verbal de control nr._ la data de 19.11.2013, iar în baza acestuia și procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, comunicat în termen legal la data de 25.11.2013. S-a susținut că agentul constatator a stabilit în mod eronat că în sediul secției de prelucrare lemn au fost identificate două persoane, respectiv F. D. I.-R. și N. A.-O., ca desfășurând activitate în folosul și sub autoritatea societății reclamante, precizându-se că aceștia au arătat că încă din data de 9.10.2013 lucrează ca operatori banzic și nu au contracte de muncă. Reclamanta a arătat că la data de 29.10.2013 numiții F. D. I. R. și N. A.-O. i-au solicitat în vederea efectuării de activități în cadrul gospodăriei și eventual al societății, dar întrucât nu aveau calificări necesare în preluarea lemnului, le-a propus să lucreze ca zilieri în gospodăria asociaților societății reclamante, la activități de curățenie, activități agricole, manipulări de mărfuri, etc., convenind ca activitatea de ziler să fie făcută începând cu data de 01.11.2013, moment de când vor fi trecuți în registrul de zilieri, explicându-le și faptul că vor fi instruiți zilnic în legătură cu protecția muncii și, de asemenea, ca își vor primi plata la sfârșitul fiecărei zilei de muncă. S-a mai arătat că s-a reținut de către agentul constatator că nu există în forma scrisă contracte individuale de muncă potrivit disp. ar. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003R, astfel încât societatea a săvârșit contravenția prevăzută și sancționează de disp. art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 3/2003 R, stabilindu-se o sancțiune contravențională de câte 10.000 lei pentru fiecare persoană fizică, în total suma de 20.000 lei. În anexa procesului-verbal nr._/19.11.2013 rezultă și mențiunea că reclamanta nu ar fi prezentat restul de zilieri la data de 13.11.2013, deși i-a adus la cunoștință agentului constatator că are registru de zilieri, nu i s-a solicitat și verificat acest registru, document pe care l-a prezentat la data de 19.11.2013 și de unde a rezultat că numiții N. A.-O. și respectiv F.-D. I.-R. au executat activități de curățenie. S-a mai menționat că agentul constatator precizează însă că aceste persoane nu efectuau activități de curățenie ci activități de tăiere și rindeluire a lemnului, la utilaje specifice, astfel încât au fost încălcate disp. art. 11 din Legea 52/2011 cu modificările și completările ulterioare. În privința constatărilor cuprinse în procesul-verbal de contravenție, având la baza procesul-verbal de control și anexele sale, în principal reclamanta a solicitat anularea acestuia ca netemeinic și nelegal întrucât societatea nu a săvârșit nicio contravenție, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului. În privința modului în care s-a desfășurat controlul, a arătat că a formulat numeroase obiecțiuni și, datorită nerespectării cerințelor legale de către inspectorul ITM, a refuzat să semneze atât procesul-verbal de control împreună cu anexele sale, cât și procesul-verbal de contravenție. A mai susținut că este nereală consemnarea din procesul-verbal de constatare și respectiv procesul-verbal de contravenție, că la data de 13.11.2013 în atelier efectuau activități specifice preluării lemnului numiții F.-D. I. R. și N. A.-O.. S-a precizat că la bandzic lucru B. G. și F.-D. A., persoane încadrate cu contract de muncă din februarie 2012, așa cum organul de control a constatat din registrul de evidență al salariaților în format electronic. Deși reclamanta a arătat că în statut are ca obiect de activitate și lucrări de agricultură, lucrări în alte domenii de activitate, iar F. D. I.-R. și N. A.