Anulare act. Sentința nr. 1666/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1666/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 380/225/2015
Dosar nr._ anulare act
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S., JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR.1666
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 29.04.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE –L. G.
GREFIER –P. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul FISIC C. și pe pârâții AGENȚIA DOMENIULUI STATULUI-BUCURESTI, .-DR.TR.S. și M. A., PĂDURILOR, APELOR SI MEDIULUI-BUCURESTI, având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, lipsă pârâții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Reclamantul Fisic C. depune la dosar în copie, proces verbal de delimitare, notă cu privire la constituirea dreptului de proprietate și supliment la raportul de expertiză.
Instanța deschide etapa cercetării procesului, în baza art. 237 al. 1 Cod proc. Civilă, iar in temeiul art.130 alin.2 C. urmează sa soluționeze excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Drobeta T. S. cu privire la nulitatea absolută a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . nr. 2915 emis la data de 06.08.2003 de M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului, în temeiul art.248 C. ridicata de pârâtul M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului - București prin întâmpinare și acordă cuvântul asupra acesteia.
Reclamantul Fisic C. arată că este de acord cu admiterea excepției necompetenței materiale și solicită declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel C..
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 248 alin.1 C. proc.civ. rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Drobeta T. S..
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față, instanța reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. sub nr._ la data de 19.01.2015, reclamantul Fisic C., în contradictoriu cu pârâții ADS, M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului și . Dr. Tr. S., a solicitat ca prin hotărâre judecătorească, să se dispună anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor ..0.7 nr.2915/06.08.2008.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, certificatul de atestare a dreptului de proprietate este lovit de nulitate absoluta fiindcă obiectul si forma acestuia sunt ilicite (art.948 si 968 C.) precum si emiterea lui este contrara Protocolului ADS nr._/15.07.2002 cu Primăria S. prin care terenul in suprafața de 2900 m2 face parte din protocol iar la dispoziția . a rămas doar tarlaua 121 cu parcelele 3303, 3304 si 3305 suprafața ce nu a fost predate ADS si cu 0.90 ha curți si construcții.
A susținut că nulitatea absoluta este data si de faptul ca este contrara sentinței civile nr.9005 din 05.10.1993 ramase definitive prin care s-a dat putere legala - Act învoiala nr.7327 Vol.l3 din anul 1936 al bunicilor G. C. - decedat si fiicei lor Fisic I.-decedata (mama sa), precum si copia Registru Agricol din 1959 (anexate la dosar), precum si Sentința Curții de Apel C. nr. 1209/11.05.2005 ce precizează in mod clar poziția terenului meu . S-Dunarea.
A menționat că s-au recurs la mijloace frauduloase, astfel s-a vândut terenul la 5 luni după ce au vândut clădirea pompelor - IAS D. Viilor iar terenul de 2900 m2 aferent, nu aparține D. Viilor întrucât aceștia au doar tarlaua 121 (vezi protocol ADS atașat la dosar).
În dovedirea acțiunii a solicitat proba cu înscrisuri și a atașat la dosar următoarele înscrisuri: act de adjudecare nr. 32, act de adjudecare nr. 50, adresa nr.3737/2003, protocol nr.l4392/15.07.2002-ADS, s.c.nr.9005/1993, decizia Curții de Apel nr.1209/11.05.2005, decizia Curții de Apel nr.1209/11.05.2005, proces verbal, adeverința din 20.03.2003, titlul de proprietate nr._/2006, raport de expertiză tehnică extrajudiciară.
Instanța, la primirea acțiunii formulate de către reclamantul Fisic C., a constatat că cererea de chemare în judecată nu a fost formulată cu respectarea dispozițiilor art. 194-197 C.p.civ., și respectarea dispozițiilor art. 200 alin. 1 și 2 C.p.civ., prin rezoluția președintelui de complet învestit cu soluționarea cererii, s-a pus în vedere reclamantului să completeze lipsurile cererii de chemare în judecată, în termenul prevăzut de art. 200 alin. 2 c.p.civ.
