Plângere contravenţională. Sentința nr. 2274/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2274/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 18-06-2015 în dosarul nr. 2274/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S. JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2274
Ședința publică de la 18.06.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. F.
Grefier ședință A. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . SRL și pe intimata C.- CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICĂ- CESTRIN, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat P. D. pentru petentă, lipsă fiind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, din oficiu, invocă excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta T.-S. față de disp. art. 10 indice 1 din OG nr. 15/2002 și acordă cuvântul asupra excepției invocate.
Avocat P. D. pentru petentă, solicită respingerea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta T.-S., invocată din oficiu de către instanță.
Instanța reține cauza în pronunțare cu privire la excepția invocată.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 10.03.2015 sub nr._ petenta . SRL a formulat în contradictoriu cu intimata C.- CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICĂ- CESTRIN plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._/16.02.2015 încheiat de către C.- CESTRIN, solicitând constatarea nulității absolute a procesului verbal și exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale.
În motivarea plângerii contravenționale a menționat faptul că procesul verbal mai sus amintit s-a reținut în sarcina sa că la data de 11.11.2011 ora 08.42, ar fi circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe drumul național DN6 la km. 345+900 m de pe raza localității Gura Văii aparținând de Drobeta T. S., jud. M., fără a deține rovinieta valabilă.
A subliniat că procesul verbal este lovit de nulitate pentru următoarele motive:
Au fost încălcate dispozițiile dispozițiilor art.16 din OG.2/2001, potrivit cărora agentul constatator trebuia să menționeze „data și locul unde este încheiat, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită", acesta fiind primul motiv de nulitate absolută al procesului-verbal.
Un alt motiv de nulitate îl constituie și mențiunea agentului pe procesul-verbal în sensul că la acesta au fost atașate și probe foto, aspecte nereale, petenta neprimind decât procesul-verbal, fără poze, fără plic.
Art.16 alin.7 din OG.2/2001 prevede că „în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni. Acestea trebuind consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica alte mențiuni, sub sancțiunea nulității procesului-verbal".
"Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu".
A invocat lipsa semnăturii agentului constatator, iar ștampila organului emitent al procesului-verbal, este ilizibilă putând fi contrafăcută. Sub acest aspect petenta a menționat Decizia nr. 6/2015 pronunțată de ICCJ în soluționarea recursului în interesul legii, prin care s-a stabilit că în interpretarea si aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (...), raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 si art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronica (...), procesele-verbale de constatare si sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România (...), încheiate potrivit art. 9 alin. 1 Ut. a, alin. 2 si alin. 3 din acest act normativ, transmise persoane/or sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absoluta in lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
A menționat că art.19 alin.l din OG nr. 2/2001 precizează că procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de către contravenient, astfel că înțelege să invoce un alt motiv de nulitate, pentru că astfel se creează un precedent putând fi sancționate persoane nevinovate, din birou, oricând, oricum și oriunde. Judecătorii CEDO au statuat că amenda contravențională din țara noastră încalcă drepturile omului, cetățeanul căruia i se aplică amenda i se încalcă prezumția de nevinovăție în fața agentului constatator.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată.
La data de 10.04.2015 intimata C.- CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICĂ- CESTRIN a depus la dosarul cauzei întâmpinare (file 21-23), prin care a solicitat respingerea acțiunii.
A arătat că semnătura digitala reprezintă, în conformitate cu dispozițiile art. 4. Din Legea 455/2001 date in forma electronica, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care prezintă următoarele caracteristici tehnice: este legata in mod unic de semnatar, asigura identificarea semnatarului, este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar si este legata de datele in forma electronica, la care se raportează in așa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.
Apariția acestui tip de semnătura este legata de necesitatea asigurării unor modalități securizate de comunicare in domeniul virtual care sa ateste autenticitatea documentelor transmise de utilizatori si sa faciliteze raporturile economice, sociale, juridice la nivel global.
Semnăturile digitale reprezintă echivalentul in domeniul virtual al clasicelor semnături olografe. Cu toate ca acestea reprezintă o practica veche de sute de ani, bazata pe necesitatea societății umane de a conferi documentelor un caracter personal, individual sau de nereprodus, evoluția tehnica si crearea societății informaționale a impus tranziția de la stadiul de « manuscripte« la crearea unor mecanisme de siguranța in considerarea raporturilor sociale manifestând o componenta informatica tot mai pregnanta.
In acest sens, la nivel european a fost adoptata Directiva nr. 93/1999 iar in plan intern Legea nr. 455 2001, care stabilind cadrul general de aplicare al semnăturii electronice prevede ca « înscrisul in forma electronica căruia i-a fost incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, in ceea ce privește condițiile si efectele sale, cu înscrisul sub semnătura privata.