-O., zilieri, executau lucrări de curățenie și manipulare materiale, în mod eronat s-a făcut mențiunea că aceasta efectuau lucrări specifice de prelucrare a lemnului. Despre modul în care au fost luate declarațiile celor doi ziler, s-a arătat că a fost unul abuziv, domnul inspector S. R. luându-i pe cei doi la autoturismul unde se mai aflau și alte persoane, și sub amenințare, le-a dictat acestora ce să scrie, pe declarațiile tipizate, și evident li s-a dictat să menționeze în declarație ca lucrau la banzic și nu au contract de muncă. Reclamanta mai menționat că, deși i-a solicitat domnului inspector să consemneze ca cei doi sunt zilieri, nu i s-a solicitat registrul de zilieri pentru a se verifica realitatea susținerilor noastre. S-a mai arătat că la începerea controlului agentul constatator nu și-a prezentat delegația de control, legitimația de control și nu a precizat tematica de control așa cum este obligat. După întocmirea celor două declarații, reclamanta a fost invitată la data de 19.11.2013 cu documentele solicitate la sediul ITM, unde s-a prezentat, dar, deoarece luarea declarațiilor s-a realizat în mod abuziv, a refuzat să semneze orice document întocmit de organul de control neconsemnându-se și susținerile sale. S-a mai subliniat că la data efectuării acestor verificări nu s-au solicitat documente ale societății, pe care le-a prezentat la data de 19.11.2013 și nici nu s-a întocmit procesul-verbal de constatare la sediul societății, fără să existe un motiv legal de împiedicare a redactării procesului-verbal de constatare a contravenției, iar la data de 19.11.2013, în urma prezentării la sediul ITM și a comunicării notei de constatare, reclamanta a observat că în conținutul acestei note se menționează că la data de 13.11.2013 două persoane aveau statut de salariat și două persoane aveau statut de zilier. S-a mai susținut că în mod deficitar este întocmită și anexa la procesul-verbal nr._/19.11.2013 – poziția măsura 1 – unde nu se stabilește în concret pentru cine trebuie să se respecte disp. art. 16 alin. 1 din Legea 53/2003 R de către reclamantă, încheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă. Reclamanta a apreciat că nu a săvârșit contravenția prevăzută de disp. art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 R, întrucât cele două persoane fizice desfășurau activitate ca zilieri, erau înscrisuri în registrul zilierilor, iar dovada plății zilelor de muncă efectuate, a protecției muncii care se făcea zilnic la . face cu documentele stabilite de Legea 52/2011, iar la sfârșitul fiecărei luni societatea a plătit impozitul aferent pentru cei doi zilieri, conform înscrisurilor atașate plângerii. În subsidiar, reclamanta a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, întrucât sancțiunea aplicată este disproporțională în raport de gradul de pericol social al acesteia, arătând că nu a mai fost sancționată contravențional, și-a plătit totdeauna datoriile fiscale, iar amenda aplicată i-ar perturba grav activitatea, ținând seama de salariile pe care trebuie să le plătească, de costurile utilităților, precum și de faptul că activitatea de prelucrare a lemnului se desfășoare sezonier, astfel că plata unei asemenea amenzi contravenționale ar duce societatea petentă în stare de insolvență. În drept, s-au invocat art. 5 lit. a, art. 6, art. 7 alin. 2, art. 31-33 din OG 2/2001 cu modificările ulterioare, art. 260 alin. 1 lit. e din Legea 253/2003 R, iar în dovedire proba cu înscrisuri și de proba cu martori.
Reclamanta a depus odată cu plângere și înscrisuri (adresa nr._/19.11.2013 a ITM Argeș de înaintare a procesului-verbal de control și a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor din 19.11.2013, procesul-verbal de control, împreună cu anexele sale, nr._/19.11.2013, împreună cu măsurile dispuse, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._, înștiințare . nr._/13.11.2013, sesizare reclamantă, dovada comunicării prin poșta la data de 21.11.2013, chitanța . 10 nr._/03.12.2013 emisă de MFP – Trezoreria mun. Pitești, declarația nr. 112, fișa de instruire colectivă privind securitatea și sănătatea în muncă, tabel nominal, extras din registrul de evidență a zilierilor).
