Plângere contravenţională. Sentința nr. 1679/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1679/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 29-04-2015 în dosarul nr. 1399/225/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
Sentința civilă nr.1679
Ședința publică de la 29.04.2015
Instanța constituită din:
Președinte: S. A. M.
Grefier: S. Ica E.
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de petenta I. E. în contradictoriu cu intimata C. SA - CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru petentă avocat B. N., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța având în vedere domiciliul petentei și față de dispozițiile art. 10 indice 1 din OG 15/2002, pune în discuție excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta T. S..
Reprezentantul petentei, având cuvântul, solicită respingerea excepției, Judecătoria Drobeta T. S. fiind instanța competentă să soluționeze cauza.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 248 alin.1 C. proc.civ. rămâne în pronunțare asupra excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei Drobeta T. S., invocată din oficiu.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.02.2015 sub nr._, petenta I. E. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ emis la data de 21.03.2012 de C. SA - CESTRIN și a solicitat anularea procesului verbal de contravenție și exonerarea de la plata amenzii contravenționale, iar în subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu avertisment.
În motivare a arătat petenta că a fost sancționată cu amenda in cuantum 250 lei reținându-se în seama sa că în data de 27.10.2011, la orele 14.22 ar fi circulat cu autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe Autostrada Al km70+460m P., județul DB. tară a deține rovinietă valabilă.
Pe cale de excepție a invocat prescripția sancțiunii contravenționale precum si excepția necomunicării procesului verbal in termen de 30 zile de la încheierea acestuia de către agentul constatator.
Așa cum rezulta din ansamblul materialului probator, procesul verbal atacat a fost încheiat in lipsa petentei, fără ca acesteia sa-i fie adus la cunoștința. Astfel, conform art. 26 alin 3 din OG 2/2001, procesul verbal trebuie comunicat petentului care nu este prezent, sau deși prezent, refuza sa semneze, in termen de cel mult o luna de la data încheierii.
In același sens, art. 27 din aceiași OG 2/2001 statuează "Comunicarea procesului-verbal si a înștiințării de plata se face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului". In interpretarea acestui din urma articol de lege ICCJ, prin decizia nr. 10/2013 a stabilit :"Consideram ca modalitatea de comunicare a procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului este subsidiara celei de comunicare prin posta, cu aviz de primire".
Referitor la forma procesului-verbal contestat a precizat că a fost întocmit cu nerespectarea condițiilor imperative impuse in acest sens de art. 17 din OG 2/2001 si sancționate cu nulitatea absoluta: „Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu. " Ori procesul-verbal pe care l-am primit in stare materiala, imprimat pe hârtie, nu conține nimic mai mult decât o „semnătura electronica". Legea nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică, cea care reglementează regimul semnăturilor electronice, definește aceasta noțiune in art. 4, pct 3 astfel: ..semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare " . Coroborând aceasta noțiune cu cea de „date in forma electronica" definita de art. 4, pct. 1 din aceiași lege astfel ..date în formă electronică sunt reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice" rezulta ca semnătura electronica este destinata utilizații in mediul electronic. Este totodată vădit faptul ca „semnătura electronica" aplicata procesului-verbal contestat in forma materiala, pe hârtie nu valorează „semnătura" in sensul art. 1 7 din OG 2/2001.
In subsidiar, având in vedere gradul insignifiant de pericol al faptei sancționate, faptul ca nu are un cazier contravențional precum si condiția sociala delicata in care se află petenta, a arătat că înțelege să uzeze de prevederile art. 21, alin (3) coroborat cu art. 7 din OG 2/2001 si sa solicite înlocuirea sancțiunii contravenționale cu un avertisment.
In drept au fost invocate dispozițiile art. 5. alin (2), art. 7, art. 21 alin (3), art. 17 din OG 2/2001; art. 7. art. 8. alin (3) din OG 15/2002; art. 4 din Legea 455/2001; art. 583 C. P. Civ.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Totodată in baza art. 223 alin.3 NCC, a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat intimatei un exemplar al acțiunii, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
La data de 16.03.2015 intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca nefondată și neîntemeiată și în subsidiar menținerea procesului verbal ca temeinic și legal.