La data de 12.09.2014 reclamantul Fisic C., a depus la dosarul cauzei răspuns la adresa emisă de instanță și a atașat certificatul de atestare fiscală . nr.2915/2003.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat pârâților câte un exemplar al cererii de chemare in judecată și înscrisurilor anexate, cu mențiunea că au obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
La data de 11.03.2015 pârâta Agenția D. Statului a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care, față de petitul acțiunii, în baza art. 248 din noul Cod de pr. civ, a invocat excepția calității procesuale pasive a Agenției D. Statului întrucât nu este îndeplinită condiția esențială pentru a fi întrunită calitatea procesuală pasivă, respectiv nu există identitate între persoana pârâtului și persoana obligată în cadrul raportului juridic dedus judecății.
În fapt, a arătat că, prin cererea de chemare în judecată ce constituie obiectul prezentei cauze dedusă judecății, reclamantul Fisic C. a solicitat în contradictoriu cu ADS, M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului și . Dr. Tr. S., anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor ..O. 7 nr. 2915/06.08.2003.
După cum se poate lesne constata, înscrisul a cărui anulare se solicită a fost emis de M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului, emiterea acestuia nu intră în competența Subscrisei, drept pentru care vă rugăm să constatați că nu sunt întrunite cerințele imperative ale legii pentru ca Subscrisa să aibă calitate procesuală pasivă în prezenta cauză,anularea unui înscris se judecă în raport de instituția care 1-a emis, neputând fi trasă la răspundere pentru modul cum a fost emis înscrisul respectiv, o altă persoană fizică sau juridică.
Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a ADS și pe cale de consecință, să respingeți acțiunea față de ADS ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii reclamantului Fisic C. față de ADS, ca neîntemeiată.
În fapt, prin cererea de chemare în judecată ce constituie obiectul prezentei cauze dedusă judecății, reclamantul Fisic C. a solicitat în contradictoriu cu ADS, M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului și . Dr. Tr. S., anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor ..O. 7 nr.2915/06.08.2008.
A precizat faptul că înscrisul a cărui anulare se solicită, nu se regăsește printre înscrisurile ce i-au fost comunicate ca anexă la acțiunea reclamantului, iar data de emitere acestuia este greșit înserată.
Din verificările efectuate la nivelul ADS, s-a constatat că respectivul certificat a fost emis la data de 06.08.2003.
A solicitat totodată să se constate că reclamantul nu arată care sunt motivele de fapt și de drept care atrag anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor ..O. 7 nr. 2915/06.08.2003.
Astfel, a învederat că nulitate este acea sancțiune de drept civil care lipsește actul juridic de efectele contrarii normelor juridice editate pentru încheierea sa valabilă. Nulitatea intervine în cazul în care nu se respectă condițiile de valabilitate ale actului juridic civil.
Nulitatea absolută - este nulitatea care sancționează nerespectarea, la încheierea actului juridic, a unei norme care ocrotește un interes general, obștesc.
Această sancțiune are drept cauză - generică - nerespectarea dispozițiilor legale care reglementează condițiile sale de valabilitate.
A învederat faptul că certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor ..O. 7 nr. 2915/06.08.2003 pentru suprafața de 2960 mp. a fost emis în baza unei documentații de stabilire și evaluare a terenurilor înregistrat sub nr. 4216/18.07.2003 la Oficiul de cadastru și Cartografie al județului M., M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului, teren ce s-a aflat în exploatarea . SA.
Conform Notei nr._/15.07.2002 privind constituirea dreptului de proprietate și a Procesului verbal de delimitare din 06.02.2002 se solicită suprafața de teren de 444,17 ha din domeniul privat al statului aflată în administrarea . SA în vederea predării acesteia comisiei locale de fond funciar S., jud. M., conform prevederilor Legii nr. 18/1991 republicată, Legii nr. 1/2000, HG nr. 1172/2001.
Suprafața solicitată a fost diminuată cu 9,62 ha teren arabil și 0,90 ha curți construcții - tarlaua 121, parcelele_, suprafațată ce nu a fost preluată de ADS.
