Pretenţii. Sentința nr. 591/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN

Sentința nr. 591/2015 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 3848/225/2014

Dosar nr._ pretenții

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA DROBETA T. S., JUDEȚUL M.

SENTINȚA CIVILĂ NR.591

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11.02.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE –L. G.

GREFIER –P. C.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții I. D., I. C., I. M. G., I. I., I. O. V., prin mandatar I. C., în contradictoriu cu pârâta Agenția D. Statului, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, s-a luat act că dezbaterile au fost consemnate în încheierea de amânarea pronunțării din data de 04.02.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință, după care s-a trecut la soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la pe rolul acestei instanțe la data de 21.03.2014 sub numărul de dosar_, reclamanții I. D., I. C., I. M. G., I. I., I. O. V., prin mandatar I. C. au chemat în judecată pe pârâta Agenția D. Statului, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata despăgubirilor - foloase nerealizate — ce li se cuvin pentru cele 9,5 ha teren arabil, ce se află în folosința acesteia, pentru anii 2012, 2013 și 2014 inclusiv, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au arătat că, reclamanții au arătat că la data dislocării autorilor lor, cu domiciliul în B., cele 22,70 ha teren, proprietatea acestora, au fost preluate de stat.

La 27 iulie 1955 când a fost ridicată această restricție privind domiciliul forțat a fost restituită reclamanților casa și anexele, nu și terenul.

După apariția Lg.18/1991 prin Decizia 6209/F/20 iulie 1993, emisă de Prefectura județului M., a fost restituit reclamanților dreptul de proprietate pentru 9,5 ha teren arabil, în acțiuni la . –Tr.S. SA. Aceasta a solicitat instanței anularea deciziei nr. 6209/20 iulie 1993, acțiune respinsă prin Decizia civilă nr. 2827/5.04.2000 a Curții De Apel C..

În baza acestei decizii de acționar, reclamanții au chemat în judecată . – Dr.Tr.S., care a fost obligată la plata dividendelor corespunzătoare pentru suprafața de 9,5 ha, pe anii 1999- 2001.

Titlul de proprietate pentru suprafața de 9,5 ha teren arabil, îl constituie Decizia 6209/F/1993, emisă de Prefectura M., prin care ne-a fost reconstituit dreptul de proprietate, pentru această suprafață în acțiuni la . - Tr. S. SA, Decizie care a fost menținută de Curtea de Apel C., prin Decizia nr. 2827 din 05.04.2000.

Prin Protocolul 111 din 21 aprilie 2000, . - Tr. S. SA, predă Agenției D. Statului București, suprafața de 224 ha, cotă în care este cuprins și terenul proprietatea noastră, care la rândul său a fost concesionat cu contractul 76/21.12.2000 și cu actul adițional nr. 1/12.12.2002, lui ., pe o perioadă de 49 de ani, cu o redeventă de 551 kg grâu stas, 813/68 ha anual, pentru teren arabil și vii.

Rezultă deci, că Agenția D. Statului a dispus de folosința terenului nostru, fără o bază legală și culege foloasele de pe acesta, în baza contractului de concesiune, care a fost încheiat cu încălcarea dreptului nostru de proprietate.

Prin preluarea terenului de la . - Tr. S. de către Agenția D. Statului, care a dispus de el prin concesionare, noi reclamanții, nu mai avem calitate de acționari la niciuna dintre ele, dar cum Agenția D. Statului îl folosește și încasează redevența în detrimentul nostru, ceea ce reprezintă o îmbogățire fără justă cauză, considerăm că suntem îndreptățiți să solicităm despăgubiri pentru cele 9,5 ha și anume venitul ce îl puteam realiza în cei trei ani 2012,2013 și 2014 și nu numai 600 kg grau la ha, conform L. 48/1994, la care aveam dreptul ca acționari, deoarece numai în acest fel, poate fi vorba de o justă și integrală despăgubire.

De altfel, pe perioada 2002-2004 Agenția D. Statului, a fost obligată să ne plătească despăgubiri pentru cele 9,5 ha teren, prin Sentința Civilă 26/C/l 8.01.2005, a Judecătoriei Drobeta T. S., rămasă definitivă prin Decizia 100/C/27.10.2005, a Tribunalului M..

Prin Sentința Civilă 211/30.03.2010, pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S. în dos._/225/2010, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia 1079/R/07.09.2010, a Tribunalului M., pârâta a fost de asemenea obligată la plata sumei de_ lei, către reclamanți, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului, în suprafață de 9,5 ha teren arabil, proprietatea reclamanților, aflat în folosința pârâtei, pentru perioada 2006-2008.

De asemenea, prin Sentința Civilă nr. 1414/23.02.2012, pronunțată de Judecătoria Drobeta T. S., în dos._/225/2011, pârâta a fost obligată la plata sumei de_ lei, către reclamanți, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului, în suprafață de 9,5 ha, proprietatea reclamanților, pe perioada 2009 - 2011.

