Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 623/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 623/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 12-02-2015 în dosarul nr. 11840/225/2014
Dosar nr._ - Cerere cu valoare redusă -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA T. S.
JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 623
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DIN DATA DE 12.02.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – M. M.
GREFIER – S. C. L.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulate de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtele A. J. A FINANTELOR PUBLICE MEHEDINTI, D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE C. și A. F. PENTRU MEDIU, având ca obiect cerere cu valoare redusă.
La apelul nominal efectuat în Camera de Consiliu nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită, fără citare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. De asemenea, grefierul învederează faptul că reclamanta a depus la data de 19.12.2014 răspuns la întâmpinare, iar Tribunalul M. a înaintat la solicitarea instanței dosarul nr._/101/2013, după care:
Verificându-și din oficiu competența potrivit art. 131 C. proc. civ., instanța constată că este competența general, material și teritorial să judece prezenta cauză în temeiul art. 94 al. 1 lit. j, art. 107 c.p.civ. și art. 1027 c.p.civ.
În conformitate cu disp. art. 238 c.p.civ. instanța estimează durata necesară pentru cercetarea procesului în sensul că prezenta cauză se poate soluționa la termenul de azi.
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 255 Cod proc. Civilă, raportat la dispozițiile art. 258 al. 1 Cod proc. Civilă și art. 1029 c.p.civ., apreciind că este utilă soluționării cauzei și poate duce la dezlegarea pricinii, încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile de la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat și alte incidente de soluționat, instanța, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu disp. art. 394 C.p.civ. închide dezbaterile asupra fondului cauzei și, în temeiul art.397 C.proc.civ., reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 09.09.2014 sub nr._, reclamanta . cu pârâtele A. J. A FINANTELOR PUBLICE MEHEDINTI, D. G. REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE C. și A. F. PENTRU MEDIU, în procedura prevăzută de art. 1.025 C.proc.civ, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. A solicitat, de asemenea, obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, a arătat că prin sentința civilă nr.624/20.02.2014, Tribunalul M. a admis acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr._/101/2013 formulată de reclamanta . în contradictoriu cu Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. pentru Mediu.
De asemenea, a arătat că fiind admisă acțiunea ce a format obiectul dosarului nr._/101/2013, pârâtele au căzut în pretenții, iar în ceea ce privește cheltuielile de judecată, reclamanta și-a rezervat dreptul de a le solicita pe cale separată. Cu ocazia judecării procesului, reclamanta a achitat suma de 1000 lei reprezentând onorariu avocat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 453 c.p.civ. și art. 1025 și următoarele Cod de procedura civilă.
În dovedirea acțiunii reclamata a depus la dosarul cauzei, în fotocopie, următoarele înscrisuri: sentința civilă nr. 624/20.02.2014 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/101/2013, chitanța nr. 6/20.02.2014 privind plata onorariului de avocat.
Examinând cererea de chemare în judecată, s-a constatat că aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197 din Codul de procedura civilă, republicat. Astfel, în conformitate cu art. 200 alin. 2 C.p.c., republicat, instanța a dispus prin rezoluția din data de 13.10.2014 comunicarea către reclamantă a lipsurilor cererii de chemare în judecată, cu mențiunea ca, sub sancțiunea anularii cererii, conform art. 200 alin. 3 C.p.c., în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, să înlăture neregularitățile constatate, respectiv să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei – în original.
Reclamanta a complinit lipsurile cererii de valoare redusă, în sensul că la data de 23.10.2014 a depus prin Serviciul Registratură al instanței chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei – în original (f.31).
Pârâtelor le-a fost comunicat formularul de răspuns (anexa 3 din Ordin Nr. 359/C din 29 ianuarie 2013 pentru aprobarea formularelor utilizate în procedura cu privire la cererile de valoare redusă) și un exemplar formular de cerere și înscrisuri depuse de reclamant, cu mențiunea ca în termen de 30 de zile de la comunicarea actelor să depună sau să trimită formularul de răspuns completat corespunzător, precum și copii de pe înscrisurile de care înțeleg să se folosească, cu mențiunea că pot să răspundă prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns, conform art. 1.029 alin. 4 c.p.civ.
La data de 07.11.2014 pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulată de reclamant.
