Plângere contravenţională. Sentința nr. 2180/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2180/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 11-06-2015 în dosarul nr. 2180/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S. JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2180
Ședința publică de la 11 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. F.
Grefier ședință A. M.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul V. C. și pe intimata I.P.J M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul V. C., lipsă fiind reprezentanții intimatei I.P.J. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul art.131 C.proc.civ., fiind primul termen de judecată, când părțile sunt legal citate în fața instanței, instanța verificându-și din oficiu competența, stabilește că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină, având ca obiect plângere contravențională în temeiul art.94 pct.3 C.proc.civ. rap. la art.32 din OG nr.2/2001.
Instanța, față de dispozițiile art. 238 din Noul Cod de procedură civilă, având în vedere obiectul cauzei, complexitatea acestuia și probele ce urmează a fi încuviințate, estimează durata necesară pentru soluționarea procesului, ca fiind de 30 zile.
Instanța acordă cuvântul asupra probelor solicitate de petent prin plângere și a probelor solicitate de intimată prin întâmpinare.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile atașate plângerii.În ceea ce privește proba cu înscrisuri solicitată de intimată, petentul arată că nu se opune la aceasta.
Instanța, față de proba cu înscrisuri solicitată de petent, respectiv înscrisurile depuse al dosar, apreciind ca fiind pertinentă, concludentă și utileă, în temeiul dispozițiilor art. 258 și 255 din Noul Cod procedură civilă, o încuviințează.
Instanța, față de proba cu înscrisuri solicitată de intimat prin întâmpinare, respectiv înscrisurile depuse al dosar, apreciind ca fiind pertinentă, concludentă și utileă, în temeiul dispozițiilor art. 258 și 255 din Noul Cod procedură civilă, o încuviințează
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Petentul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată.
Instanța, conform dispozițiilor art. 394 C.pr.civ., declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S. la data de 09.03.2015 sub nr._ petentul V. C. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/25.02.215 încheiat de I.P.J. M., solicitând admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
În motivarea plângerii contravenționale a arătat că art. 101 alin. 1 pct. 18 nu se regăsește în OUG 195/2002 așa cum a fost înserat în procesul verbal.
De asemenea, petentul a arătat că la data de 25.02.2015 conducea auto marca Iveco cu nr. de înmatriculare CP 366 LM pe Calea Craiovei din Dr. Tr. S. și la un moment dat a fost oprit de un echipaj de politie care i-a solicitat actele pentru control. După ce i-a prezentat cartea de identitate personală, certificatul de înmatriculare al autovehiculul, permisul de conducere si legitimația de conducător auto pe care este înscrisa . de muncă și asigurarea obligatorie a autovehiculul, agentul de poliție i-a solicitat să-i prezinte și asigurarea pentru persoanele si bunurile transportate.
Arată că autovehiculul marca IVECO cu nr. de înmatriculare CP 366 LM pe care îl conducea la momentul controlului este un autovehicul prevăzut cu 8+1 locuri, iar conform art. 11 lit. n din OG 27/2011 transportul efectuat cu autovehicule destinate și echipate pentru transport a cel mult 9 persoane, inclusiv conducătorul auto, nu se considera transport public de persoane.
Petentul a mai precizat că pentru autovehiculele prevăzute cu 8+1 locuri nu se aplică prevederile art. 57 alin. 2 si art. 57 alin. 4 din HG 69/2002 modificată.
Petentul a învederat că deși i-a spus agentului de poliție că autovehiculul pe care-l conduce nu este prevăzut cu mai mult de 9 locuri pe scaune pentru care nu este obligat să dețină o astfel de asigurare, a fost sancționat pentru acest lucru cu amenda de 5851ei.
A mai arătat că față de această situație, a protestat și a refuzat să primească procesul verbal acesta fiindu-i comunicat ulterior la domiciliu.
La plângere, au fost anexate în copie, cartea de identitate, procesul verbal de contravenție . nr._/25.02.215, cartea de identitate a autovehiculului.
Plângerea a fost timbrată cu taxă de timbru în valoare de 20 lei (chitanță . nr._ din data de 06.03.2015).
