Plângere contravenţională. Sentința nr. 477/2015. Judecătoria DETA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 477/2015 pronunțată de Judecătoria DETA la data de 15-04-2015 în dosarul nr. 477/2015
Acesta nu este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA D.
OP 5271
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 477
Ședința publică de la 15 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. I. H.
Grefier I. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de reclamantul T. G. – C., în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN T., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care, având în vedere că la termenul anterior instanța a invocat lipsa calității de reprezentant a avocatului și față de faptul că reclamantului i s-a pus în vedere să depună la dosar delegație avocațială sau să facă precizări cu privire la plângerea contravențională, însă acesta nu s-a conformat, instanța reține cauza în pronunțare cu privire la excepția invocată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin declinarea competenței, conform Sentinței civile nr._ din 14 oct. 2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._, a fost investită Judecătoria D. cu soluționarea plângerii formulată de reclamantul T. G. – C. în contradictoriu cu intimatul IPJ T., înregistrată pe rolul Judecătoriei D. sub același număr la data de 23 ianuarie 2015, prin care acesta susține că procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 22.03.2014 este netemeinic și nelegal, solicitând anularea procesului verbal și exonerarea sa de la plata amenzii.
Solicită instanței să constate lipsa unui minim suport probator, în situația în care IPJ – Serviciul Rutier nu depune la dosar înregistrarea video în care să se observe că a depășit viteza, având în vedere și principiul in dubio pro reo care este aplicabil și în materie contravențională, iar din procesul verbal nu se observă locul exact și nici direcția de deplasare, nu cuprinde toate elementele prevăzute de OG nr. 2/2001, nu se pot vedea nici numărul mașinii, nici marca, modelul, culoarea și nici numele agentului constatator, toate acestea fiind consemnate neclar, motiv pentru care solicită anularea procesului verbal, mai mult agentul constatator nu a respectat nici limita legală a sancțiunii.
În fapt, susține că cele consemnate în procesul verbal nu corespund cu realitatea, arătând că în data de 22 martie 2014 se deplasa în afara localității D., iar traficul a fost foarte aglomerat pe partea sa de mers, mașinile deplasându-se în coloană, lucru pe care l-a solicitat polițistului neînsoțit să îl menționeze în procesul verbal, dar acesta a refuzat și i-a solicitat să semneze procesul verbal.
De asemenea, dace vorbire despre dispozițiile art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001, art. 16 din OG 2/2001 și practică judiciară.
În drept, invocă art. 31 și următoarele din OG 2/12 iulie 2001 și modificările.
Conform art. 242 alin. 2 C.p.c., solicită judecarea cauzei și în lipsă.
La cerere au fost atașate: procesul verbal de contravenție, copie C.I. și chitanță privind plata taxei de timbru.
Poliția oraș D. – a comunicat la dosar documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție, respectiv raportul agentului constatator; procesul verbal de contravenție, în original; două CD-uri privind filmarea video a abaterii săvârșite de petent; copie buletin de verificare metrologică, copie atestat operator radar.
IPJ T. a formulat întâmpinare prin care arată că cele învederate de petent sunt neîntemeiate, acesta făcându-se vinovat de contravenția reținuta în sarcina sa prin procesul verbal, din probele existente la dosarul cauzei, rezultând fără tăgadă că starea de fapt consemnată în procesul verbal corespunde realității.
În motivare, susține că la data de 22 martie 2014, aflându-se pe DN 59 km 41 + 100 m, agentul constatator a acționat cu aparatul radar, în vederea depistării încălcărilor prevederilor legale privind regimul de viteză, folosind aparatura de supraveghere a traficului rutier și măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor, montată pe autospeciala MAI_.
În zona de limitare de viteză la 100 km/h, a fost înregistrat de aparatul radar autoturismul marca Volvo cu nr. de înmatriculare_, care rula cu viteza de 163 km/h.
După oprirea regulamentară, conducătorul auto a fost identificat în persoana numitului T. G. – C., i s-a comunicat abaterea săvârșită, încadrarea legală, cuantumul amenzii și sancțiunea complementară ce îi va fi aplicată.
Astfel, s-a încheiat procesul-verbal . nr._ pentru încălcarea prevederilor art. 121 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006, stabilind amendă în valoare de 765 lei și reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile.
Se menționează faptul că aparatul radar deține buletin de verificare metrologică valabil, iar acesta își face automat autotestarea și punerea sistemului în funcțiune, conform manualului de utilizare
Agentul constatator i-a adus la cunoștința contravenientului faptul că are dreptul să depună contestație împotriva procesului – verbal la Judecătoria D., precum și faptul că are dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul procesului-verbal.
