Plângere contravenţională. Sentința nr. 1601/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1601/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 15096/225/2014
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S. JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1601
Ședința publică de la 23 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. F.
Grefier ședință A. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul V. M. C. și pe intimata I.P.J. M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile și martorul D. M. E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a depus la dosar de către organele de poliție procesul verbal de executare a mandatului de aducere a martorului D. M. E..
Instanța, având în vedere că martorul D. M. E. nu s-a prezentat la termenul de azi, reținând că s-a executat mandatul de aducere emis pentru acesta, astfel cum rezultă din procesul verbal întocmit de către organele de poliție, instanța face aplicarea disp. art. 313 alin.3 C.p.civ., în sensul că procedează la continuarea judecății.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul disp. art. 394 C.proc.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 05.11.2014 sub nr._ petentul V. M. C. în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/30.09.2014, prin care a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 360 lei și 3 puncte de penalizare, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 108 alin.1 lit. b pct. 7 din OUG nr. 195/2002.
În fapt, a arătat că în ziua de 19.09.2014, ora 13.40, a staționat cu autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare_ pe trecerea de pietoni marcată corespunzător, situată la intersecția .. H. din Drobeta T. S..
Totodată, a învederat că deși nu contestă că autoturismul menționat a staționat în zona respectivă, acesta nu a fost condus de către el, ci de tatăl său, V. V. care este proprietarul acestui autoturism, astfel cum rezultă din certificatul de înmatriculare al vehiculului.
S-a mai învederat că procesul verbal a fost întocmit ulterior constatării contravenției la data de 30.09.2014, astfel încât apreciază că a fost în mod nelegal întocmit.
Petentul solicită anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 30.09.2014, întocmit de lucrătorii din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului M., Politiei Mun. Drobeta T. S..
In drept, au fost invocate dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 și Ordonanței Guvernului nr. 2/2000.
In dovedirea plângerii, a solicitat încuviințarea probei testimoniale, în cadrul căreia să fie audiat matorul asistent D. M. E. și a probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar procesul verbal de contravenție . nr._ din 30.09.2014, copia procesului verbal de îndeplinire a procedurii de comunicare, copia certificatului de înmatriculare al autoturismului marca BMW, cu nr. de înmatriculare_ .
La data de 04.12.2014, intimata I.P.J. M. a depus la dosarul cauzei întâmpinare (fila 16), solicitând respingerea plângerii contravenționale.
În fapt, a arătat că la data de 18.09.2014, ora 13:40, petentul a condus autoturismul marca "BMW" cu numărul de înmatriculare_, în zona complex "D." din municipiul Drobeta T. S. și a staționat neregulamentar la intersecția .. H. pe trecerea pentru pietoni.
S-a mai arătat că potrivit art. 142 lit.f) din Hotărârea Guvernului nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, se interzice oprirea voluntară a vehiculelor "pe trecerile pentru pietoni ori la mai puțin de 25 m înainte și după acestea;", iar conform art. 143 lit. a) din H.G. nr.1391/ 2006 se interzice staționarea voluntară " în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară."
Astfel, petentul a fost sancționat contravențional cu 4 puncte amendă în sumă de 360 lei și 3 puncte penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 108 alin. 1 lit.b pct. 7 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Intimata a mai menționat că fapta contravențională a fost constatată în mod direct de agentul constatator, iar procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținută în cuprinsul său până la proba contrară care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către organul constatator. Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o proba contrară.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la C.E.D.O), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, cât si asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
S-a mai precizat faptul că faptele reținute în cuprinsul procesului-verbal este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ ( actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. nr.2/ 2001), asociată cu prezumția de autenticitate ( actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate ( actul reflectă în mod real ce a stabilit autoritatea emitentă).
Intimata consideră că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor O. G. nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu sunt motive de anulare a acestuia.
La întâmpinare, a fost atașat copia raportului agentului constatator întocmit la data de 25.11.2014.
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, la termenul din 26.02.2015 instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat martorul D. M. E. și pentru intimat proba cu înscrisuri.
La termenul de judecată din data de 23.04.2015, instanța a făcut aplicarea disp. art. 313 alin.3 C.p.civ., în sensul că a procedat la continuarea judecății, având în vedere că martorul D. M. E. nu s-a prezentat la termenul de judecată, reținând că s-a executat mandatul de aducere emis pentru acesta, astfel cum rezultă din procesele verbale întocmite de către organele de poliție.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contraventie . nr._/30.09.2014 (fila 3) incheiat de catre agentul intimatului, petentul V. M. C. a fost sanctionat contraventional cu amenda in cuantum de 360 lei (4 puncte amenda) precum si cu 3 puncte penalizare pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 7 din OUG nr. 195/2002 rep.