În conformitate cu dispozițiile legilor de fond funciar, s-a încheiat protocolul nr._/15.07.2002 pentru suprafața de 433,70 ha, aceasta fiind preluată de Comisia locală S., jud. M..
În procedura de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor îndreptățite, legiuitorul a prevăzut în sarcina ADS doar atribuția de a preda teren către comisiile locale.
Astfel, potrivit legislației speciale ce ne reglementează activitatea, Agenția D. Statului (A.D.S.) este o instituție de interes public cu personalitate juridică, cu caracter financiar și comercial, finanțată din surse bugetare, în subordinea Secretariatului General al Guvernului..
Atribuțiile speciale ale A.D.S., în domeniul aplicării legilor de fond funciar sunt stabilite prin Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției D. Statului si H.G. nr. 626/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, respectiv:
1)inventarierea, potrivit art. 7 din Lg. 268/2001, împreună cu oficiul de cadastru, geodezie și cadastru, a terenurilor cu destinație agricolă preluate din administrarea I.A.S.-urilor, care sunt terenuri aparținând domeniilor public și privat ale statului.
2)predarea terenurilor din domeniul privat al statului, cu respectarea unei proceduri speciale în care etapele sunt obligatoriu a fi îndeplinite.
Potrivit art. 3. alin. (3) si 7. alin. (7) din Lg. nr. 268/2001 și art. 9 din H.G. 626/2001, terenurile cu destinație agricolă din domeniul privat al statului, ce se solicită a fi retrocedate în conformitate cu prevederile legilor fondului funciar, se transmit de către A.D.S. comisiilor locale, pe bază de protocol, la cererea comisiilor județene, conform modelului aprobat de Consiliul de Administrație al A.D.S, în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți.
Stabilirea amplasamentului, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate sunt atribuții exclusive ale comisiilor locale, respectiv comisiilor județene de fond funciar, astfel cum o prevede imperativ art. 5 si 6 din H.G. nr. 1127/2001 si reluat de art. 5 si 6 din H.G. nr. 890/2005.
A susținut că, în conformitate cu prevederile HG nr. 890/2005, prerogativa stabilirii mărimii și amplasamentului suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate revine Comisiei Locale de Fond Funciar, urmând ca la propunerea acesteia, Comisia Județeană să valideze respectivul amplasament, subscrisa întocmind protocolul de predare preluare în baza acestor documente transmise de către Instituția Prefecturii, precum și a celorlalte documente prevăzute de Normele interne ADS, privind încheierea Protocoalelor de predare preluare.
Conform art. 10, alin.2 din HG nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, " în situația în care într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva comisiei de fond funciar care să fie atribuit în proprietate foștilor proprietari deposedați sau moștenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din alte localități care vor pune la dispoziție terenurile rămase disponibile."
D. urmare, în conformitate cu principiul ierarhiei actelor normative, Subscrisa nu se poate subroga în atribuțiile comisiilor de aplicare a legilor de fond funciar, astfel, conform dispozițiilor legii organice și regulamentului de aplicare a legii organice, comisiile locale și județene au obligația și răspunderea verificării legalității, autenticității, verosimilității, pertinenței și concludentei actelor care stau la baza reconstituirilor dreptului de proprietate pe baza legilor de fond funciar, exercitând atribuții ce dețin autoritatea de stat.
Astfel, în lumina dispozițiilor legii speciale, ADS verifică existența faptică a terenului în patrimonial său, caracterul complet al documentațiilor prevăzute de lege și de normele interne,precum și regimul juridic al terenului de urmează a fi predate pe bază de protocol, urmând ca în situația în care sunt întrunite toate cerințele legale, să fie întocmit Protocolul de predare preluare.
În concluzie, în raport de cele arătate și de dispozițiile legale invocate, a solicitat respingerea cererii reclamantului față de ADS, pe cale de excepție ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fond, ca neîntemeiată.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile Legii nr.268/2001, H.G. nr.626/2001, legilor de fond funciar, Legii 165/2013, OUG nr. 115/2013, art.205 și urm.. Cod de Pr.Civ., precum și pe toate prevederile legale invocate.