La data de 6 ianuarie 2014 s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de pârâtul I. T. de Muncă Argeș, prin care s-a solicitat respingerea contestației formulate de S.C. R. C. C. 2006 SRL, prin administrator domnul Țîroiu C., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/18.11.2013, ca fiind netemeinică. Pârâtul a arătat că în data de 13.11.2013, în jurul orei 14:25 – 14:45, inspectorul de muncă din cadrul I.T.M. Argeș a efectuat un control la sediul . 2006 S.R.L. (secție prelucrare lemn), în Pietroșani, ., județul Argeș, control ce a avut ca obiectiv identificarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale de angajare, precum și modul de respectare a unor prevederi legale în domeniul relațiilor de muncă. La momentul controlului, inspectorul de muncă a identificat două persoane prestând efectiv activitate în cadrul unității menționate, iar, conform procedurii, organul de control din cadrul ITM Argeș a solicitat celor două persoane care prestau activitate la acel moment, să completeze o fișa de identificare (declarație) tip din care să rezulte identitatea acestora, activitatea prestată, timpul de muncă, etc. Astfel, s-a constatat că cele două persoane desfășurau activitate în folosul și sub autoritatea S.C. R. C. C. 2006 S.R.L, fără a avea încheiate contracte individuale de muncă, respectiv F. D. I. R. și N. A. O. au declarat că prestează activitate în meseria de operator bandzic de la data de 29.10.2013. S-a mai arătat că la momentul efectuării controlului, respectiv data de 13.11.2013, reprezentantul legal al angajatorului a fost de față, însă nu a prezentat registrul de zilieri, iar la data finalizării controlului, a prezentat registrul de zilieri (înregistrat la I.T.M Argeș cu numărul RYGX-_ eliberat la data de 05.05.2012), din verificarea căruia a rezultat faptul că începând cu data de 01.11.2013 numiții N. A. O. și F. D. I. R. nu au executat activități de curățenie ci au fost găsiți prestând activități specifice de tăiere și rindeluire a lemnului la utilaje specifice-bazic, nefiind respectate astfel prevederile art. 11 din Legea 52/2011 modificată și completată. Controlul s-a finalizat în 19.11.2013, la sediul I.T.M Argeș, în prezența administratorului societății, pe baza documentelor puse la dispoziția inspectorului de muncă, a fișelor de identificare aparținând peroanelor menționate, precum și constatărilor din teren făcute cu ocazia respectivului control, iar inspectorul de muncă a încheiat procesu-verbal de control nr._/19.11.2013 în ale cărui anexe s-au făcut mențiuni cu privire la deficiențele constate față de prevederile art. 16 alin. 1 din Codul muncii, dispunându-se astfel măsura în vederea intrării în legalitate, în sensul încheierii contractelor individuale de muncă pentru numiții N. A. O. și F. D. I. R., de la data la care aceștia au prestat activitate pentru societate, precum și transmiterea modificării intervenite în registrul general de evidență a salariaților în format electronic cu privire la angajarea acestora. S-a mai arătat că în baza procesului-verbal de control nr._/19.11.2013 s-a încheiat și procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor contestat, din al cărui conținut rezultă faptul că organul de control a aplicat sancțiune contravențională, respectiv amenda de 20.000 lei în temeiul art. 260 alin. 1 lit. e) din Codul muncii republicat, pentru faptul că angajatorul a încălcat dispozițiile art. 16 alin. 1 din Codul muncii, în sensul că a primit la muncă o persoană, respectiv pe N. A. și F. D. I. R., în lipsa unui contract individuale de muncă încheiat în formă scrisă. Pârâtul a mai menționat că art. 260 alin. 1 lit. e) din Codul muncii republicat, stipulează: ,,primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1 din Codul muncii, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată”, art. 16 alin. 1 din Codul muncii prevede în mod expres ,,contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, iar anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă și angajatorul este obligat ca anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă”. S-a susținut că motivul invocat de reclamantă în plângere este neîntemeiat, actul contestat îndeplinind condițiile de fond și de formă cerute de OG 2/2001, fiind încheiat de perfecte condiții de legalitate, reclamanta motivează inexistența faptei contravenționale reținută în sarcina sa deoarece ,,numiților N. A. O. și F. D. I. R. nu erau angajați în cadrul societății, ci prestau activitate necalificată, cu caracter ocazional, ca zilier,…”, or, la data de 23.04.2011, prin . Legii 52/15.04.2011, prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul mucii, a fost reglementat modul în care