Plângere contravenţională. Sentința nr. 876/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 876/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 27-02-2015 în dosarul nr. 15416/225/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
Sentința civilă nr. 876/2015
Ședința publică de la 27 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. - A. B.
Grefier ședință C. - M. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . SRL și pe intimata A. N. PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR - COMISARIATUL JUDEȚEAN SIBIU, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal, în ordinea de pe listă, la prima strigare, s-a constatat lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin 13 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387 /2005, publicat în Monitorul oficial Partea I nr. 958/2005, instanța a dispus lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței, când, după o nouă strigare, în ordinea listei, s-a constatat din nou lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, după care:
În temeiul art.131 C.Pr.Civ, instanța procedează la verificarea, din oficiu, a competentei de soluționare a cauzei și constată în temeiul art. 94. Pct. 4 C. Pr.Civ. rap. la 32 al 1 din OG2/2001, este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cauze.
În temeiul dispozițiilor art. 238 al. 1 C.Pr.Civ, instanța, în raport de probele solicitate și de înscrisurile aflate la dosar, estimează că procesul poate fi soluționat în 30 de zile.
În temeiul art. 258 rap. la 255 alin 1 C.Pr.Civ, instanța încuviințează, pentru ambele părți, proba cu înscrisuri și constată că acestea au fost administrate fiind depuse la dosarul cauzei.
Constatând lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, în temeiul art. 394 alin 1 C. Pr. Civ., instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 12.11.2014, sub nr._, petenta . SRL a formulat, în contradictoriu cu intimata A. N. PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR - COMISARIATUL J.?EAN SIBIU, plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._ din 27.10.2014, prin care a fost sancționată cu amendă în sumă de 6.200 lei, solicitând anularea acestuia și restituirea sumei achitate (1.000 lei).
A arătat că procesul-verbal contravențional este netemeinic si nelegal.
În fapt, a precizat că, în data de 27.10.2014, i-au fost aplicate următoarele sancțiuni: avertisment pentru încălcarea art. 12 alin. 2 OG 107/1999, sancțiunea fiind aplicata in baza art. 7 din OG 2/2001; 400 lei pentru încălcarea prevederilor art. 14 alin. 2 din O.G. 107/1999, sancțiunea fiind aplicata in baza art. 32 alin. 1 din OG 107/1992; 400 lei pentru încălcarea prevederilor art. 19 lit. c din O.G. 107/1999, sancțiunea fiind aplicata in baza art. 32 alin. 1 din OG 107/1992; 400 lei pentru încălcarea prevederilor art. 20 alin. 1 din O.G. 107/1999, sancțiunea fiind aplicata in baza art. 32 alin. 1 din OG 107/1992; 5000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 7 lit. c din O.G. 21/1992, sancțiunea fiind aplicata in baza art. 50 alin. 1 lit. c din OG 2/1992.
A precizat că, potrivit procesului-verbal, s-a constatat: nerespectarea art. 12 alin. 2 lit. b OG 107/1999, în sensul înscrierii greșita a adresei agenției detailiste (loc. București fata de Drobeta T. Serverin) si al "înscrierii sediului agenției recuperatoare GTA in contract.
Aceasta sancțiune a fost aplicata pentru o eroare materiala, care a fost strict rezultatul unei
neglijente umane si care nu a dus la niciun prejudiciu.
Referitor la încălcarea art. 14 al. 2 din OG 107/1999, a învederat că introducerea unei clauze care sa prevadă un termen de 20 zile ar fi veni în contradictoriu cu dispozițiile din contract, creând confuzie pentru client. S-a stabilit ca termenul să fie de 15 zile, întrucât practica a arătat că, în ceea ce privește elementele esențiale ale contractului (inclusiv prețul), modificările pot apărea în acest interval, independent de voința agenției. Factorii care pot cauza aceste modificări sunt reprezentați de către toți operatori, unitățile de cazare, prestatori ai diverselor servicii contractate de către client etc.
Însa, conform art. 5.5 din contract, în toate cazurile, turistul are dreptul de a rezilia contractul, atunci când prețul stabilit suferă o majorare de peste 10%, oferindu-i-se o rambursare a sumelor plătite, inclusiv comisionul.