În susținerea întâmpinării a solicitat proba cu înscrisurile anexate și anume: certificatul nr. 2915/06.08.2003 și anexa la acesta, protocolul nr._/15.07.2002, Nota nr._/15.07.2002, procesul verbal de delimitare din data de 06.02.2002, situația de fond funciar din 06.02.2002.
La data de 19.02.2015 pârâtul M. A. și Dezvoltării Rurale, acronim MADR, a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care, a invocat excepția necompetenței materiale a instanței; excepția inadmisibilității cererii pentru lipsa plângerii prealabile; excepția tardivității acțiunii iar, pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Considerații cu privire la excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Drobeta T. S.. cu privire la nulitatea absolută a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . nr. 2915 emis la data de 06.08.2003 de M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului.
În raport de obiectul cererii de chemare în judecată prin care se solicită anularea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor și de părțile cu care reclamantul a înțeles să se judece în contradictoriu, a învederat instanței că potrivit art.10, alin.1 din Legea nr.554/2004 coroborat cu art.96, alin.1 din Noul Cod de procedură civilă competența materială în soluționarea cauzei aparține curții de apel, ca primă instanță.
Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . nr.2915 emis la data de 06.08.2003 de M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului (în prezent M. A. și Dezvoltării Rurale) în favoarea . SA este un "act administrativ", astfel cum este definit de art. 2 alin.1 lit c) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, deoarece este emis "de o autoritate publică în vederea executării ori organizării executării legii".
De asemenea, actul administrativ (certificatul) fiind emis de o autoritate publică centrală, se aplică regula "locului" în organizarea administrației publice, al autorității care emite sau, dupa caz, încheie actul, în vederea stabilirii competenței materiale.
H.G. nr. 1185/2014 cu modificările și completările ulterioare prevede că M. A. și Dezvoltării Rurale este organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, responsabil cu elaborarea, reglementarea și implementarea politicilor agricole comunitare și naționale.
Având în vedere că reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat să se constate anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică centrală, a arătat că se impune ca judecata să se facă potrivit dispozițiilor imperative, speciale, de ordine publică ale Legii 554/2004.
De altfel, codul de procedură civilă prevede faptul că prorogarea de competență nu poate opera cu încălcarea normelor de competență (generală, materială și teritorială exclusivă) deoarece au caracter absolut.
Or, în condițiile în care art. 10 alin. 1 Legea 554/2004 rap. la art. 96, alin.1 din Noul Cod de procedură civilă prevede că secția de contencios administrativ este instanța competentă să soluționeze litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice, a solicitat să se constate că acest capăt de cerere poate fi soluționat numai de către această instanță deoarece suntem în prezența unei norme de competență absolută, de la care nici instanța de judecată nu poate deroga.
În concluzie, reținând că sunt incidente dispozițiile Legii 554/2004, în temeiul art. 10 alin.1 din Legea 554/2004 și art. 96 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, a solicitat admiterea excepției astfel cum a fost formulată, deoarece actul atacat este un act administrativ, iar pârâtul M. A. și Dezvoltării Rurale este autoritate publică centrală și în consecință să se dispună declinarea competenței în favoarea Curții de Apel C. - Secția C. Administrativ și Fiscal, ca primă instanță.
Cu privire la excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile, a susținut că, una din condițiile acțiunii în contencios administrativ, prevăzută de Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, este aceea a îndeplinirii procedurii prealabile, în condițiile și termenele prevăzute de art. 7. Procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune în contenciosul administrativ, a cărei neîndeplinire în termenele și condițiile prevăzute de lege atrage inadmisibilitatea acțiunii.
Numai după parcurgerea acestei proceduri - condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, persoana, dacă se consideră în continuare nemulțumită de răspunsul primit ori dacă autoritatea căreia i s-a adresat refuză să-i răspundă, poate formula și înregistra acțiune în contencios administrativ pe rolul instanței de judecată, în termenele prevăzute de art. 11 din lege.
Dreptul reclamanților la acțiune în contencios administrativ, în sens material, se naște după ce autoritatea emitentă a actului atacat răspunde reclamației administrative prealabile sau la expirarea termenului de 30 zile în care aceasta era obligată să răspundă.
