Plângere contravenţională. Sentința nr. 1238/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1238/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 25-03-2015 în dosarul nr. 16134/225/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1238/2015
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 25 MARTIE 2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. M.- M.
GREFIER: C. L.- I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul D. I. și pe intimata C. SA, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
În temeiul art.131 C.proc. civ., fiind primul termen de judecată, când părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, instanța, verificându-și din oficiu competența, stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină, având ca obiect plângere contravențională în temeiul art. 94 pct.3 cod procedură civilă, rap. la art. 101 din OG 15/2002.
Instanța, în temeiul art. 258 alin. 1 raportat la art. 255 C. încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind proba ca fiind concludentă și utilă soluționării cauzei
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, în baza art. 244 (1) C. declară cercetarea procesului încheiată și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T.-S. cu numărul_ la data de 02.12.2014, petentul D. I. în contradictoriu cu intimata C. SA a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . 14 nr._ din 17.11.2014 emis de C..
În motivare petentul a invocat nulitatea procesului-verbal de contravenție . 14 nr._ din 17.11.2014 pentru lipsa semnăturii agentului constatator, arătând că potrivit art. 17 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor: "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal Nulitatea se constata si din oficiu".
De asemenea a arătat că Legea 455/2001 privind semnătura electronica prevede, pe scurt, că: „Înscrisul in forma electronica este destinat pentru a fi citit prin intermediul unui program informatic". Ori, procesele verbale de contravenție se primesc pe hârtie și nu: "printr-un program informatic".
Potrivit Art. 9. - Constatarea contravențiilor si aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 8 se fac de către: a) personalul împuternicit din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România - S.A b) personalul împuternicit de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor si Turismului, în numele Companiei Naționale de Autostrăzi si Drumuri Naționale din România - S.A.; c) politia rutiera, în situația când efectuează controlul existentei rovinietei valabile, fără personalul menționat la lit. a) și b); d) personalul poliției de frontiera care își desfășoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României. împreuna cu personalul prevăzut la lit. a). (2) Începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravențiilor se poate face si cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.
A învederat că art. 10. - Contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr 180/2002, cu modificările ulterioare: suma primită de C. drept valoare de despăgubire reprezintă contravaloarea unei roviniete pe 12 luni.
Conform conținutului oricărui proces verbal de contravenție pentru lipsa rovinietei, cuantumul tarifului de despăgubire aplicabil pentru un autoturism este de 28 de euro, adică identic cu tariful de utilizare pentru 12 luni a drumurilor naționale.
Această situație este valabilă pentru toate categoriile de vehicule menționate în anexele nr. 1, care reglementează nivelul de utilizare a drumurilor naționale, și nr. 4, care reglementează cuantumul tarifului de despăgubire aplicabil, din Ordonanța nr. 15/2002 - privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale.
Petentul arată că s-ar putea trage concluzia că acest tarif de despăgubire reprezintă contravaloarea rovinietei pe 12 luni și că, odată achitat acest tarif, utilizatorul drumurilor naționale va avea o rovinietă valabilă. Acest aspect este contrazis de comportamentul C. SA. care în mod abuziv, percepe tariful de despăgubire la fiecare nouă presupusă „contravenție" pe care o constată.
În concluzie, în eventualitatea în care un vehicul tranzitează drumurile naționale timp de câteva luni, fără să aibă cunoștință că nu o deține rovinietă valabilă, poate fi amendat contravențional de câteva zeci de ori și, pe lângă această sancțiune, va trebui să achite către C. S.A. tot atâtea tarife de despăgubire câte presupuse contravenții a săvârșit. Or, dacă s-ar proceda în asemenea fel, deși legea este foarte clară în sens contrar, ar lua naștere o situație extrem de dificilă pentru contravenient, disproporționată față de pericolul social generat.
Având în vedere argumentele expuse, consideră că trebuie anulat procesul verbal de contravenție.
În al doilea rând, a arătat faptul că la data sancționării cu amenda contravenționala nu mai era proprietarul autoturismului, depunând în acest sens contractual de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit prin care petentul a înstrăinat numitei C. L. L. la data de 27.05.2014 autoturismul marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_ . Astfel că, la data a constatării contravenției nu mai avea nuda proprietate a autoturismului, dar nici un drept de folosința asupra acestuia .
Mai mult, a învederat și faptul că în data de 21.08.2014 nu a circulat pe drumul național 6, în zona Sannicolau M., județul T., la volanul autoturismului fiind o altă persoană.