zilierii pot executa activități cu caracter ocazional (conform ar. 3 din Legea 52/2011 raportul dintre ziler și beneficiar se stabilește fără încheierea unui contract de muncă; activitatea desfășurată în condițiile Legii 52/2011 nu conferă zilieri calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru șomaj și nici în sistemul de asigurări sociale de sănătate; numai o persoană juridică poate angaja zilieri în condițiile Legii 52/2011; zilier este o persoană fizică ce are capacitate de muncă și care desfășoară activități necalificate, cu caracter ocazional, pentru un beneficiar; art. 11 se prevede că se pot presta activități cu caracter ocazional pentru următoarele domenii: agricultură; vânătoare și pescuit; silvicultură, exclusiv exploatări forestiere; piscicultură și acvacultură; pomicultură și viticultură; apicultură; zootehnie; spectacole, producții cinematografice și audiovizuale, publicitate, activități cu caracter cultural; manipulări de mărfuri; activități de întreținere și curățenie). Pârâtul a menționat că o activitate poate fi prestată de zilieri dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: pentru prestarea activității să nu fie necesară o calificare; activitatea să aibă caracter ocazional; activitatea să fie prestată în domeniile prevăzute la art. 1, iar pentru același beneficiar nu pot fi prestate activități pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic. Așadar, una dintre condiții este ca activitatea să aibă caracter ocazional, când de exemplu o societate comercială necesită la un moment dat o persoană pentru efectuarea unei curățenii generale, însă, dacă aceeași societate necesită ca activitatea de curățenie să fie prestată cu caracter repetitiv, nu va putea angaja un ziler pentru prestarea acestei activități. S-a mai precizat că legiuitorul a lăsat angajatorilor și posibilitatea să încheie cu salariații contracte individuale de muncă pe durată determinată conform dispozițiilor art. 82 din Codul muncii republicat, cu durata normală de lucru sau chiar cu timp parțial de muncă. Pârâtul a apreciat că apărarea reclamantei nu poate fi primită câtă vreme cele două persoane identificate au declarat că lucrează efectiv de mai multe zile, solicitând respingerea contestației și menținerea în integralitate a procesului-verbal de contravenție . nr._/19.11.2013, ca fiind întocmit cu respectarea întocmai a dispozițiilor legale în materie. În drept, s-au invocat dispozițiile art. 16, art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003 republicată, precum și pe dispozițiile OG 2/2001.
Pârâtul a depus și înscrisuri (procesul-verbal, adresa nr._/19 noiembrie 2013, dovada comunicare, procesul-verbal de control nr._/19.11.2013 și anexele acestuia, fișe de identificare, raport, extras registru de evidență a zilierilor).
La data de 15 ianuarie 2014 s-a înregistrat la dosar răspunsul la întâmpinarea formulat de reclamantă, prin care s-a arătat că motivele invocate de către ITM Argeș în legătură cu respingerea plângerii nu sunt fondate. S-a susținut că este nereal că numiții F.-Dnitrache I.-R. și N. A.-Oiiu prestau activitate în meseria de operator banzic de la data de 29.10.2013 și până la 13.11.2013, reprezentanții pârâtului neintrând efectiv în atelierul de prelucrare a lemnului, și că nu s-a solicitat registrul de zilieri, care cuprinde elementele prevăzute de lege, respectiv înscrierea în acest registru a numiților N. A. O. și F. D. I. R. începând cu data de 01.11.2013, pentru prestarea de munci necalificate și ocazionale. S-a mai menționat că argumentarea privind faptul că cei doi nu executau activități în condițiile Legii 52/2011 nu este întemeiată, deoarece în dispozițiile art. 11 din Legea 52/2011 sunt prevăzute pe lângă activități agricole, și activitatea de manipulare de mărfuri, activități de întreținere și curățenie. Reclamanta a apreciat că susținerea că prestarea acelor activități în intervalul 29.10._13 nu ar avea caracter ocazional, activitatea de curățenie fiind prestată cu caracter repetitiv, și nu s-ar putea angaja un zilier pentru prestarea acestei activități, este o susținere contară legii, care prevede o durata cumulată de 90 de zile dintr-un an pentru astfel de activități. Aceste activități puteau să fie prestate în acest interval, iar ulterior să nu mai fie necesare în raport de specificul obiectului de activitate al societății petente, iar dacă într-o zi persoanele indicate au fost folosite la curățenie, a doua zi au fost folosite la manipulări de mărfuri, astfel încât nu s-ar putea discuta de activități prestate,,cu caracter repetitiv”, în aceeași perioadă cei doi au fost folosiți și la activități agricole. În drept, s-au invocat art. 201, art. 205 C.pr.civ.