La data de 01.04.2015, intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare (fila 17), prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În fapt a arătat că la data de 25.02.2015, petentul a condus microbuzul cu numărul de înmatriculare CP 366 LM BOG, aparținând S.C.ATLASIB, pe . Drobeta T. S., efectuând activități de transport persoane pe ruta Calafat-Drobeta T. S., iar la controlul efectuat de către agentul constatator, acesta nu a avut asupra sa asigurare pentru persoane și bunurile transportate, faptă contravențională prevăzută și sancționată de OUG nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice.
Astfel, petentul a fost sancționat contravențional potrivit art. 101 alin.1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002, republicată, pentru „nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin.2”, iar agentul constatator i-a aplicat reclamantului 6 puncte amendă.
De asemenea, intimata a mai arătat că fapta contravențională a fost constatată în mod direct de agentul constatator, iar procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținută în cuprinsul său până la proba contrară care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de organul constatator. Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. A mai arătat că o astfel de prezumție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
Intimata a mai învederat că fapta este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ, asociată cu prezumția de autenticitate și cu prezumția de veridicitate.
Consideră intimata că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor OUG nr. 2/2001 și nu sunt motive de anulare a acestuia.
La întâmpinare, s-a atașat raportul agentului constatator din 26.03.2015.
La data de 23.04.2015, petentul V. C. a depus la dosar răspuns la întâmpinarea (fila 22), reiterând aspectele învederate în cuprinsul plângerii contravenționalei.
La răspunsul la întâmpinare, petentul a atașat în copie, certificatul de înmatriculare al autoturismului marca Iveco cu număr de înmatriculare CP 366 LM, legitimația de serviciu, polița pentru asigurarea de accidente persoane nr._/30.05.2014.
La termenul de judecată din data de 11.06..2015, instanța a încuviințat pentru petent și pentru intimat proba cu înscrisurile depuse la dosar
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contraventie . nr._/25.02.215 intocmit de catre agentul intimatului (fila 5), petentul V. C. a fost sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 585 lei (6 puncte amenda) pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 2002 rep.
S-a retinut in sarcina petentului faptul ca la data de 25.02.2014, in jurul orei 11.10, a fost depistat pe . mun. Drobeta T. S. in timp ce conducea microbuzul marca Iveco cu nr. de inmatriculare CP 366 LM, apartinand de . transport rutier de persoane pe ruta Calafat – Drobeta T. S., fara a avea la bordul microbuzului asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora .
Petentul a refuzat sa semneze procesul verbal de contraventie.
Instanța constată ca plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, fiind inregistrata pe rolul instantei la data de 09.03.2015, impotriva procesului verbal de contraventie intocmit la data de 25.02.2015.
Instanța sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
Verificând legalitateaprocesului-verbal contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
Nu pot fi primite sustinerile petentului in sensul ca procesul verbal de contraventie nu este legal intocmit ca urmare a faptului ca art. 101 alin. 1 pct. 18 nu ar exista in OUG nr. 195/2002 rep.
Instanta subliniaza faptul ca in OUG nr. 195/2002 rep. se regaseste textul de lege contestat, respectiv art. 101 alin. 1 pct. 18 nu ar exista in OUG nr. 195/2002 rep.
Astfel, potrivit art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 195/2002 rep., se statueaza ca reprezinta contraventie nerespectarea obligatiei conducatorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevazute la art. 35 alin. 2 din acelasi act normativ.
Ca atare, este evident faptul ca motivul de nelegalitate invocat de petent nu este intemeiat.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant cã indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzatã de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie sã beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale.
Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, contravenția intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană. La această încadrare conduc două argumente: pe de o parte, norma juridică care sancționează astfel de fapte are caracter general, întrucât se adresează tuturor cetățenilor, iar pe de altă parte, sancțiunile contravenționale aplicabile urmăresc un scop preventiv și represiv.
În jurisprudența sa, cauza Maszini contra României din 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are caracter penal, în sensul art. 6 din Convenție.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, autenticitate și legalitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Aceasta înseamnă că, până la proba contrară, cele consemnate de agentul constatator în procesul-verbal corespund adevărului. Această prezumție este relativă, astfel că poate fi înlăturată prin proba contrară.