Astfel, având în vedere că la data săvârșirii contravenției nu mai era proprietarul autoturismului si nici conducătorul auto al acestuia, consideră că plângerea contravențională a petentului este întemeiată, și nu poate fi sancționat pentru neîndeplinirea de către actualul proprietar al unei obligații legale.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe art. 194 si urm, din Cod Procedura Civila și legislația de profil și anume: Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările si completările ulterioare; OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice cu modificările și completările ulterioare; Regulamentul din_ de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice; Legea 455/2001 privind semnătura electronica; Normele tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronica; Ordonanța nr. 15/2002 - privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale.
La plângerea contravențională au fost atașate în copie certificată pentru conformitate cu originalul: procesul - verbal de contravenție . 14 nr._ din 17.11.2014, contractul de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit din data de 27.05.2014, CI D. I..
Prin întâmpinarea depusă la dosar în data de 26.01.2015, intimata a solicitat respingerea excepției nulității absolute a procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției pentru lipsa semnăturii agentului constatator.
Intimata a arătat că semnătura digitala reprezintă, în conformitate cu dispozițiile art. 4. Din Legea 455/2001 date în forma electronica, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care prezintă următoarele caracteristici tehnice: este legata în mod unic de semnatar, asigură identificarea semnatarului, este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar și este legată de datele în forma electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabila.
Apariția acestui tip de semnătura este legată de necesitatea asigurării unor modalități securizate de comunicare în domeniul virtual care să ateste autenticitatea documentelor transmise de utilizatori și să faciliteze raporturile economice, sociale, juridice la nivel global.
Semnăturile digitale reprezintă echivalentul în domeniul virtual al clasicelor semnături olografe. Cu toate că acestea reprezintă o practica veche de sute de ani, bazată pe necesitatea societății umane de a conferi documentelor un caracter personal, individual sau de nereprodus, evoluția tehnica șicrearea societății informaționale a impus tranziția de la stadiul de ”manuscriptae” la crearea unor mecanisme de siguranța in considerarea raporturilor sociale manifestând o componenta informatica tot mai pregnantă.
În acest sens, la nivel european a fost adoptata Directiva nr. 93/1999 iar în plan intern Legea nr. 455/2001. care stabilind cadrul general de aplicare al semnăturii electronice prevede că: „ înscrisul în formă electronică căruia i-a fost incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile si efectele sale, cu înscrisul sub semnătura privata. Asemănător reglementarii clasice privind metode de autentificare a înscrisurilor, în domeniul informatic a fost adoptată Legea nr. 589/2004 privind activitatea notarială.
Din perspectiva naturii juridice a proceselor verbale de contravenție, este de observat că reglementarea în materie nu încadrează în mod expres actele administrative, învederând Decizia 183/2003 a Curții Constituționale, în categoria actelor autentice, date fiind și numeroasele particularități ale acestora între care prezumția relativa de legalitate, veridicitate și autenticitate, susceptibila de răsturnare prin orice mijloc de proba, spre deosebire de actele administrative de putere publică (autentice) în privința cărora este necesara înscrierea în fals a contestatorului sub aspectul faptei reținute.
De altfel, singura diferență între semnătura olografa aflată în cuprinsul unui înscris sub semnătura privată și cea din cuprinsul unui proces verbal de constatare a contravenției întocmit în mod clasic pe o hârtie, o constituie calitatea semnatarului, care în acest din urmă caz este un agent al statului, învestit cu prerogative de putere publica.
Din examinare dispozițiilor Legii nr. 455/2001 nu se poate reține nici o dispoziție legală care să atribuie exclusivitate raporturilor juridice de drept privat în privința autentificării în sens informatic a documentelor electronice, de altfel, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din HG nr. 1259/2001, act normative emis în scopul aplicării Legii nr. 455/2001, orice persoană fizică sau juridica, aliată pe teritoriul României, poate beneficia de servicii de certificare în vederea utilizării semnăturii electronice.
În acest sens, la nivel european prin Directiva nr. 93/1999 s-a reținut utilizarea semnăturilor electronice în sectorul public în cadrul administrațiilor naționale și comunitare și comunicările dintre administrații, precum și cu cetățenii si agenții economici în domenii, precum achizițiile publice, fiscalitate, asigurări sociale, sănătate si justiție, impunându-se în sarcina statelor membre în art. 5 alin. 2 obligația de a nu refuza eficienta juridica a semnăturii electronice și posibilitatea de a fi acceptată ca proba în justiție din simplu motiv că se prezintă în format electronic, iar nu olograf.