S-a retinut in sarcina petentului faptul ca la data de 18.09.2014, in jurul orei 13.40, a stationat in mod neregulamentar autoturismul marca BMW cu nr. de inmatriculare_ pe trecerea de pietoni situata la intersectia dintre .. H..
Petentul nu a semnat procesul verbal de contraventie, iar la rubrica „alte mentiuni” s-a consemnat faptul ca a fost in complexul D. pentru a face cumparaturi.
Instanța constată ca plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, acțiunea fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 05.11.2014, împotriva procesului verbal de contraventie comunicat la data de 21.10.2014 (fila 4).
Instanța sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
Verificând legalitateaprocesului-verbal contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
Nu pot fi primite susținerile petentului în sensul că procesul-verbal este nelegal întocmit, fiind lovit de nulitate absolută ca urmare a faptului că actul sancționator a fost întocmit ulterior datei constatării contravenției, respectiv la data de 30.09.2014.
Potrivit art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001, se prevede că aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
Din intrepretarea dispozițiilor legale mai sus enunțate rezultă că legiuitorul a reglementat posibilitatea întocmirii procesului verbal de contravenție și la o dată ulterioară săvârșirii contravenției, atâta timp cât se respectă termenul de 6 luni de zile de la data săvârșirii faptei.
În prezenta cauză, contravenția a fost săvârșită la data de 18.09.2014 iar întocmirea procesului verbal de contravenție prin care s-a aplicat sancțiunea amenzii s-a realizat la data de 30.09.2014.
Ca atare, instanța consideră că agentul constatator a respectat dispozițiile art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001, actul sancționator fiind întocmit înăuntrul termenului de 6 luni de zile de la data comiterii contravenției.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant cã indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzatã de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie sã beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale.
Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, contravenția intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană. La această încadrare conduc două argumente: pe de o parte, norma juridică care sancționează astfel de fapte are caracter general, întrucât se adresează tuturor cetățenilor, iar pe de altă parte, sancțiunile contravenționale aplicabile urmăresc un scop preventiv și represiv.
În jurisprudența sa, cauza Maszini contra României din 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are caracter penal, în sensul art. 6 din Convenție.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, autenticitate și legalitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Aceasta înseamnă că, până la proba contrară, cele consemnate de agentul constatator în procesul-verbal corespund adevărului. Această prezumție este relativă, astfel că poate fi înlăturată prin proba contrară.
Instanța, analizând probele pe care agentul constatator le folosește în dovedirea situației de fapt reținute prin procesul-verbal de contravenție contestat, le apreciază ca fiind concludente, întrucât sunt edificatoare sub aspectul săvârșirii contravenției de către petent.
Astfel, potrivit disp. art. 108 alin. 1 lit. b pct. 7 din OUG nr. 195/2002 rep, constituie contraventie stationarea neregulamentara a unui vehicul de catre conducatorul de autovehicul.
Conform disp. art. 142 lit. f din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 rep., se interzice oprirea voluntara a vehiculelor pe trecerile de pietoni ori la mai putin de 25 m inainte si dupa aceastea.
De asemenea, potrivit art. 143 lit. a din HG nr. 1391/2006, se interzice stationarea voluntara in toate cazurile in care este interzisa oprirea voluntara.
Din cuprinsul inscrisurilor depuse la dosar de catre intimatul I. Mehedinti, respectiv intampinare si raport agent constatator (file 16-17) rezulta ca procesul-verbal de contravenție a fost incheiat in baza constatarilor nemijlocite ale agentului constatator. Astfel, din raportul intocmit de catre agentul intimatului (fila 22) coroborat cu mentiunile procesului verbal de contraventie (fila 3), rezulta ca la data de la data de 18.09.2014, in jurul orei 13.40, a stationat in mod neregulamentar autoturismul marca BMW cu nr. de inmatriculare_ pe trecerea de pietoni situata la intersectia dintre .. H..
Instanta observa ca starea de fapt retinuta in procesul verbal de contraventie reprezinta constatarea personala a agentului de politie, iar petentul nu a reusit sa dovedeasca, prin probele propuse, existenta unei alte stari de fapt contrara celei retinute în procesul-verbal de contraventie.
Petentul a susținut că nu este vinovat de săvârșirea contravenției retinută în sarcina sa prin procesul verbal contestat, întrucât autoturismul ar fi fost condus de tatăl său care este proprietarul vehiculului, însă nu a făcut dovada realității acestei afirmații.