În ceea ce privește situația de fapt a speței, instanța apreciază că, prin probele propuse și administrate de către petentă, a fost înlăturată prezumția relativă de veridicitate și autenticitate a procesului-verbal contestat.
Astfel, potrivit disp. art.101 alin. 1pct. 18 din OUG nr. 195/2002 rep., constituie contraventie nerespectarea obligatiei conducatorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevazute la art. 35 alin. 2 din acelasi act normativ.
Conform disp. art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep., participantii la trafic sunt obligati ca, la cererea politistului rutier, sa inmaneze acestuia documentele de identitate sau, dupa caz, permisul de conducere, documentul de inmatriculare ori de inregistrare al vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum si alte documente prevazute de lege.
Potrivit art. 4 pct. 57.4 din HG nr. 69/2012 se stabileste ca reprezinta contraventie nerespectarea de catre operatorul de transport rutier a obligatiei de a asigura existenta la bordul vehiculelor cu care efectueaza transport contra cost a asigurarii pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente care cad in sarcina operatorului de transport rutier.
Conform disp. art. 11 din OG nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, se arata ca accesul la ocupatia de operator de transport nu se aplica intreprinderilor/persoanelor implicate in urmatoarele tipuri de transport rutier national:
-litera n – transporturilor efectuate cu autovehicule construite si echipate pentru transportul a cel mult 9 persoane, inclusiv conducatorul auto, si destinate acestui scop.
Din interpretarea prevederilor legale mai sus enuntate, rezulta ca prin legislatia speciala din materia transporturilor rutiere de persoane legiuitorul a reglementat o contraventie specifica in acest domeniu, fiind vorba de contraventia prevazuta de art. 4 pct. 57.4 din HG nr. 69/2012, care se refera la nerespectarea de catre operatorul de transport rutier a obligatiei de a asigura existenta la bordul vehiculelor cu care efectueaza transport contra cost a asigurarii pentru persoanele transportate si bagajele acestora pentru riscuri de accidente.
Intrucat in aceasta situatie este vorba despre o norma speciala, care se aplica unui anumit domeniu ce tine exclusiv de transporturile rutiere de persoane, instanta considera ca nu mai sunt incidente prevederile generale din OUG nr. 195/2002 rep. ce reglementeaza contraventia prevazuta de art. 101 alin. 1 pct. 18 coroborat cu art. 35 alin. 2 din acest act normativ (contraventia de nerespectare a obligatiei conducatorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prev. la art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep.).
In acest caz este vorba de aplicabilitatea principiului general de drept potrivit in ipoteza existentei unui concurs intre norma generala (contraventia prev. de art. 101 alin. 1 pct. 18 coroborat cu art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep.) si intre norma speciala (contraventia prev. de art. 4 pct. 57.4 din HG nr. 69/2012), se aplica doar norma speciala.
Din cuprinsul inscrisurilor depuse la dosar de catre intimat, respectiv raport agent constatator (fila 18) coroborat cu mentiunile procesului verbal de contraventie (fila 5), instanta retine ca la data de 25.02.2014, in jurul orei 11.10, petentul a fost depistat pe . mun. Drobeta T. S. in timp ce conducea microbuzul marca Iveco cu nr. de inmatriculare CP 366 LM, apartinand de . transport rutier de persoane pe ruta Calafat – Drobeta T. S., fara a avea la bordul microbuzului asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora.
Prin procesul verbal de contraventie petentul a fost a fost sanctionat cu amenda pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 101 alin. 1 pct. 18 din OUG nr. 2002 rep., intrucat nu a avut la bordul microbuzului cu care efectua transport rutier de persoane asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora.
F. de dispozitiile legale anuntate mai sus raportat la starea de fapt retinuta in procesul verbal de contraventie, respectiv aceea ca petentul nu a avut la bordul microbuzului cu care efectua transport rutier de persoane asigurarea pentru persoanele transportate si bagajele acestora, instanta apreciaza ca fapta savarsita se incadreaza in contraventia prevazuta de art. art. 4 pct. 57.4 din HG nr. 69/2012.