În plan intern, la nivelul administrației publice, instanța trebuie sa constate derularea unor programe finanțate de Uniune Europeana având ca scop implementarea infrastructurii necesare utilizării semnăturii electronice la nivelul instituțiilor publice, semnătura electronica fiind deja utilizată în raporturile cu ANAF, ONRC. ITM, precum și autorități ale administrației publice locale.
De asemenea, instanța trebuie sa constate că în aplicarea aquis-ului comunitar. Ministerul Justiției a elaborat Strategia de informatizare a sistemului judiciar pentru perioada 2010-2015 destinată implementării proiectelor derulate la nivelul Uniunii Europene de „e - justice " și „e-law", potrivit art. 67 din Hotărârea CSM nr. 387/2005, instanțele judecătorești utilizând de asemenea, semnătura digitala.
În consecință, într-o interpretare „ad absurdum" ar însemna ca semnătura electronica să fie destinata exclusiv agenților economici ale căror documente electronice ar căpăta valoare probatorie superioară celor emise de instituții ale statului, care și-ar vedea reduse prerogativele în plan virtual, rămânând izolate din punct de vedere al progresului tehnic si al recunoașterii valorii probatorii a semnăturii digitale, prin sancționarea cu nulitatea absoluta in lipsa formatului „ manuscriptae”.
Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a consacrat expres posibilitatea creării și semnării în format digital a proceselor verbale de contravenție, aceasta nu înseamnă că o asemenea modalitate de constatare a faptei și sancționare este lipsita de efecte juridice, și deci interzisă, o asemenea interpretare contravenind rațiunii avute în vedere de legiuitor în reglementarea raporturilor informatice și aquis-ului comunitar în materie.
În ceea ce privește modalitatea de aducere la cunoștința a sancționării de către intimate, arată că se va constata că potrivit art. 25 din OG. 2/2001 care constituie norma generală în materie contravențională: „procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului". În acest sens este de remarcat că legea nu prevede în ce format trebuie transmisa copia destinatarului, aceasta fiind expediată în cauză, pe suport de hârtie.
De aceea, un document informatic al cărui conținut este prezentat în instanță pe suport de hârtie, cuprinzând procesul verbal de constatare a contravenției cu mențiunea semnării sale digitale conform prevederilor Legii. 455/2001 privind semnătura electronic și a HG nr. 1259/2001 alături de certificatul calificat furnizat de un agent acreditat, tot pe suport de hârtie si valabil pentru perioada întocmirii actului sancționator, sunt suficiente pentru a proba efectiva semnare digitala a actului sancționator.
În motivarea în fapt a arătat că, la data de 21.08.2014 pe DN6 Km618+000m, pe raza localității Sannicolau M., jud. TM. vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând I. D., cu domiciliul/sediul în M. mun. DR.-TR.S. . Nr. 2 . mun. DR.-TR.S., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 17.11.2014 a fost întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.
Potrivit dispozițiilor art. l alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Intimata a solicitat să se observe că procesul-verbal de constatare a contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art. 19 din O.G. nr.2/2001, reiese că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult. procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator, cu certificatul calificat emis de CertSIGN S.A.
Din analiza dispozițiilor art. 7 și 8, coroborate cu cele cuprinse in art. 1, alin. 1, pct. B din O.G. nr. 15 / 2002 reiese, cu claritate, ca responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitatea autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției.
Înscrierea în cartea de identitatea a utilizatorului este o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de dispozițiile O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul încheiat de părți opozabil și persoanelor ce nu au participat la încheierea lui. Aceasta formă de opozabilitate este obligatorie, iar nerespectarea sa se sancționează cu inopozabilitatea actului juridic fata de terți, el producând efecte doar între părțile contractante, nu și față de terți.
A solicitat să se ia în considerare faptul că, dacă în urma contractului de vânzare-cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat CESTRIN.Atâta timp cât punctul figurează ca și proprietar al autovehiculului în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări, si nici o altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit disp. art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din O.G. 15/2002, și acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
A solicitat să se observe că potrivit art. 7 coroborat cu art. 1 al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002 obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Conform Ordinului 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii si eliberării autorizației de circulație provizorie sau probe a vehiculelor, art.24, al.2, lit. d), petentul avea obligația, sa procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său și în baza de date a MAI - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, tocmai pentru opozabilitate. Cum petentul nu a depus diligente pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia din baza de date a instituției mai sus menționate, acesta rămâne menționat în cartea de identitate a vedicului ca fiind proprietar și utilizator, situație în care răspunderea contravenționala în sarcina acestuia s-a angajat conform O.G. 2/2001 si O.G. 15/2002.
