Plângere contravenţională. Sentința nr. 1080/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1080/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 7707/225/2014
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1080
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 12.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: M. M.
GREFIER: S. C. L.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul ȚIUȚIU V. S. și pe intimatul I.P.J. M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că petentul nu a precizat dacă își însușește cererea formulată de domnul S. I., după care:
Se constată că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 06.06.2014 sub numărul de dosar_, petentul ȚIUȚIU V. S., prin avocat S. I., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M., a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor . nr._/04.06.2014, prin care a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 1445 lei și 7 puncte penalizare. A solicitat anularea procesului-verbal.
În motivare, petentul a susținut că nu este vinovat de fapta contravențională reținută în sarcina sa.
În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu martori.
La acțiune au fost atașate: procesul-verbal . nr._/04.06.2014, copia dovezii de circulație . nr._/04.06.2014, carte de identitate petent.
Examinând cererea de chemare în judecată, s-a constatat că aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197 din Codul de procedura civilă, republicat, și, în conformitate cu art. 200 alin. 2 C.p.c., republicat, instanța a dispus prin rezoluția din data de 10.10.2014 comunicarea către reclamant a lipsurilor cererii de chemare în judecată, cu mențiunea ca, sub sancțiunea anularii cererii, conform art. 200 alin. 3 C.p.c., în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, să înlăture neregularitățile constatate, respectiv: să precizeze sediul intimatului, să indice pentru părți datele de identificare și alte date cunoscute, pentru martori numele și adresa, să arate motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea și să depună dovada achitării dovada achitării sumei de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Petentul, prin avocat S. I., a complinit lipsurile cererii de chemare în judecată la data de 11.09.2014, în sensul că a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru aferentă plângerii contravenționale, a indicat date ale intimatului, precum și numele și adresa martorului propus.
Cu privire la motivele de fapt ale cererii, petentul a arătat că la data de 04.06.2014, ora 09:45, a fost oprit pentru a fi verificat de RAR M., moment în care agentul de poliție i-a solicitat documentele autoturismului și cele de identitate. După ce a prezentat documentele solicitate, la invitația agentului de a veni cu autoturismul la verificări, petentul a precizat faptul că a mai fost verificat în aceeași zi, iar urmare a verificărilor efectuate s-a constat că autoturismul nu îi aparține și a fost lăsat să intre în trafic. Cu toate acestea, agentul constatator a întocmit procesul-verbal contestat și i-a reținut certificatul de înmatriculare aflat pe numele proprietarului Dimitrov I..
A solicitat anularea procesului-verbal contestat ca netemeinic și nelegal.
În drept, plângerea contravențională a fost întemeiată pe dispozițiile art.31-34 din OG2/2001.
Potrivit rezoluției din data de 12.09.2014, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civil, intimatului i-a fost comunicat duplicatul cererii de chemare în judecată și al înscrisurilor atașate acesteia, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Intimatul a depus întâmpinare la data de 09.10.2014, prin Serviciul Registratură.
A arătat că în data de 04.06.2014, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare BH5145BP, pe . Dr.Tr.S., refuzând a i se efectua inspecția tehnică a autovehiculului de către lucrătorii Registrului Auto Român. Totodată, contravenientul avea montate anvelope uzate peste limita maximă admisă, refuzând, de asemenea, să respecte indicațiile polițistului aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, motiv pentru care petentul a fost sancționat potrivit dispozițiilor O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Astfel, petentul a fost sancționat contravențional pentru încălcarea prevederilor art 108 alin.l, litd pct.l din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv pentru „refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnică a acestuia”, stabilindu-se sancțiunea amenzii în cuantum de 765 lei.
Totodată, contravenientul a fost sancționat contravențional și pentru încălcarea prevederilor art. 100 alin.l, pct.6 din O.U.G. nr.195/2002, respectiv pentru "conducerea unui autovehicul care are montate anvelope...uzate peste limita admisă", agentul constatator stabilind sancțiunea amenzii în cuantum de 340 lei. De asemenea, petentul a fost sancționat contravențional și potrivit prevederilor art. 100 alin. 3 lit.f din O.U.G. nr.195/2002, pentru " nerespectarea semnalelor, indicațiilor și dispozițiilor polițistului rutier aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu", agentul constatator aplicându-i petentului 4 puncte amendă în cuantum de 340 lei și reținându-i totodată permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioada de 30 zile.