S-a reținut și nerespectarea prevederilor art. 19 lit. c OG 107/1999r2, în sensul inserării la cap. IV pct. 4.5 din contract a obligației agenției de a asigura transportul retur al turistului la locul de plecare ori in alt loc agreat de acesta fără costuri suplimentare și, după caz, despăgubirea pentru servicii neprestate, acestea în cazul în care, dupa începerea călătoriei turistice, o parte importanta din serviciile prevăzute în contract nu au fost realizate sau agenția de turism organizatoare constata ca nu le va putea realiza.
Operatorul economic menționează în contract numai obligațiile ce ii revin conform lit a si b OG 107/1999 r2.
Având in vedere particularitatea acestui raport, privind serviciile achiziționate în contractul verificat, respectiv doar servicii de cazare, agenția nu avea posibilitatea de a-și asuma și transportul clientului. În acest sens, clauza a fost eliminata pentru coerenta contractului.
Nerespectarea prevederilor art. 20 alin 1 og 107/99 este motivată prin faptul că art. 4.6 lit. d din contract prevede: "in situația de suprarezervare (overbooking) a unui hotel, determinate de activitatea hotelierilor, înainte sau dupa începerea călătoriei, agenția este obligata să ofere o altă variantă de hotel în aceeași zonă sau într-o zonă cât mai apropiată, la aceeași categorie sau de o categorie superioara fără să modifice prețul."
Cu privire la nerespectarea condițiilor înscrise in cadrul pct. IV alin. 1 din Anexa la Ordinul 516/2005, precizează că agentul constatator a făcut o aplicare in litera legii, iar nu spiritul ei. Termenul de 5 zile prevăzut de legiuitor in raport cu practica agențiilor de turism este insuficient si total impotriva intereselor clientului.
De asemenea, din procesul verbal de constatare și sancționare rezultă că nu a existat o reclamație scrisă din partea unui consumator, nefiind vorba de un caz specific anume, ci de un control tematic asupra S.C. T. E. ROMÂNIA SRL, precum si asupra mai multor agenți economici ce comercializau servicii turistice la data efectuării controlului. Astfel, acesta nu ar trebui sa privească aplicarea de sancțiuni, ci un caracter preventiv si reparator.
În concluzie, a solicitat admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal ca fiind nelegal si netemeinic iar, în subsidiar, înlocuirea amenzii cu avertismentul.
În scop probator, a solicitat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În drept a invocat prevederile O.G. 21/1992, O.G. 107/1999 și O.G. 2/2001.
La dosar a depus, în copie, un set de înscrisuri: Proces-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 27.10.2014; C. contract si bon de comanda care au fost verificate de către inspectorii OPC.
Urmare a complinirii lipsurilor plângerii formulate, instanța a dispus, prin rezoluția din 13.11.2014 (f.33), în raport de disp. art. 200 al. 1 C. Pr. Civ, comunicarea cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate, intimatului, cu mențiunea că are obligația de a formula întâmpinare, în termen de 25 de zile, de la comunicare, sub sancțiunea de a nu mai propune probe sau de a invoca excepții.
În apărare, intimata a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal ca valabil încheiat.
În fapt, a arătat că C.J.P.C. M., în urma tematicii de control ANPC nr. 2161/8.10.2014, a desfășurat o acțiune de control, pentru verificarea respectării prevederilor legale privind protecția consumatorilor la comercializarea pachetelor de servicii turistic
Din controlul întreprins la punctul de lucru al . situat în Dr.Tr.S., .. 111, parter, unde au fost supuse verificării Contractul de comercializare a pachetelor de servicii turistice nr._/07.10.2014, ales în mod aleatoriu, s-au constatat faptele, astfel cum au fost reținute în procesul-verbal.
Ca măsură complementară s-a dispus remedierea deficiențelor constatate în conformitate cu prevederile art. 12, alin.(40 din OG 21/1992 r2.
A precizat că procesul-verbal este temeinic și legal, că a fost întocmit cu indicarea exactă a faptei săvârșite, că îndeplinește condițiile de fond si formă ale legislației ce reglementează regimul juridic al contravențiilor, în sensul ca sunt respectate prev. art. 16 si art. 17 din O.G 2/2001 fiind trecute toate elementele obligatorii; că fapta este descrisă astfel încât să se poată determina contravenția, dovada fiind si faptul că petenta a înțeles si a formulat plângerea contravențională.
Sub aspectul prezumției de nevinovăție și al sarcinii probei în materie contravențională în legislația româneasca ca și în cea a altor state europene, contravențiile au fost scoase de sub incidența legii penale și supuse unui regim administrativ.