A solicitat respingerea excepției nulității absolute a procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției pentru lipsa semnăturii agentului constatator.
În motivare a arătat că semnătura digitala reprezintă, in conformitate cu dispozițiile art. 4. Din Legea 455/2001 date in forma electronica, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care prezintă următoarele caracteristici tehnice: este legata in mod unic de semnatar, asigura identificarea semnatarului, este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar si este legata de datele in forma electronica, la care se raportează in așa fel încât orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.
Apariția acestui tip de semnătura este legata de necesitatea asigurării unor modalități securizate de comunicare in domeniul virtual care sa ateste autenticitatea documentelor transmise de utilizatori si sa faciliteze raporturile economice, sociale, juridice la nivel global.
Semnăturile digitale reprezintă echivalentul in domeniul virtual al clasicelor semnături olografe. Cu toate ca acestea reprezintă o practica veche de sute de ani, bazata pe necesitatea societății umane de a conferi documentelor un caracter personal, individual sau de nereprodus, evoluția tehnica si crearea societății informaționale a impus tranziția de la stadiul de „manuscriptae” la crearea unor mecanisme de siguranța in considerarea raporturilor sociale manifestând o componenta informatica tot mai pregnanta.
In acest sens, la nivel european a fost adoptata Directiva nr. 93/1999 iar in plan intern Legea nr. 455/2001, care stabilind cadrul general de aplicare al semnăturii electronice prevede ca „ înscrisul in forma electronica căruia i-a fost incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, in ceea ce privește condițiile si efectele sale, cu înscrisul sub semnătura privata”.
Asemănător reglementarii clasice privind metode de autentificare a înscrisurilor, in domeniul informatic a fost adoptata Legea nr. 589/2004 privind activitatea notariala.
Din perspectiva naturii juridice a proceselor verbale de contravenție, este de observat ca reglementarea in materie nu încadrează in mod expres actele administrative (a se vedea Decizia 183/2003 a Curții Constituționale) in categoria actelor autentice, date fiind si numeroasele particularități ale acestora intre care prezumția relativa de legalitate, veridicitate si autenticitate, susceptibila de răsturnare prin orice mijloc de proba, spre deosebire de actele administrative de putere publica (autentice) in privința cărora este necesara înscrierea in fals a contestatorului sub aspectul faptei reținute.
De altfel, singura diferența intre semnătura olografa aflata in cuprinsul unui înscris sub semnătura privata si cea din cuprinsul unui proces verbal de constatare a contravenției întocmit in mod clasic pe o hârtie, o constituie calitatea semnatarului, care in acest din urma caz este un agent al statului, investit cu prerogative de putere publica.
Din examinarea dispozițiilor Legii nr. 455/2001 nu se poate retine nicio dispoziție legala care sa atribuie exclusivitate raporturilor juridice de drept privat in privința autentificării in sens informatic a documentelor electronice, de altfel, in conformitate cu dispozițiile art. 1 din HG nr. 1259/2001 act normative emis in scopul aplicării Legii nr. 455/2001, orice persoana fizica sau juridica, aflata pe teritoriul României, poate beneficia de servicii de certificare in vederea utilizării semnăturii electronice.
In acest sens, la nivel european prin Directiva nr. 93/1999 s-a reținut utilizarea semnăturilor electronice in sectorul public in cadrul administrațiilor naționale si comunitare si comunicările dintre administrații, precum si cu cetățenii si agenții economici in domenii precum achizițiile publice, fiscalitate, asigurări sociale, sănătate si justiție, impunându-se in sarcina statelor membre in art. 5 alin. 2 obligația de a nu refuza eficienta juridica a semnăturii electronice si posibilitatea de a fi acceptata ea proba injustiție din simplu motiv ca se prezintă in format electronic (iar nu olograf).