Prin rezoluția judecătorului din data de 17 ianuarie 2014 s-a fixat primul termen de judecată și s-a dispus citarea părților.
Reclamanta a mai depus înscrisuri (înștiințări, sesizare, adrese, notă, proces-verbal de audiere, declarația 112, chitanță impozit, extras registru, fișă de instruire colectivă, tabel nominal) și s-au audiat martorii B. G. și F. D. A..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/19 noiembrie 2013 întocmit de reprezentanții pârâtului Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Inspecția Muncii prin I. T. de Muncă Argeș, reclamanta S.C. R. C. C. 2006 S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 20.000 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, reținându-se că la data de 13.11.2013, între orele 14:25-14:45, la sediul societății, la secția de prelucrare a lemnului, inspectorul de muncă din cadrul ITM Argeș, deplasându-se în control, care a avut drept scop identificarea cazurilor de muncă fără forme legale de angajare și a muncii nedeclarate în conformitate cu dispozițiile Legii 53/2003 cu modificările ulterioare și a HG 500/2001, a identificat două persoane, respectiv F. D. I.-R. și N. A.-O., ca desfășurând activitate în folosul și sub autoritatea societății, încă din data de 9.10.2013, ca operatori banzic, fără a avea încheiate contracte de muncă.
Procesul-verbal a fost încheiat la data de 19 noiembrie 2013 la sediul ITM Argeș, în prezența reprezentantului legal al societății reclamante, care a refuzat să semneze actul.
Art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii – prevede că fapta constând în primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1 (contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română; obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului; forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului; anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă; angajatorul este obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă), constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Situația de fapt reținută de agentul constatator rezultă din coroborarea mențiunilor actului atacat cu înscrisurile depuse la dosar. Astfel, din fișele de identificare completate la data de 13 noiembrie 2013 de numiții F. D. I. R. și N. A.-O. rezultă că aceștia prestau activitate în funcția de operator banzic din data de 29 octombrie 2013 pentru S.C. R. C. C. 2006 S.R.L. și că nu semnaseră contract de muncă, lucrând normă întreagă de 8 ore/zi și fără să facă alte mențiuni.
Din depozițiile martorilor audiați au rezultat aspecte care se coroborează cu mențiunile din înscrisurile depuse la dosar, dar și unele contradictorii, care însă nu pot informa mențiunile făcute personal în fișele de identificare de cele două persoane identificate de inspectorul ITM.
Astfel, martorul B. G., care a declarat că este angajat al reclamantei de circa 2 ani de zile, în funcția de operator utilaj bandzic, a relatata că se afla la serviciu când au venit inspectorii ITM, fiind singurul control făcut de aceștia de când lucrează la reclamantă, iar atunci era în pauză și făcea curățenie la locul de muncă. A precizat că în secție cu el mai era doar F. A., care lucra împreună cu el la același utilaj, dar imediat în vecinătatea secției începe restul gospodăriei lui Țâroiu C., respectiv grădina cu pomi fructiferi. A mai susținut că, cu circa o săptămână și jumătate înainte veniseră fiul lui F. A. și N., dorind să fie primiți la muncă măcar pe perioada târgului de 3 zile care se ține în . 8 noiembrie în fiecare an, iar patronul nu a avut să-i primească, dar soția acestuia a fost de acord să îi țină să o ajute la culesul fructelor din grădină. A mai relatat că în ziua în care au venit inspectorii ITM cei doi au fost la cules de fructe în grădină, pentru că martorul și colegul lui erau în pauză, cei doi veniseră să le ceară o țigară, secția neavând gard la drum, astfel că inspectorii ITM găsindu-i acolo i-au luat pe toți 4 să completeze fișe. A mai arătat că și după control cei doi au mai venit la cules de fructe o zi sau două, dar că nici unul dintre cei doi nu a lucrat în secție nici la utilaje nici la curățenie, participând la strânsul fânului și la curățenie în gospodărie. Martorul a mai menționat că de când este angajat doar el și F. Adelin au lucrat în această secție fără alte persoane, nici măcar zilieri, iar în gospodăria respectivă în afară de această secție nu mai există un alt atelier. A mai relatat că tot în perioada de circa două săptămâni cât au lucrat în gospodărie N. și F. au mai făcut și curățenie în secția unde lucra martorul dar nu în fiecare zi, când aveau nevoie de ei să ajute la exemplu la cărat rumeguș.