Intimatul a învederat instanței că faptele contravenționale au fost constatate în mod direct de către agentul constatator, iar procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținută în cuprinsul acestuia până la proba contrară care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către organul constatator. Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o proba contrară. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988.s.A no.l41-A, p.15 si 28; Telfner c. Austria, no._/96, p.16, 20 mart.2001; Angliei c. României, no._/03, p.60, 4 oct.2007) prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la C.E.D.O), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt indeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținandu-se cont de miza litigiului, cât si asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Apreciază că fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. nr.2/2001), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ce a stabilit autoritatea emitentă).
De asemenea, apreciază că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare și nu sunt motive de anulare a acestuia.
În dovedirea celor menționate, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Față de aspectele prezentate, a solicitat respingerea plângerii contravențională ca neîntemeiată și să mențină procesul verbal ca valabil încheiat.
În conformitate cu prevederile art. 411 din Legea 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.
La întâmpinare a fost anexat copia raportului agentului constatator.
Prin rezoluția din data de 07.10.2014, în temeiul art.201 alin.2 C.proc.civ., instanța a dispus comunicarea către petent a duplicatului întâmpinării și al înscrisurilor atașate, cu mențiunea de a formula răspuns, în termen de 10 zile de la comunicare.
Petentul a depus la data de 22.10.2014 răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat susținerile din precizarea depusă la dosar. A solicitat admiterea plângerii și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal contestat cu avertisment.
Constatând îndeplinite condițiile legale, prin rezoluția din data de 23.09.2014, instanța a fixat primul termen de judecată la data de 27.11.2014, cu citarea părților.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate în cauza și raportat la dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele :
La termenul de judecată din data de 05.02.2015, constatând lipsa dovezii calității de reprezentant a domnului S. I., care a acționat în numele petentului ȚIUȚIU V. S., în temeiul art.82 alin. 1 C.proc.civ., instanța a admis excepția lipsei calității de reprezentant a domnului S. I. și a dispus citarea petentului cu mențiunea de a preciza dacă își însușește cererea formulată de domnul S. I..
Cu privire la excepția lipsei calității de reprezentant a numitului S. I., instanța constată următoarele:
Având în vedere dispozițiile art.80 alin.1 C., în sensul că „pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legală, convențională sau judiciară”, înseamnă că, de regulă, reprezentarea părților în procesul civil este posibilă. Însă, potrivit art.85 alin. 1 și 3 C. „Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedește prin înscris autentic . Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică*) dată unui avocat ori consilier juridic se dovedește prin înscris, potrivit legilor de organizare și exercitare a profesiei”.
La termenul din data de 05.02.2015, instanța a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a numitului S. I. .
Consultând Tabloul anual al avocaților din cadrul UNBR - Baroul M., constatăm că numitul S. I. nu face parte din cadrul UNBR, Baroul M., dar face parte din cadrul UNBR - Baroul M. - Structura B. P. .
Potrivit art. 1 din Legea nr.51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei. Profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R. Constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept, prin urmare UNBR – Structura B. P. este o entitate paralelă cu cea reglementată de disp. Legii nr. 51/1995, actele de constituire și înregistrare fiind nule de drept, iar membrii acestor structuri avocațiale paralele nu au calitatea de avocat
Excepția lipsei calității de reprezentat este o excepție de procedură care începe prin a avea un efect dilatoriu, iar în cazul în care nu se face dovada calității de reprezentat în termenul acordat această excepție devine peremptorie ducând la anularea cererii conform art. 82 alin.1 C.proc.civ., „Când instanța constată lipsa dovezii de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.”
În aceste condiții, instanța a apreciat ca în speță nu s-a făcut dovada calității de reprezentant a numitului S. I., motiv pentru care a acordat un termen pentru acoperirea lipsurilor .
La data de 12.03.215 s-a constatat că petentul nu a răspuns solicitării, în sensul că nu a precizat dacă își însușește cererea formulată de domnul S. I., astfel că, în temeiul art.82 alin 1 C.proc civ., instanța va dispune anularea cererii de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Anulează cererea de chemare în judecată formulată de petentul ȚIUȚIU V. S., CNP_, domiciliat în Drobeta T. S., Calea Timișoarei nr.161, ..2, ., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. M., CUI_, cu sediul în Drobeta T. S., ..75, județul M..
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.MM/ Tehnored.SCL
4 ex./2 .
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Fond funciar. Sentința nr. 1154/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 922/2015. Judecătoria... → |
|---|