Analizând procesul-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În primul rând, susține și solicită a se avea în vedere faptul că abaterea săvârșită de petent a fost constatată 1a fața locului personal de agentul de poliție legal abilitat în acest sens cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic potrivit art. 109 din OUG 195/2002, acesta percepând în timp real abaterea săvârșită, prin propriile simțuri (ex propriis sensibus). Mijlocul tehnic a înregistrat în același timp abaterea și a măsurat viteza de deplasare, viteza neputând a fi măsurată decât cu un astfel de mijloc certificat metrologic, motiv pentru care legiuitorul, numai în cazul abaterilor la regimul legal de viteza impune necesitatea constatărilor în aceste cazuri cu mijloace tehnice.
Pornind de la aceste premise se poate lesne observa faptul ca legislația conferă putere actelor întocmite de către un agent aflat in exercitarea atribuțiilor de serviciu, constatările sale fiind girate cu prezumția de temeinicie și legalitate. Față de specificul faptei contravenționale pentru care a fost sancționat petentul, respectiv aceea de încălcare a limitei de viteză maxime admise pe sectorul de drum respectiv, este de remarcat faptul că o constatare a acestui tip de contravenție se poate realiza exclusiv prin mijloace tehnice.
Astfel, potrivit disp. art. 121 din HG 1391/2006, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Prin urmare, în materia depășirii limitelor de viteză, contravenientul se află în imposibilitate absoluta și obiectivă de a face dovada contrară celor consemnate în procesul verbal de contravenție, în această situație sarcina probei revenind organului constatator; care trebuie să dovedească, prin intermediul mijloacelor tehnice din dotarea sa, săvârșirea contravenției, fiind imperativ prevăzut de lege ca orice proces-verbal pentru depășirea vitezei legale se încheie numai în urma unei constatări cu mijloace tehnice speciale, iar nu cu propriile simțuri ale agentului constatator.
Stabilirea vitezei de deplasare a petentului s-a realizat în condițiile legii, respectiv cu un mijloc certificat și verificat metrologic (cinemometru), astfel ca forța probantă a procesului verbal de contravenție nu rezultă doar din aplicarea principiului general din dreptul administrativ referitor la prezumția de legalitate a actului întocmit de un agent al statului, ci și din dovezile în baza cărora s-a întocmit, respectiv de buletinul de verificare metrologică a cinemometrului despre care se susține că a înregistrat viteza de deplasare a petentului la momentul constatării contravenției, verificare valabilă 1 an și de fotografia aparatului.
Prin urmare, situația de fapt reținută de agenții de poliție și procesul verbal care o constată, și anume depășirea vitezei legale de către petent, este susținută și confirmată cu mijloace tehnice apte în acest sens și concludente, astfel că nu se poate afirma că a fost încălcată prezumția de nevinovăție instituită de art. 6 din CEDO.
Art. 3.1.1 din NML 021-05 face referire la modul în care se declară admis un aparat radar. Deci odată admis poate fi folosit în mod legal pentru a determina viteza și deci nu mai poate fi pusă la îndoială viteza măsurată.
Procesul verbal de contravenție fiind un act întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, solicită recunoașterea valorii probatorii a acestui înscris care constată starea de fapt, beneficiind de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și veridicitate, având forța probantă, se execută din oficiu, fiind întocmit în forma "ad validitatem" cu respectarea condițiilor de forma și fond în scopul producerii efectelor juridice pentru care a fost întocmit.
Conform art. 315 alin. 1 din Codul de procedura civil se opune la audierea ca martori a persoanelor care sunt rude cu petentul (a) sau au interes în cauză.
În temeiul art. 223 Codul de procedura civilă cauza se poate judeca și în lipsă.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând cauza prin prisma excepției invocate din oficiu, instanța reține următoarele:
Pe rolul Judecătoriei Timișoara a fost înregistrată plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 22.03.2014. Acțiunea a fost formulată în numele petentului T. G. C. de un apărător ales, acesta din urmă semnând și aplicând parafa pe plângerea contravențională.
Prin sentința civilă nr._/14.10.2014 Judecătoria Timișoara a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei D., dosarul fiind înregistrat la această din urmă instanță la data de 23 ianuarie 2015.
Constatând că, deși plângerea contravențională este formulată de avocat, la dosarul cauzei nu există dovada calității de reprezentant, respectiv delegație avocațială, la primul termen de judecată instanța a acordat un termen scurt în vederea remedierii acestei chestiuni.
Potrivit art. 82 C., când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.
În consecință, văzând că de la dosarul cauzei lipsește împuternicirea avocațială a apărătorului care a formulat și semnat plângerea contravențională și că în termenul acordat de instanță aceste lipsuri nu au fost acoperite, în temeiul art. 82 C., instanța va admite excepția lipsei calității de reprezentant și va dispune anularea plângerii contravenționale.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității de reprezentant.
Anulează plângerea contravențională formulată în numele petentului T. G. C., domiciliat în ., jud. T., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului T..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2015.
Președinte, D. I. H. | ||
Grefier, I. S. |
Red. DIH/I.S - 28 Aprilie 2015/4 ex./emis 2
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 141/2015. Judecătoria DETA | Rectificare carte funciară. Sentința nr. 388/2015.... → |
|---|