În concluzie, a solicitat respingerea plângerii împotriva PVCC .. nr._ din 27.10.2014 si menținerea acestuia ca temeinic și legal.
În drept, a invocat dispozițiile art. 205-208 Cod Procedura Civila prevederile OUG 50/2010.
În scop probator, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
La dosar a depus tematica ANPC.
In baza art. 223 C.P.C. a solicitat judecarea si in eventuala lipsă.
Prin rezoluția din 08.01.2015, aflată la fila 57 dosar, instanța a dispus citarea petentului cu duplicat întâmpinare și cu mențiunea de a depune la dosar, răspuns la întâmpinare, în termen de 10 de zile de la comunicare.
La data de 26.01.2015, petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
La dosar a depus Protocol de colaborare intre ANT, ANPC si ANAT.
Prin rezoluția din 27.01.2015, aflată la fila 77 dosar, instanța a fixat primul termen de judecată la data de 27.02.2015 și a dispus citarea părților.
În scop probator, instanța a încuviințat și administrat, pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma probelor administrate in cauza și raportat la dispozițiile legale in materie, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din data de 27.10.2014, petenta S.C. T. E. ROMANIA S.R.L. a fost sancționată cu amendă în cuantum de 400 lei, pentru încălcarea art. 12 al. 2 din OG 107/1999, 400 lei pentru încălcarea prev. art. 19 lit. c din OG 107/1999, 400 lei pentru încălcarea art. 20 al. 1 din OG 107/1999, 5000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 7 lit c din OG 21/1992, și avertisment pentru încălcarea art. 14 al. 2 din OG 107/1999.
În concret s-a constat că petenta nu a respectat următoarele:
- obligația de a informa turistul cu privire la modificarea exclusivă a prețului pachetului turistic cu cel puțin 20 zile de data începerii călătoriei (art. 14 al. 2 din OG 107/1999);
- neinserarea, la cap. IV pct. 4.5 din contract, a obligației agenției de a asigura transportul retur al. turistului la locul de plecare ori la alt loc agreat de acesta fără costuri suplimentare și după caz despăgubirea pentru serviciile neprestate (art 19 lit c din OG 107/1999 r2);
- menționarea, în contract, la cap. V pct. 5.9 lit. b că, în cazul suprarezervărilor, responsabilitatea revine companiei aeriene sau unității de cazare, deci unui alt prestator de servicii, deși potrivit prevederilor legale agenția de turism este responsabilă pentru buna executare a obligațiilor asumate prin contract, inclusiv în situația în care aceste obligații trebuie îndeplinite de o altă agenție de turism sau de către alți prestatori de servicii. (art. 20 al. 1 din OG 107/1999 r2);
- inserarea la cap. V pct. 5.7 al. 2 din contract a clauzei potrivit căreia în cazul în care turistul decide să participe la călătoria asupra căreia s-au operat modificări, acesta nu poate solicita despăgubiri ulterioare, deși, potrivit art. 18 din OG 107/1999 r turistul are acest drept;
- Indicarea greșită a adresei agenției, localitatea București, în loc de Dr. Tr. S. (art 12 al. 2 lit b din OG 107/1999 r2)
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
Instanța constată că în cauză poate fi aplicată prezumția de legalitate a procesului verbal de contravenție, întrucât exista o proporționalitate între mijloacele folosite, scopul urmărit și în același timp se asigură posibilitatea petentului de a-și dovedi susținerile și de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, prin contestarea procesului-verbal de contravenție în instanță.
Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prev. de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale, și anume: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele, prenumele contravenientului, data și locul săvârșirii faptei, semnătura agentului.
În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul lui până la proba contrară, probă ce incumbă petentului., întrucât cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.
Instanța apreciază că situația de fapt reținută de agentul constatator este conformă cu realitatea, deși petentul a invocat faptul că ar fi respectat perioada minimă de odihnă.
Potrivit art. 14 al. 2 din OG nr. 107/1999 r prețurile stabilite în contract nu pot fi majorate, în niciun caz, în cursul celor 20 de zile calendaristice care preced data plecării.