In plan intern, la nivelul administrației publice, de derulează programe finanțate de Uniune Europeana având ca scop implementarea infrastructurii necesare utilizării semnăturii electronice la nivelul instituțiilor publice, semnătura electronica fiind deja utilizata in raporturile cu ANAF, ONRC, ITM, precum si autorități ale administrației publice locale.
De asemenea, in aplicarea aquis-ului comunitar Ministerul Justiției a elaborat Strategia de informatizare a sistemului judiciar pentru perioada 2010-2015 destinata implementării proiectelor derulate la nivelul Uniunii Europene de „e-justice" si „e-law", potrivit art 67 din Hotărârea CSM nr. 387/2005, instanțele judecătorești utilizând de asemenea, semnătura digitala.
In consecința, . absurdum" ar însemna ca semnătura electronica sa fie destinata exclusiv agenților economici ale căror documente electronice ar căpăta valoare probatorie superioara celor emise de instituții ale statului, care si-ar vedea reduse prerogativele in plan virtual, rămânând izolate din punct de vedere al progresului tehnic si al recunoașterii valorii probatorii a semnăturii digitale, prin sancționarea cu nulitatea absoluta in lipsa formatului „ manuscriptae"
Prin urmare, chiar daca legiuitorul nu a consacrat expres posibilitatea creării si semnării in format digital a proceselor verbale de contravenție, aceasta nu înseamnă ca o asemenea modalitate de constatare a faptei si sancționare este lipsita de efecte juridice, si deci interzisa, o asemenea interpretare contravenind rațiunii avute m vedere de legiuitor in reglementarea raporturilor informatice si aquis-ului comunitar in materie.
In ceea ce privește modalitatea de aducere la cunoștința a sancționării de către intimate, potrivit art. 25 din OG. 2/2001 care constituie norma generală in materie contravenționala „procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, in copie contravenientului". In acest sens este de remarcat ca legea nu prevede in ce format trebuie transmisa copia destinatarului, aceasta fiind expediata in cauza, pe suport de hârtie.
De aceea, un document informatic al cărui conținut este prezentat in instanța pe suport de hârtie, cuprinzând procesul verbal de constatare a contravenției cu mențiunea semnării sale digitale conform prevederilor Legii. 455/2001 privind semnătura electronic si a HG NR. 1259/2001 alături de certificatul calificat furnizat de un agent acreditat, tot pe suport de hârtie si valabil pentru perioada întocmirii actului sancționator, sunt suficiente pentru a proba efectiva semnare digitala a actului sancționator.
A arătat intimata că în fapt, la data de 27.10.2011, pe Al Km70+460m, pe raza localității P. jud. DB, vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentei E. I., cu domiciliul în V. mun. Râmnicu V., Calea lui T. nr. 70 . surprinsă că a circulat pe drumurile naționale (ară a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 21.03.2012, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia C. de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.
Potrivit dispozițiilor art.l. alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe. după caz.
A precizat că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9. alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002. în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere. Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R.. contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
În ceea ce privește prescripția executării sancțiunii aplicate prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._, învederăm Onoratei Instanțe prevederile art. 14 alin. l din O.G. 2/2001 conform cărora: "Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii". Astfel, procesul verbal i-a fost comunicat petentului în data de 03.04.2012, in mai puțin de o luna de la data aplicării sancțiunii, respectiv 21.03.2012.
A solicitat ca instanța să aibă în vedere prevederile art. 27 din O.G. nr.2/2001: "comunicarea procesului verbal de constatare a contravenției se face prin posta, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului".