Pentru perioada 2012 -2013 și pentru anul 2014, respectiv perioada până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, au depus procesul-verbal nr. 54/20.01.2014, încheiat de Birou de Mediator M. R. D., prin care au arătat faptul că au încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, însă pârâta nu a răspuns în niciun fel invitației la mediere.

Au arătat că, pentru sumele obținute prin hotărârile mai sus menționate, parata a făcut plata de bună voie, prin ordin de plată, fară a mai fi nevoie sa se treacă la executarea silită.

Cu privire la evaluarea pretențiilor ce fac obiectul prezentei cauze, au apreciat că acestea se ridică la suma de 2000 lei, în vederea timbrării, urmând ca după efectuarea expertizei de specialitate, să suplimenteze taxa de timbru, în funcție de valoarea stabilită prin expertiză.

In dovedirea acțiunii au solicitat proba cu acte și expertiză de specialitate agricolă, având ca obiectiv identificarea suprafeței de 9,5 ha teren arabil, în raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei și în raport de calitatea și categoria acestui teren să se stabilească, contravaloarea lipsei de folosință, în raport de normele legale în vigoare, pentru perioada solicitată și să se precizeze cine deține și exploatează terenul în cauză.

În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 1350 și următoarele din NCC.

Instanța, la primirea acțiunii formulate de către reclamanții I. D., I. C., I. M. G., I. I., I. O. V., prin mandatar I. C., a constatat că cererea de chemare în judecată nu a fost formulată cu respectarea dispozițiilor art. 194-197 C.p.civ., și respectarea dispozițiilor art. 200 alin. 1 și 2 C.p.civ., prin rezoluția președintelui de complet învestit cu soluționarea cererii, s-a pus în vedere reclamanților să completeze lipsurile cererii de chemare în judecată, în termenul prevăzut de art. 200 alin. 2 c.p.civ.

La data de 30.05.2014 reclamanții au depus la doar o precizare de acțiune ca răspuns la adresa emisă de instanță, la care a fost atașată dovada de plată a taxei de timbru in cuantum de 145 lei.

Instanța, având în vedere dispozițiile art. 201, alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă a comunicat pârâtei un exemplar al contestației și înscrisurilor anexate, cu mențiunea că are obligația de a depune întâmpinare în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a mai propune probe și de a mai invoca excepții, în afara celor de ordine publică.

La data de 04.07.2014, pârâta Agenția D. Statului a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii, iar față de petitul acțiunii a invocate, în baza art. 248 din noul Cod de pr. civ, următoarele excepții: excepția lipsei calității procesuale pasive a ADS, excepția prematurității cererii de chemare în judecată și excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a ADS a arătat că prin cererea de chemare în judecată ce constituie obiectul prezentei cauze dedusă judecății, reclamanții au solicitat obligarea ADS la plata de despăgubiri ce s-ar cuveni acestora pe anii 2012, 2013 și 2014 pentru terenul de 9,5 ha.

Reclamanții arată că pentru suprafața de 9,5 ha teren agricol li s-a recunoscut dreptul de proprietate în sensul că au devenit acționari la . Balotești, pentru care primeau dividende, potrivit art. 36 din Legea nr. 18/1991 si Legii nr. 48/1994,

D. urmare, suma solicitată de reclamanți reprezintă dividendele ce li se cuvin în calitate de acționari la . Balotești.

Prin legile speciale care guvernează activitatea Agenției D. Statului (Legea nr. 268/2001 si HG nr. 626/2001) Subscrisa nu are printre atribuțiile stabilite de lege in sarcina sa, constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, punerea in posesie in favoarea persoanelor îndreptățite sau acordarea dividendelor către persoanele care au calitatea de acționar la societățile comerciale cu profil agricol sau piscicol, în temeiul ari. 36 din Legea nr. 18/1991.

Întrucât intre persoana obligata in raportul juridic dedus judecații si pârâtă nu exista identitate, a solicitat instantei respingerea acțiunii fata de Agenția D. Statului ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva

Referitor la excepția prematuritatii cererii de chemare în judecată, a arătat următoarele:

Reclamanților le-a fost recunoscut dreptul de proprietate, devenind astfel acționari la . Balotești, însă reclamanții nu au solicitat mai departe, astfel cum era logic, corect și legal, reconstituirea dreptului de proprietate și punerea în posesie cu privire la suprafața de 9,5 ha.

În contextul in care urmare apariției OUG nr. 102/2001, persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acționar la societățile comerciale pe acțiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991, indiferent dacă au încheiat sau nu contracte de locațiune în temeiul art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, li se restituie în natură suprafețe agricole, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăți.