În speță, reclamantul nu anexează, potrivit art. 12, dovezile din care să rezulte că a fost îndeplinită procedura prealabilă a reclamației administrative, respectiv copii de pe cererea adresată autorității publice.
Neparcurgerea procedurii prealabile poate fi invocată oricând în fața instanței de judecată, atât pe cale de excepție, cât și pe fond, în fața instanței de fond sau în căile de atac, de orice parte și chiar de către instanță din oficiu, fiind vorba de respectarea unei norme imperative, de ordine publică, ce atrage caracterul absolut și peremptoriu al excepției inadmisibilității acțiunii.
Cu privire la excepția tardivității acțiunii raportat la prevederile Legii nr. 554/2004, Certificatul de atestare a dreptului de proprietate atacat este un act administrativ unilateral, cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii contenciosului administrativ.
Actul atacat a fost emis de către M. A. și Dezvoltării Rurale în anul 1996, cu 18 ani înaintea introducerii acțiunii.
Potrivit dispozițiile art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, se prevede faptul că: „pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz".
De asemenea, având în vedere că reclamantul este terț față de actul atacat, termenul de la care începe să curgă dreptul de a introduce acțiune este data înscrierii în Cartea funciară, deoarece efectul înscrierii în cărțile funciare este opozabilitatea față de terți.
Față de aceste aspecte, apreciază că termenul de 1 an reglementat de art. 11 alin. (2) (termen de decădere ce-și găsește rațiunea în considerente ce țin de respectarea principiului securității și stabilității raporturilor juridice) din Legea nr. 554/2004 este împlinit.
Ca o concluzie a celor expuse, apreciază că este întemeiată excepția tardivității acțiunii, solicitând admiterea ei.
Pe fondul cererii de constatarea nulității absolute a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului . nr. 2915/06.08.2003, a învederat instanței faptul că legea contenciosului administrativ definește actul administrativ ca fiind „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice".
În aceste condiții, solicităm să constatați că legalitatea actului administrativ atacat este susținută de dispozițiile legale în vigoare, actele emise de MADR respectând procedurile legale.
Astfel, certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr.2915 emis la data de 08.08.2003 în baza Legii nr. 15/1990, HG. 834/1991 și a Criteriilor Comune nr. 2665/1C/311/1992 și Completările nr._/N/1992 privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale de stat, emise de M. Finanțelor și M. Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, având avizele OCAOTA județean și al celorlalte instituții abilitate în acest scop, pentru suprafața de2960,0mp, proprietate exclusivă a societății comerciale.
Potrivit prevederilor art. 20 din Legea 15/1990 privind reorganizarea unităților economice de stat în societăți comerciale pe acțiuni, „bunurile din patrimoniul societății comerciale sunt proprietatea acesteia" (aici fiind inclus și terenul), iar prin actele emise de minister, în temeiul HG. 834/1991, s-a certificat acest drept legal de proprietate. MADR a avut în vedere documentația depusă de societatea în cauză, care era avizată si aprobată de organele legale abilitate, potrivit HG. nr. 834/1991 și Criteriilor de aplicare.
Conform art. 15 Cap. IV din aceste criterii, documentația se înaintează la compartimentul urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor județene, unde reprezentantul acestuia, împreuna cu reprezentantul OCAOTA verifică și avizează datele înscrise în planuri și anexe.
Actele administrative se bazează pe o prezumție de autenticitate și veridicitate. Această trăsătură a actelor administrative derivă din faptul că, fiind elaborate în executarea legii, sunt considerate, pe de o parte, ca fiind acte autentice, o emanație a organului abilitat în acest scop de lege, iar pe de altă parte, că datele pe care le cuprind sunt conforme cu realitatea. Așadar, reclamantul are obligația să facă dovada că actele atacate au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare la data emiterii acestora, în caz contrar urmând ca acțiunea să fie respinsă ca nefondată, conform principiului de drept potrivit căruia actul este valabil până la proba contrară, sarcina probei fiind a reclamantului.