In acest sens instanta aminteste ca potrivit art. 47 din OUG nr. 195/2002 rep., dispozitiile prezentei ordonante se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila.
Legiuitorul a stabilit prin art. 249 din C.proc.civ. faptul ca cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile anume prevazute de lege.
In prezentul dosar se constata faptul ca sustinerea petentului in sensul ca nu este vinovat de savarsirea contraventiei retinuta in sarcina sa este o simpla afirmatie fiind lipsita de suport probator.
Sub acest aspect, instanta retine ca potrivit certificatului de inmatriculare aflat la fila 5 din dosar, autoturismul marca BMW cu nr. de inmatriculare_ este inmatriculat pe numele V. V., tatal petentului.
Împrejurarea că autoturismul este în proprietatea tatălui petentului, fiind înmatriculat pe numele acestei persoane, nu înseamnă că petentul nu poate fi sancționat pentru contravenția de staționare neregulamentară.
Textul de lege prevede în mod expres că subiect activ al acestei contravenții este conducătorul de autovehicul.
Prin urmare, este lipsit de relevanță aspectul că autoturismul cu nr. de înmatriculare_ este proprietatea tatălui petentului, atâta timp cât cel care a săvârșit contravenția este petentul V. M. C..
In ceea ce priveste martorul asistent D. M. D. indicat in cuprinsul procesului verbal de contraventie, instanta nu a putut proceda la audierea acestui martor, desi a dispus, potrivit art. 313 alin. 3 C.proc.civ., citarea martorului cu mandat de aducere, mandat ce a fost executat de organele de politie, astfel cum rezulta din procesul verbal intocmit in acest sens (fila 30), persoana in cauza fiind plecata la munca in strainatate.
Ca atare, instanța apreciază că, prin probele propuse de petentă și administrate în cauză, nu a fost răsturnată tripla prezumție relativă de care se bucură procesul-verbal, întrucât prin acestea nu s-a demonstrat contrariul celor reținute în procesul-verbal.
Instanța subliniază ca procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, cata vreme petentul nu a reusit sa dovedeasca prin probele propuse in plangerea contraventionala ca fapta consemnata in cuprinsul procesului verbal contestat, in cazul de față contravenția reglementata de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 7 din OUG nr. 195/2002 rep, nu corespunde adevărului, procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, autenticitate și legalitate.
Pe cale de consecință se constată că starea de fapt consemnată în procesul-verbal contestat corespunde realității, petentul făcându-se vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa prin procesul verbal contestat.
Având în vedere cele expuse mai sus raportat la ansamblul materialului probator administrat în cauză se concluzionează că petentul nu a făcut dovada existenței unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
In ceea ce priveste individualizarea sanctiunii aplicate petentului, instanța arată că, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Totodată, potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise.
În cazul de față, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în sumă de 340 lei aplicată petentului pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 7 din OUG nr. 195/2002 rep, apare ca fiind disproporționată având în vedere împrejurările concrete în care a fost săvârșită contravenția.
Dispozitiile art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 statueaza faptul ca avertismentul se poate aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune.
Față de criteriile reglementate de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale poate fi realizat și prin înlocuirea amenzii contravenționale cu aplicate prin procesul-verbal contestat cu sancțiunea avertismentului, ca fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei și suficientă pentru a atrage atenția petentului asupra respectării dispozițiilor legale în materie (OUG nr. 195/2002 rep.) și pentru a evita săvârșirea pe viitor a unor astfel de fapte de către contravenient.
Având în vedere cele expuse mai sus, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională formulată de petent și să modifice procesul-verbal contestat . nr._/18.09.2014, în sensul că va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei aplicată prin acesta cu sancțiunea avertismentului, cu recomandarea pentru petent de a respecta pe viitor dispozițiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul V. M. C., cu domiciliul în Drobeta T.-S., ., județul M., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului M., cu sediul în Drobeta T.-S., .. 75, județul M., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ /30.09.2014.
Modifică procesul-verbal contestat . nr._ /30.09.2014, în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 360 lei aplicată prin acesta cu sancțiunea avertismentului, cu recomandarea pentru petent de a respecta pe viitor dispozițiile legale.
Cu drept de apel, care se va depune la Judecătoria Drobeta T. S., în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. F. A. M.
Red. C.F. Tehn..A.M
4 ex./22.05.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Validare poprire. Sentința nr. 1387/2015. Judecătoria... | Anulare act. Sentința nr. 1666/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
|---|