Ca atare, starea de fapt retinuta in procesul verbal de contraventie nu poate fi incadrata in prevederile art. 101 alin. 1 pct. 18 coroborat cu art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep., ci dimpotriva fapta savarsita se incadreaza in dispozitiile speciale ale art. 4 pct. 57.4 din HG nr. 69/2012.
Mai mult, instanta constata ca in cauza sunt incidente anumite prevederi care inlatura caracterul contraventional al faptei prevazute de 4 pct. 57.4 din HG nr. 69/2012.
In acest sens, potrivit art. 11 din OG nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, se arata ca accesul la ocupatia de operator de transport nu se aplica intreprinderilor/persoanelor implicate in urmatoarele tipuri de transport rutier national:
-litera n – transporturilor efectuate cu autovehicule construite si echipate pentru transportul a cel mult 9 persoane, inclusiv conducatorul auto, si destinate acestui scop.
Din aceste dispozitii legale rezulta ca, in situatia care microbuzul/vehiculul cu care se efectueaza transport rutier de persoane este un vehicul construit si echipat pentru transportul a cel mult 9 persoane, inclusiv locul conducatorului auto, legiuitorul a inlaturat aplicabilitatea obligatiilor care revin in mod obisnuit unui operator de transport rutier de persoane.
In cazul de fata, instanta remarca faptul ca microbuzul marca Iveco cu nr. de inmatriculare CP 366 LM (cu care petentul a fost depistat in timp ce efectua transport rutier de persoane) este un vehicul care este dotat din fabricatie pentru transportul a cel mult 9 persoane, inclusiv conducatorul auto.
Relevant in acest sens este certificatul de inmatriculare al microbuzului marca Iveco cu nr. de inmatriculare CP 366 LM, inscris aflat la fila 23 dosar (pe verso existand si traducerea legalizata a acestui document), in cuprinsul caruia se mentioneaza in mod expres faptul ca numarul de locuri incluzand si locul conducatorului auto este de 9 locuri.
Este astfel evident faptul ca, atata vreme cat microbuzul marca Iveco cu nr. de inmatriculare CP 366 LM cu care petentul efectua transport rutier de persoane este un vehicul din categoria celor construite si echipate pentru transportul a cel mult 9 persoane, inclusiv locul conducatorului auto, nu este necesara detinerea asigurarii pentru persoanele transportate si bagajele acestora.
Pe cale de consecinta, instanta concluzioneaza ca prin probele administrate in cauza s-a dovedit aspectul ca fapta contraventionala savarsita de petent nu se incadreaza in prevederile art. 101 alin. 1 pct. 18 coroborat cu art. 35 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 rep., ci dimpotriva fapta savarsita se incadreaza in dispozitiile speciale ale art. 4 pct. 57.4 din HG nr. 69/2012, iar in privinta acestei in urma contraventii sunt incidente disp.art. 11 lit. n din OG nr. 27/2011 care inlatura obligativitatea detinerii asigurarii pentru persoanele transportate si bagajele acestora.
Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța apreciază că situația de fapt reținută prin procesul-verbal contestat nu este conformă cu realitatea, astfel încât actul de constatare nu este temeinic, motiv pentru care, în temeiul disp. art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, urmează să admită plângerea formulată de petent și să anuleze procesul-verbal de contravenție . nr._/25.02.2015 întocmit de către agentul intimatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul V. C. cu domiciliul in Drobeta T. S., ., nr. 19, jud. Mehedinti, CNP –_, in contradictoriu cu intimatul I.P.J. M., cu sediul în Drobeta T.-S., .. 75, județul M., impotriva procesul-verbal de contravenție . nr._/25.02.2015 întocmit de către agentul intimatului.
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._/25.02.2015 întocmit de către agentul intimatului.
Cu drept de apel, care se va depune la Judecătoria Drobeta T. S., în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. F. A. M.
Red. C.F../Tehn.A.M.
4 ex./ 06.07.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2179/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2278/2015.... → |
|---|