Mai mult, de la data emiterii lui și până la data formulării cererii, actul administrativ a produs efecte juridice depline, astfel încât declararea lui ca nelegală ar aduce atingere principiului salvgardării stabilității și securității raporturilor juridice.
Apreciază că prin admiterea cererii s-ar încălca dispozițiile comunitare care reglementează dreptul la un proces echitabil (Convenția Europeană a Drepturilor Omului - art. 6), principiile statuate prin Codul bunei administrații (Recomandarea CM/R. 2007 - 7 a Consiliului de Miniștri al Uniunii Europene) și s-ar ignora practica Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție de la Luxemburg, reglementări care potrivit principiului reglementat de art. 148 alin. 2 din Constituția României au prioritate în raport de dispozițiile interne.
Chiar și în cazul în care se va dovedi că documentația prezintă situații de fapt nereale și ca atare reclamantul își dovedește acțiunea, vă rugăm să rețineți că este culpa exclusivă a celor care au întocmit documentația necesară eliberării certificatului, la nivelul ministerului neputându-se verifica ceea ce au avizat organele locale abilitate din punct de vedere al situației de fapt, ci doar al respectării întocmirii acesteia, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În consecință, solicită a se constata că MADR nu poate fi obligat la plata cheltuieli de judecată solicitate.
Pentru cele ce preced, solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, în cazul respingerii primei excepții care primează, ca tardiv formulată, iar pe fond ca neîntemeiată.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 și urm.NCPC, art.224 NCPC., Legea nr. 554/2004, HG. 834/1991, Criteriile comune nr. 2665/1 C/311/28.02.1992, art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990.
În temeiul art.223 alin. 3) din NCPC a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin rezoluția din data de 10.03.2015 s-au comunicat întâmpinările și înscrisurile atașate către reclamant, cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare, cum reclamantul nu a depus răspuns la întâmpinare, prin rezoluția din data de 26.03.2015, instanța a fixat termen de judecată la data de 29.04.2015, cu citarea părților.
La termenul de azi, instanța a pus in discuție excepția de necompetență materiale a Judecătoriei Drobeta T. S. cu privire la nulitatea absolută a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . nr. 2915 emis la data de 06.08.2003 de M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului, în temeiul art.248 C., invocată de pârâtul M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului - București prin întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției necompetentei materiale invocate, instanța retine următoarele:
Prin cererea dedusă judecății reclamantul Fisic C. a solicitat în contradictoriu cu ADS, M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului și . Dr. Tr. S., anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . nr. 2915 emis la data de 06.08.2003 de M. A., Pădurilor, Apelor și Mediului.
Instanța constată că, reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, a solicitat anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică centrală, astfel că se impune ca judecata să se facă potrivit dispozițiilor imperative, speciale, de ordine publică ale Legii 554/2004.
De altfel, odul de procedură civilă prevede faptul că prorogarea de competență nu poate opera cu încălcarea normelor de competență (generală, materială și teritorială exclusivă) deoarece au caracter absolut.
În concluzie, reținând că în cauză sunt incidente art. 10 alin.1 din Legea 554/2004 și art. 96 alin.1 Noul Cod de procedură civilă, având în vedere obiectul cererii deduse judecății, instanța apreciază că soluționarea acesteia este de competența secției contencios administrativ și fiscal a curții de apel, astfel că, în temeiul art.132 cpciv, urmează să admită excepția necompetenței materiale a judecătoriei și să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel C. - Secția C. Administrativ și Fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Drobeta T. S..
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Fisic C. CNP_, cu domiciliul in com.S., ., jud. M. și pe pârâții Agenția D. Statului, cu sediul în București, ..43, Sector 1, M. A. și Dezvoltării Rurale, acronim MADR, cu sediul în București, ..2-4, sector 3, București și . - Dr.Tr.S. ..133, jud.M., în favoarea Curții de Apel C..
Fără cale de atac.
Pronunțată in ședința publică azi 29.04.2015.
Președinte, Grefier,
L. G. P. C.
Red. G.L./tehnored P.C.
6 ex./14.05.2015
cod operator 6497
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1601/2015.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 1582/2015. Judecătoria... → |
|---|