Asemănător reglementarii clasice privind metode de autentificare a inscrisurilor, in domeniul informatic a fost adoptata Legea nr. 589/2004 privind activitatea notariala.
Din perspectiva naturii juridice a proceselor verbale de contravenție, este de observat ca reglementarea in materie nu încadrează in mod expres actele administrative (a se vedea Decizia 183/2003 a Curții Constituționale) in categoria actelor autentice, date fiind si numeroasele particularități ale acestora intre care prezumția relativa de legalitate, veridicitate si autenticitate, susceptibila de răsturnare prin orice mijloc de proba, spre deosebire de actele administrative de putere publica (autentice) in privința cărora este necesara înscrierea in fals a contestatorului sub aspectul faptei reținute.
Arată că din examinare dispozițiilor Legii nr. 455/2001 nu se poate retine nicio dispoziție legală care să atribuie exclusivitate raporturilor juridice de drept privat în privința autentificării in sens informatic a documentelor electronice, de altfel, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din HG nr. 1259/2001 act normativ emis în scopul aplicării Legii nr. 455/2001, orice persoana fizica sau juridica, aflata pe teritoriul României poate beneficia de servicii de certificare in vederea utilizării semnăturii electronice.
Intimata consideră că procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9. alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2002. în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere. Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
La întâmpinare au fost anexate proba foto obținută eu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator; certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală, dovada de comunicare a procesului verbal de contravenție.
Petenta nu a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 16.06.2015, din oficiu, instanța a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta T. S..
Analizând înscrisurile aflate dosarul cauzei sub aspectul excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta T. S. instanța reține următoarele:
Potrivit disp. art. 129 alin. 2 pct. 3 C.proc.civ. necompetența instanței este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.
Excepția necompetenței teritoriale de ordine publică este o excepție de procedură care, potrivit disp. art. 130 alin. 2 C.proc.civ., trebuie invocată de părți ori de către judecător din oficiu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.
Conform disp. art. 32 din OG nr. 2/2001, în materia plângerilor contravenționale plângerea este de competența judecătoriei în circumscripția căreia a fost săvârșită contravenția.
Potrivit prevederilor art. 10 indice 1 din OG nr. 15/2002, ce derogă de la dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea însoțită de copia procesului verbal de constatare a contravenției se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.
În cazul de față instanța reține că prin procesul verbal de contravenție . nr._/16.02.2015 încheiat de către organe din cadrul C. SA, petenta . SRL a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 și sancționată de art. 8 alin. 2 din OG nr. 15/2002, aplicându-se o amendă contravențională în sumă de 250 lei.
Prin procesul verbal mai sus amintit s-a reținut în sarcina petentei faptul că la data de 11.11.2011 ora 08.42, a circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe drumul național DN6 la km. 345+900 m de pe raza localității Gura Văii aparținând de mun. Drobeta T. S., jud. M., fără a deține rovinieta valabilă.
Din cuprinsul înscrisurilor aflate la dosar rezultă că petenta are sediul în București, ., sector 4.
Potrivit anexei la HG nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, mun. București, sector 4 se află în raza de competență teritorială a Judecătoriei sector 4 Bucureșști.
Din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 126 Cod procedură civilă (care prevăd posibilitatea părților de a alege instanța competentă în litigiile privitoare la bunuri) combinate cu dispozițiile art. 129 pct. 3 Cod procedură civilă (potrivit cărora necompetența teritorială este de ordine publică, deci părțile nu o pot înlătura), se desprinde concluzia că în litigiile ce nu sunt privitoare la bunuri (cum este și cazul plângerilor contravenționale), competența teritorială este exclusivă. Rezultă astfel că în cazul plângerilor contravenționale suntem în prezența unei competențe teritoriale exclusive, stabilită prin norme de ordine publică, imperative, de la care nu se poate deroga.
Prin urmare, având în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în materie contravențională, față de dispozițiile art. 129 alin. 3 N Cod procedură civilă raportate la dispozițiile art. 10 ind. 1 din OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, instanța apreciază că este întemeiată excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu, motiv pentru care va admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Drobeta T. S. în soluționarea prezentei plângeri și va declina competența de soluționare a prezentei cauze în favorea Judecătoriei sector 4 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Drobeta T. S., invocată din oficiu de către instanță.
Declină competența de soluționare a cauzei privind de petenta . SRL, cu sediul în București, ., sector 4, și domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la cabinet avocat P. D. cu sediul în Drobeta T. S., .. 24, jud. M., în contradictoriu cu intimata C.- CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICĂ- CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, în favoarea Judecătoriei sector 4 București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică azi, 18.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. F. A. M.
Red. - Tehn. – C.F..
2 ex./19.06.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2348/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Cereri. Sentința nr. 2177/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN → |
|---|