Decizia nr. 10/2013 a ICCJ, prin care s-a statuat caracterul subsidiar a procedurii de comunicare prin afișare a procesului verbal, a fost pronunțata de către ICCJ la data de 10 iunie 2013 si a fost publicata in Monitorul Oficial la data de 23.07.2013, fiind obligatorie de la aceasta data, conform prevederilor art. 517 Cod proc. Civ. Comunicarea procesului verbal contestat s-a făcut anterior publicării Deciziei 10/2013, ceea ce înseamnă ca prevederile acesteia nu sunt aplicabile in prezenta cauza. Înainte de data publicării in Monitorul Oficial a deciziei respective, intimata nu avea obligația de a opta mai întâi pentru comunicarea prin posta.
In momentul aplicării sancțiunii contravenționale agentul constatator a avut in vedere gradul de pericol social al faptei, in sensul ca a aplicat minimul amenzii contravenționale prevăzut de anexa nr. 2 din OG 15/2002.
Autovehiculul petentei fiind identificat în trafic, s-a verificat baza de date cu roviniete valabile și s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acesteia nu există înregistrată rovinieta.
Pe lângă procesul verbal, dovada săvârșirii contravenției o reprezintă proba foto emisă de sistemul SIEGMCR, care atestă prezența autovehiculul în data, la ora și în locul stipulat în procesul verbal.
În temeiul art. 411 (1), pct.2 N.C.P.C., a solicitat judecarea și în lipsă a prezentei cauze.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Legea nr.455 /2001 privind semnătura electronică. Ordinul Yl.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și orice alte probe doveditoare vor reieși din dezbateri.
La întâmpinare au fost anexate în copie, următoarele înscrisuri: planșa foto obținută cu sistemul SIEGMCR, Autorizația de control a agentului constatator, Certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală și dovada comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției.
Analizând excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta T. S., în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. C.proc.civ., potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și a celor de fond care fac inutila, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a pricinii, apreciind că aceasta trebuie soluționată cu prioritate, instanța reține în fapt și în drept următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 21.03.2012 de către un agent constatator din cadrul intimatei C. - CESTRIN petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, întrucât a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_ pe Autostrada A 1 km 70 +460 m P., județul Dîmbovița, fără a deține rovinietă valabilă.
Potrivit art. 10 indice 1 din OG nr. 15/2002, prin derogare de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, în cazul contravenienților cu domiciliul sau sediul în România, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se introduce la judecătoria pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau își are sediul.
Totodată, dispozițiile art. 126 alin. 1 C.proc.civ. statuează că părțile pot conveni ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă.
per a contrario, coroborând aceste dispoziții cu cele ale art. 129 alin. 3 C.proc.civ., potrivit cărora necompetența teritorială este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura, se desprinde concluzia că în litigiile ce nu sunt referitoare la bunuri, cum este și cazul plângerilor contravenționale, competența teritorială este exclusivă.
Astfel, fiind vorba de un caz de competență teritorială exclusivă, este necesar să se verifice dacă domiciliul contravenientului se află sau nu în raza teritorială a Judecătoriei Drobeta T. S..
Analizând conținutul procesului verbal de constatare a contravenției . 12 nr._/21.03.2012 depus la dosar, instanța constată că petenta I. E. domiciliază în Rîmnicu V., ., nr. 70, ., ., în raza teritorială a Judecătoriei Râmnicu V., potrivit HG nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii.
Pentru aceste considerente, instanța apreciază că, în cauză, competentă să soluționeze prezenta plângere contravențională nu este Judecătoria Drobeta T. S., ci Judecătoria Râmnicu V., motiv pentru care va admite excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță din oficiu și, în temeiul art. 132 alin. 3 C.proc.civ., va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Dr. Tr. S. invocată de instanță din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect plângere contravențională, privind pe petenta I. E. CNP_ cu domiciliul în Rîmnicu V., ., nr. 70, ., ., cu domiciliul procesual ales în Drobeta T. S. la C.. Av. C. S., ., județul M. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – CESTRIN cu sediul în București, .. 401 A, sector 6, în favoarea Judecătoriei Râmnicu V..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi 29.04.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. A. M. S. Ica E.
Red. SAM./Tehnored. SIE/08.05.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1392/2015. Judecătoria... → |
|---|