Așa cum s-a reținut în mod constant in jurisprudența Curții Constituționale, Deciziile nr. 217/2013 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin (1), art. 9 alin. (2) si (3) din OG nr. 15/2002 si nr. 623/2012 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. 1 lit. b) din OG nr. 15/2002, certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, iar persoana înscrisă în certificat își asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul sa fie folosit și pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie, astfel încât vina de a nu deține rovinieta ii aparține.
Cu privire la același aspect, acceptarea unei soluții contrare nu ar conduce decât la perpetuarea și consolidarea unei situații juridice anormale, în sensul că părțile nu vor efectua nici pe viitor demersurile necesare în vederea reglementarii situației juridice dintre ele, atitudinea de pasivitate având la baza și convingerea părților contractului de vânzare-cumpărare ca orice sancțiune contravenționala aplicabilă fostului proprietar după data predării autoturismului va fi anulată de instanța de judecata.
Astfel, nefinalizarea formalităților de publicitate se poate transforma într-o cauză perpetuă de impunitate contravenționala, iar, pe de altă parte, un vânzător diligent are la dispoziție suficiente mijloace juridice pentru îndeplinirea tuturor formalităților de publicitate prevăzute de lege, chiar și în situația unui cumpărător de rea-credință (de exemplu: acțiunea în constatare urmata de demersuri către instituțiile abilitate; acțiunea în regres împotriva cumpărătorului).
Pentru aceste motive a solicitat respingerea contestației, ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției ca fiind temeinic și legal.
În temeiul art. 411 (1), pct.2 N.C.P.C., a solicitat judecata în lipsă.
În drept, și-a întemeiat întâmpinarea în baza dispozițiilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică. Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri și orice alte probe doveditoare vor reieși din dezbateri.
La întâmpinare au fost atașate în copie certificată pentru conformitate cu originalul următoarele înscrisuri: certificat calificat, proces-verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 17.11.2014, planșe foto.
La termenul din data de 25.03.2015 instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ..14 nr._ încheiat la data de 17.11.2014 de către intimata C.N.A.D.N.R. S.A, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică – CESTRIN, petentul a fost sancționată, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, reținându-se că în data de 21.08.2014, ora 21.47, pe DN6 Km 618+000 Sinnicolau M., jud.T. vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului, a circulat fără a deține rovinietă valabilă. Agentul constatator a reținut că prin această faptă a fost încălcat art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Verificând legalitateaactului constatator atacat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de dispozițiile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și îi lipsește semnătura agentului constatator, ceea ce contravine art.17 din OG nr.2/2001.
Sub aspectul formei, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției, ca orice act administrativ, trebuie să îmbrace forma scrisă, aceasta fiind una din condițiile de validitate iar actele normative aplicabile acestei materii, respectiv OG nr.2/2001 și OG nr.15/2002 nu prevădînmod expresposibilitatea de a întocmi un act constatator în formă electronică.
Potrivit dispozițiilor art.5 din Legea nr.455/2001, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, or, procesul verbal de constatare a contravenției este un act administrativ de autoritate, întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, după o procedură prevăzută expres de lege și nu un act sub semnătură privată.
În plus, în conformitate cu art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, căruia i se încorporează o semnătură electronică ; în cazul de față se poate constata că intimata a întocmit un înscris în format electronic însă nu l-a comunicat în modalitatea prevăzută de acest act normativ, adică prin intermediul unui program electronic, ci tipărit pe suport de hârtie și comunicat prin procedura prevăzută de OG nr.2/2001, or, în această modalitate, înscrisului tipărit pe hârtie nici nu i se poate atașa o semnătură electronică.
În consecință, având în vedere că nu au fost respectate cerințele legale privind modalitatea de întocmire a actelor de constatare cu caracter administrativ și apreciind că nu se mai impune verificarea procesului-verbal și sub aspectul temeiniciei, instanța urmează ca în temeiul art.34 din OG 2/2001, să admită plângerea formulată și în consecință să anuleze procesul-verbal de constatare a contravenției atacat și sancțiunile aplicate în temeiul său, ca nelegal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de către petentul D. I., având CNP:_, domiciliat in Drobeta T. S., . ,nr.26, . cu intimata C. SA - CESTRIN,având CUI_, cu sediul in București, ..401A, Sector 6, București.
Anulează procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/17.11.2014.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea putând fi depusă la Judecătoria Drobeta T. S..
Pronunțată în ședința publică din data de 25.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. M. - M. C. L. – I.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1213/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 931/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
|---|