A învederat instanței faptul că procedura privind cererile cu valoare redusa este o procedura speciala care necesita îndeplinirea unor condiții speciale de admisibilitate a cererii, una dintre condiții fiind aceea ca reclamantul-creditor sa aiba o creanța a cărei obligație corelativa consta in îndatorirea debitorului de a plații o suma de bani in cuantum maxim de 10.000 lei, iar obligația corelativa, de esența raportului juridic dedus judecații, presupune un raport de reciprocitate. A invocat dispozițiile art.1.028 pct.(2) si (3) din C.pr.civ., potrivit cărora reclamantul care declanșează procedura indica probele si face depunerea inscrisurilor pe care isi întemeiază cererea. In speța, reclamanta a depus copia unei chitanțe prin care dovedește ca, Cabinet Avocat D. D. a primit de la aceasta o suma de bani, pe care reclamanta a înțeles sa o achite de buna voie in contul prestațiilor profesionale, in dosarul nr._/101/2013. Apreciază că aceasta chitanța face dovada unor raporturi obligationale intre părțile asumante aici regasindu-se raportul de reciprocitate, respectiv intre avocat si client.
A arătat că sentința nr. 624/20.02.2014, pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._/101/2013, nu face dovada calității de debitor a AJFP M., respectiv de persoană obligată la plata sumei de 1000 lei. De asemenea, a mai arătat că potrivit sentinței amintite, AJFP M. a fost obligată la plata sumei de 203 lei cheltuieli de judecată, nemaiexistând vreo altă mențiune. Potrivit dispozițiilor codului de procedură civilă, privind cheltuielile de judecată și acordarea lor, instanța acordă părții care a câștigat procesul, în totalitate sumele reprezentând taxele de timbru și taxele pentru expertize, dovedite ca atare cu acte în original, iar onorariile avocaților, dovedite asemenea, în măsura stabilită de către instanță, instanța având atributul dispoziției cu privire la cuantumul acestora.
În considerarea aceleiași idei, se poate observa motivarea data soluției, într-o decizie de speță nr. 1378/23.04.2010 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit căreia, în cadrul operației de determinare a cheltuielilor de judecată, instanța va analiza în ce măsură cheltuielile făcute de partea care a câștigat procesul, sunt justificate. Astfel, a concluzionat Curtea că, onorariile avocaților se dovedesc prin depunerea la dosarul cauzei a originalului chitanței sau ordinului de plată reprezentând achitarea onorariului de avocat, însoțite de un exemplar al facturii fiscale, care să menționeze numărul contractului de asistență juridică.
În speță, reclamanta nu probează cu sentința nr. 624/20.02.2014 dreptul de creanță pentru suma pretinsă, respectiv 1000 lei și nici faptul că acea chitanță a fost înaintată instanței ca dovadă a cheltuielilor cu avocatul în proces, cu sentința menționată dovedind numai faptul că a solicitat cheltuieli de judecată și a obținut un cuantum de 203 lei.
Pârâta a mai învederat că, în cererea de fata, valorificarea pretențiilor, sub forma cheltuielilor de judecata cu onorariul de avocat, prin simpla chitanța încheiata in ziua pronunțării soluției, incalca chiar dispozițiile statutului profesiei privind dovada onorariilor, pe de o parte. Pe de alta parte, solicitarea onorariului de avocat pe calea cererii de valoare redusa inhiba atributul instanței de judecata de a aprecia asupra cuantumului suficient si necesar al onorariilor de avocat in dosarul ce a generat cheltuiala, lasand fara substanța intenția legiuitorului si lipsind astfel de efect prevederea cuprinsa in art. 451 pct.(2) Cod pr. civ.
În drept a invocat disp. art. 205 c.p.civ.
Prin rezoluția din data de 08.12.2014 instanța a fixat termen de judecată la data de 12.02.2015, cu citarea părților, reclamanta cu duplicatului întâmpinării.
La data de 19.12.2014 reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
A arătat că în ceea ce privește cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat, și-a rezervat dreptul de a le solicita pe cale separată. De asemenea, a arătat că cererea formulată îndeplinește condițiile cerute de procedura ordonanței de plată.
Cum pârâtele sunt părți care au căzut în pretenții, reclamantul are dreptul la recuperarea tuturor cheltuielilor efective pe care le-a suportat, faptul că pârâtele sunt terți față de contractul de asistență juridică neavând nicio relevanță și neputând să atragă exonerarea pârâtelor de la plata cheltuielilor de judecată.
În caz contrar, reclamanta ar fi în imposibilitatea de a-și recupera integral cheltuielile de judecată, deși nu se află în culpă procesuală și nici în culpa de a fi convenit cu avocatul un onorariu apreciat ca exagerat de către pârâtă.
Potrivit art. 453 alin. 1 c.p.civ. fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală a părții care a pierdut procesul. Or, atât timp pârâtele se află în culpă procesuală, reclamantul apreciază că acestea datorează cheltuielile de judecată constând în onorariu de avocat.
Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, în temeiul art. 258 alin. 1 rap. la art. 255 alin. 1 c.p.civ. și art. 1.021 c.p.civ., instanța a încuviințat și administrat pentru reclamant proba cu înscrisurile de la dosar.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză in raport de dispozitiile prevazute de art. 1030 C.proc.civ., instanța reține următoarele:
Prin cererea formulată reclamanta . a solicitat, în procedura prevăzută de art. 1.025 c.p.civ, obligarea pârâtelor Administrația Județeană a Finanțelor Publice M., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice C. și Administrația F. pentru Mediu la plata sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat, efectuat în dosarul nr._/101/2013 al Tribunalului M., precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Față de soluția pronunțată prin sentința civilă nr. 624/20.02.2014 în cadrul dosarului nr._/101/2013 al Tribunalului M., rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 5306/11.09.2014 pronunțată de Curtea de Apel C., partea ce a căzut în pretenții putea fi obligată la cheltuieli de judecată atât în baza unei cereri accesorii, cât și pe calea unei acțiuni separate.
În cursul litigiului menționat, reclamantul din prezenta cauză a fost reprezentat de apărător ales, respectiv avocat D. D..
Conform art. 453 Cod Procedură Civilă "partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea părții care a câștigat, la plata cheltuielilor de judecată".
Fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este reprezentat de culpa procesuală a părții „care cade în pretenții”, fapta acesteia generând răspunderea civilă delictuală al cărei conținut îl constituie obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat, respectiv de restituire a sumelor pe care partea care a câștigat procesul a fost nevoită să le realizeze.
Natura juridică a cheltuielilor de judecată fiind aceea de despăgubire acordată părții care a câștigat procesul pentru prejudiciul cauzat de culpa procesuală a părții care a căzut în pretenții, acestea vor reprezenta contravaloarea prejudiciului material determinat de pierderea efectiv suferită, respectiv sumele efectiv cheltuite în susținerea procesului ori pentru apărare.
Pe cale de consecință, cererea reclamantului urmează a fi analizată raportat la dispozițiile art.1357 cod civil privind răspunderea civilă delictuală.
Fapta ilicită și vinovăția constând în culpa procesuală a părții care a căzut în pretenții rezultă din dispozitivul sentinței civile nr. 624/20.02.2014 rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 5306/11.09.2011 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/101/2013, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul din prezenta cauză.
În ceea ce privește prejudiciul, este reprezentat de cheltuielile efectuate de parte în procesul inițial constând în onorariul de avocat în cuantum de 1000 lei achitat la data de 20.02.2014 (fila 7 dosar).
Raportat la cheltuielile de judecată reprezentând onorariul de avocat, instanța reține că acestea nu au fost solicitate în dosarul_/101/2013, instanța pronunțându-se în limitele învestirii pe cererea de chemare în judecată, partea reclamantă precizând că înțelege să solicite pe cale separată aceste cheltuieli.
Față de aceste aspecte, în condițiile în care partea a beneficiat de asistență juridică, iar plata apărătorului a fost efectuată, prejudiciul are caracter cert și este în legătură de cauzalitate cu fapta generatoare de răspundere, reclamantul apelând la asistență specializată, procedând la achitarea onorariului de avocat, ca urmare a necesității valorificării drepturilor sale pe cale judiciară.
Analizând cuantumul sumei solicitate cu titlu de onorariu avocat, raportat la dispozițiile art. 451 alin. (2) Cod Procedură Civilă, acestea nu au caracter disproporționat raportat la obiectul dosarului nr._/101/2013, având în vedere că asistența juridică a fost asigurată atât la fond, cât și în recurs.
Pe cale de consecință, constatând îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, raportat la dispozițiile art. 451-455 Cod Procedură Civilă, urmează a admite cererea și a dispune obligarea pârâtelor la plata către reclamant a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată aferente dosarului_/101/2013.
De asemenea, raportat la dispozițiile art. 453 Cod Procedură Civilă, având în vedere că pârâtele au pierdut prezentul proces, fiind în culpă procesuală, urmează a fi obligate la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamant în prezenta cauză, respectiv suma de 50 lei reprezentând taxă judiciară de timbru conform chitanței . nr. nr._(277) din 21.10.2014 (fila 31).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul ., cu sediul în Drobeta T. S., ., județul M., CUI RO_, J_, și sediul procesual ales în Dr. Tr. S., .. 6, județul M., în contradictoriu cu pârâtele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE M., având cod unic de înregistrare_, cu sediul în Dr. Tr. S., ., nr. 1, județul M., DIRECȚIA REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C., cu sediul în C., .. 2, județul D. și ADMINISTRAȚIA F. DE MEDIU, având cod de înregistrare fiscală_, cu sediul în București, Spl. Independenței, nr. 294, Corp A, sector 6.
Obligă pârâții la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei reprezentând onorariu avocat.
Obligă pârâții la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecata în cuantum de 50 lei.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2015, la sediul Judecătoriei Drobeta T. S..
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red M.M:./ Tehn.S.C.L.
6 ex./4 .
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 770/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 556/2015.... → |
|---|