Martorul F. D. A., a declarat că lucrează la reclamantă, pe utilaje, la secția care se află în spatele grădinii patronului, împreună cu D. B., lucrând împreună la cele două utilaje existente, pe care le folosesc pe rând. A precizat că în afară de ei în secție mai vin patronul sau soția acestuia și îi mai ajută câteodată, iar o singură dată au folosit la curățenie în secție doi băieți, pentru că ploua, cei doi fiind un consătean și fiul martorului, care nu locuiește cu el. A relatat că era la muncă când au venit inspectorii ITM, fiind singur control făcut de aceștia de când lucrează acolo, că el și colegul opriseră utilajele să facă curățenie, iar fiul lui și celălalt băiat veniseră la ei știind că mai aveau suc și țigări, în acel moment venind și inspectorii ITM. A mai susținut că inspectorii ITM s-au exprimat într-un fel de natură să intimideze, luându-i pe cei doi băieți și ducându-i la mașină ceea ce l-a și speriat pe martor, pentru că inspectorii ITM nu s-au recomandat și nu s-au legitimat. A mai menționat că de 8 noiembrie este un târg mare în zonă și pentru că fiul lui venise să-i ceară bani, iar el nu i-a dat, el și prietenul lui au mers la patron să îi angajeze, dar fiind toamnă se restrânsese activitatea, însă soția patronului le-a spus că are ea treabă în grădină la culesul fructelor. A precizat că cei doi lucraseră circa o săptămână la culesul fructelor, iar într-o singură zi, pentru că era ploaie și nu puteau culege fructe, cei doi băieți i-au ajutat la curățenie în secție, respectiv au cărat rumeguș, dar niciodată cei doi nu au lucrat la utilaje.
Relatările martorilor confirmă împrejurarea că la momentul controlului numiții N. A. O. și F. D. I. R. se aflau în secția societății reclamante, că lucrau deja de cca. două săptămâni în gospodăria reprezentantului legal al societății, unde se află și sediul și punctul de lucru al societății, care nu este demarcat cu gard de restul gospodăriei, că cei doi au prestat și activități de curățenie și cărat resturi de materiale din secție, astfel că nu pot fi reținute ca dovedind o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, pe de o parte deoarece există contradicții chiar între susținerile celor doi martori, iar pe de altă parte mențiunile persoanele făcute de cele două persoane în fișele de identificare nu pot fi apreciate ca nereale, fiind vorba despre aspecte și împrejurări personale, fără să existe vreo dovadă a vreunei constrângeri fizice sau psihice. Astfel, se vor reține doar acele mențiuni ale martorilor care se coroborează între ele dar și cu celelalte probe administrate în cauză.
În vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, așa cum prevede art. 34 din O.G. nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care reprezintă reglementarea cadru în materie, trebuie avute în vedere toate elementele prevăzute de acest act normativ ca fiind garanții ale legalității și temeiniciei, inclusiv motivele de nulitate care pot fi invocate din oficiu de instanță.
Verificând legalitatea procesului-verbal, se constată că acesta cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de lege, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Deși reclamanta a susținut că nu a săvârșit fapta pentru care a fost sancționată, deoarece numiții F. D. I. R. și N. A.-O. urmau să lucreze ca zilieri în gospodăria asociaților societății reclamante, la activități de curățenie, activități agricole, manipulări de mărfuri, etc., convenind ca activitatea de zilier să fie făcută începând cu data de 01.11.2013, moment de când vor fi trecuți în registrul de zilieri, nu a dovedit aspectele invocate, astfel că se reține că prezumția de veridicitate relativă a procesului-verbal de contravenție nu a fost înlăturată. Nici aprecierile reclamantei referitoare la împrejurarea că procesul-verbal este încheiat ulterior constatării contravenției și că la data efectuării acestor verificări nu s-au solicitat documente ale societății, nu pot fi reținute, în condițiile concrete, ca aspecte ce ar justifica anularea procesului-verbal sau înlăturarea răspunderii contravenționale.