Prin inserarea unui termen de 15 zile, petenta nu a respectat, în mod vădit, prevederile legale, iar apărarea potrivit căreia termenul este în favoarea clientului nu poate fi primită, rațiunea textului fiind aceea de a se acorda o perioadă mai îndelungată în situația expusă. Dreptul de reziliere a contractului, în cazul în care majorarea depășește 10% din valoarea contractului, nu poate suplini modificarea termenului, întrucât și sub procentul arătat clientul are dreptul de a fi informat, în timp util.
Potrivit art. 19 lit c din OG nr. 107/1999r în cazul în care nu pot fi oferite turistului alternative corespunzătoare sau acesta nu le acceptă din motive întemeiate, agenția este obligată să asigure fără costuri suplimentare transportul retur al turistului la locul de plecare ori în alt loc agreat de acesta și, după caz, despăgubirea pentru serviciile neprestate.
Apărarea petentei, în privința nerespectării acestei obligații, este în sensul că ea asigură doar servicii de cazare, și nu are posibilitatea de a-și asuma și transportul clientului.
Instanța apreciază că și această afirmație este neîntemeiată, întrucât, prin dispoziția legală, agenția nu este obligată să asigure transportul prin servicii proprii, ci poate contracta cu orice operator, esența fiind ca aceasta să suporte cheltuială aferente.
În conformitate cu art. 20 al. 1 din Og nr. 107/1999 r agenția de turism este răspunzătoare pentru buna executare a obligațiilor asumate prin contract, inclusiv în situația în care aceste obligații trebuiau îndeplinite de către o altă agenție de turism sau de către alți prestatori de servicii.
Petenta a invocat faptul că, la art. 4.6 lit d din contract s-a prevăzut, în situația de suprarezervare a unui hotel, determinată de activitatea hotelierilor, înainte sau după începerea călătoriei, obligația agenției de a oferi o altă variantă. Această situație nu acoperă, însă, întreaga gamă de servicii oferite, agenția având obligația de a-și asuma executarea tuturor obligațiilor din contract (transport, cazare etc), rezultând, astfel, încălcarea prevederilor legale.
S-a reținut, de asemenea, nerespectarea condițiilor înscrise la pct IV al. 1 din Anexa la Ordinul 516/2005, agenția inserând în contract obligația turistului de a anunța, în cazul în care nu poate participa la călătoria turistică, și cesionează contractul unei terțe persoane, cu cel puțin 10 zile înainte, în loc de 5 zile, așa cum se prevedere la art. 18 din OG nr. 107/1999 r.
Instanța constată că apărarea nu este întemeiată, aceasta neavând dreptul de a aprecia cu privire la termenul stabilit de legiuitor. Acesta este prevăzut în favoarea clientului, iar agenția nu-l poate modifica, în sensul micșorării lui.
Petenta nu a reușit să facă dovada unei alte situații de fapt, decât cea reținută în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Afirmațiile potrivit cărora clienții nu au ridicat obiecțiuni în privința clauzelor contractuale, sau aprecierile subiective că normele legale nu puteau fi aplicată, nu pot conduce la o altă soluție.
În ceea ce privește individualizarea faptei, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține că sancțiunile aplicate pentru contravenția săvârșită sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Ignorarea prevederilor legale, stabilite pentru protejarea clientului unei agenții de turism, cu care acesta nu se află în raport de egalitate din punctul de vedere al informațiilor, prezintă un grad de pericol sport.
Așadar, o eventuală înlocuirea cu avertismentul a sancțiunii aplicate petentei ar fi insuficientă pentru atingerea scopului preventiv al aplicării sancțiunilor contravenționale, numai cele dispuse prin procesul verbal de contravenție fiind apte de a asigura pe viitor respectarea dispozițiilor legale de către aceasta.
Pe cale de consecință, față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de către petenta S.C. T. E. ROMANIA S.R.L., cu sediul procesual ales în București, .-5, sector 6, cod unic de înregistrare RO_, înregistrată în Registrul Comerțului J_ în contradictoriu cu intimata A.N.P.C. – COMISARIATUL JUDEȚEAN SIBIU,, cu sediul în Sibiu, ., județul Sibiu, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ..N.P.C. nr._/27.10.2014, ca fiind legal și temeinic.
Cu drept de apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Judecătora Drobeta T. S..
Pronunțată în ședința publică din data de 27.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. B./tehnored BMC/30.03.2015
4 ex/com2 ex
Poz 1365/2014
Cod operator 6497
C.B. 25 Martie 2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 682/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 881/2015.... → |
|---|