În cauză nu există motive de nulitate care să poată fi analizate din oficiu de instanță, iar aspectele invocate de reclamantă, care nu a recunoscut săvârșirea faptei, nu au fost dovedite.
Se apreciază că actul sancționator este legal, sancțiunea aplicată fiind corect stabilită de agentul constatator, reprezentând cuantumul minim al amenzii prevăzute de lege. Fapta prezintă în concret un grad ridicat de pericol social, deoarece munca fără forme legale afectează atât în mod direct persoana care o prestează, prin lipsirea acesteia de efectele legale specifice raporturilor de muncă (vechime în muncă, stagiu de cotizare în sistemul public de pensii și cel de șomaj), fiindu-i limitate posibilitățile de acces la protecție socială pentru perioada respectivă, dar și indirect statul, prin nerespectarea prevederilor legislației din domeniul relațiilor de muncă precum și din cel al sănătății și securității muncii (sustragerea angajatorului de la plata contribuțiilor de asigurări sociale).
Sub aspectul temeiniciei, în raport de împrejurările în care fapta a fost comisă și de urmările produse în concret, se apreciază însă că agentul constatator nu a dat eficiența cuvenită criteriilor de individualizare legale.
Potrivit disp. art. 21 din O.G. nr. 2/2001 care reprezintă actul normativ cadru în materia contravențiilor, sancțiunea contravențională se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Art. 7 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prevede că avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale, și se poate aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă chiar dacă actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
În cauză, se poate aprecia că societatea reclamantă, care desfășura activitatea de prelucrare a lemnului chiar în gospodăria asociaților societății reclamante, acolo unde au fost identificate cele două persoane pentru care s-a dispus sancționarea societății, aspect dovedit de depozițiile martorilor audiați și de înscrisurile de la dosar, se află la prima abatere de la normele codului muncii, în lipsa altor susțineri sau dovezi. Se reține că, potrivit înscrisurilor de la dosar, societatea reclamantă a înființat și ține corespunzător registrul de evidență a zilierilor, unde figurează chiar și numiții F. D. I. R. și N. A.-O., pentru o perioadă anterioară celei în litigiu. Astfel, sancțiunea avertismentului este suficientă pentru ca reclamanta să înțeleagă consecințele faptei sale și să nu mai comită fapte similare pe viitor.
Față de cele menționate, se apreciază că plângerea formulată de reclamantă este întemeiată sub acest aspect, astfel încât, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, urmează a fi admisă în parte și să se modifice procesul–verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/19 noiembrie 2013, în sensul înlocuirii amenzii de 20.000 lei aplicată reclamantei pentru contravenția prev. de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 cu avertismentul. I se va atrage atenția reclamantei asupra pericolului social al faptei săvârșite și i se recomandă să respecte dispozițiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de reclamanta S.C. R. C. C. 2006 S.R.L., prin administrator Țîroiu C., înmatriculată la ORC Argeș sub nr. J_, CUI_, cu sediul în ., nr. 6, județul Argeș, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/19 noiembrie 2013 întocmit de pârâtul I. T. DE MUNCĂ ARGEȘ, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș.
Modifică procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/19 noiembrie 2013, în sensul că înlocuiește amenda de 20.000 lei aplicată reclamantei pentru contravenția prev. de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 cu avertismentul. I se atrage atenția reclamantei asupra pericolului social al faptei săvârșite și i se recomandă să respecte dispozițiile legale.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Curtea de Argeș.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12 iunie 2014.
Președinte, M. U. | ||
Grefier, E. P. |
Red. Jud. M.U./Tehn.A.D./Ex.5/23.12.2014
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 288/2014.... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1071/2014.... → |
|---|