După cum rezultă în mod clar din susținerile reclamanților și din actele depuse, în cauză nu a fost îndeplinită procedura administrativă prealabilă în vederea reconstituirii dreptului de proprietate al persoanelor îndreptățite, în sensul că aceștia au obținut calitatea de acționar la . Balotești în baza recunoașterii dreptului de proprietate, însă ulterior, după apariția Legii nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile legilor de fond funciar, reclamanții nu au mai depus la Comisia locală de fond funciar, cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru retrocedarea în fizic a suprafeței de 9,5 ha teren agricol.

Astfel, conform prevederilor art. 5 din HG nr. 890/2005, Comisia locală de fond funciar avea în atribuții analizarea cererii reclamanților, verificarea îndeplinirii condițiilor legale, stabilirea mărimii amplasamentului, pentru ca apoi. Comisia județeană de fond funciar M. să valideze dreptul de proprietate al persoanelor îndreptățite, precum și amplasamentul.

D. odată îndeplinite aceste măsuri administrative. în baza unei cereri adresate de Comisia județeană de fond funciar M., însoțită de o documentație de retrocedare, conform prevederilor art. 7, alin 7 din Legea nr. 268/2001, coroborat cu cu prevederile art. 9 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, ADS putea preda prin protocol de predare-preluare, Comisiei locale de fond funciar suprafața de 9,5 ha teren cuvenită reclamanților din prezenta cauză, în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie.

Având în vedere aceste prevederile legale, rezultă că, doar în situația în care ar fi fost îndeplinită această procedură administrativă și ADS ar fi refuzat predarea respectivului teren către Comisia locală de fond funciar, reclamanții ar fi fost îndreptățiți Ia despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului, însă, în condițiile neîndeplinirii acestei proceduri, cererea reclamanților nu are susținere legală, apărând ca prematur formulată.

Totodată a învederat faptul că nu se opune predării terenului în litigiu către Comisia locală de fond funciar în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamanților astfel că, în momentul în care Comisia Județeană M. va înainta documentația de retrocedare completă, va proceda la întocmirea protocolului de predare a terenului către Comisia Locală de fond funciar, cu respectarea dispozițiilor legale de fond funciar.

Cu privire la excepția inadmisibilității cererii, a arătat că reclamanții solicită despăgubiri cu titlu de foloase nerealizate, pentru un teren față de care le-a fost recunoscut dreptul de proprietate, fără însă ca până la acest moment aceștia să solicite reconstituirea dreptului de proprietate și fără să fi fost puși în posesie.

D. urmare, cererea reclamanților de acordare de despăgubiri - foloase necuvenite, apare ca inadmisibilă în condițiile în care reclamanții au calea realizării dreptului, respectiv de a obține reconstituirea dreptului de proprietate, titlul de proprietate și posesia terenului în litigiu.

Astfel, în condițiile în care reclamanții nu demonstrează că au făcut demersurile necesare pentru realizarea dreptului, demersuri ce au ca finalitate obținerea posesiei terenului în litigiu, prezentul demers juridic apare ca inadmisibil.

Totodată a arătat că cererea reclamanților apare ca inadmisibilă și având în vedere că temeiul juridic pe care se întemeiază acțiunea, este greșit invocat.

Astfel, sustine faptul că reclamanții invocă ca și temei juridic al cererii, art. 1350 din NCC, articol care reglementează răspunderea contractuală, ori între reclamanți și ADS nu există raporturi juridice contractuale, neexistând încheiat niciun contract de orice natură ar fi el, drept pentru care, cererea reclamanților apare ca inadmisibilă și solicită respingerea ca atare.

Cererea reclamanților este inadmisibilă și datorită faptului că nu sunt întrunite condițiile legale imperative specifice.

Prin cererea ce formează obiectul prezentei cauze dedusă judecății, reclamanții au solicitat obligarea ADS la plata de despăgubiri cu titlu de foloase necuvenite.

Reclamanții își motivează acțiunea pe faptul că ADS folosește fără drept suprafața de 9,5 ha teren cuvenită acestora, obținând astfel foloase necuvenite și îmbogățindu-și astfel patrimoniu.

Motivarea cererii, duce la concluzia că, în accepțiunea reclamanților, patrimoniul ADS s-a mărit în mod nejustificat, ADS nedeținând un just titlu în acest sens.

Pentru a susține acest motiv, reclamanții trebuie să facă dovada că sunt îndeplinite condițiile unei îmbogățiri fără justă cauză și anume:

-calitatea procesuală activă a reclamanților, existența unui prejudiciu și întinderea lui,

-existența unei fapte ilicite,

-existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu,

-existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul.

Astfel, reclamanții nu probează îndeplinirea niciuneia din aceste condiții imperative ale legii și nu arată și nu demonstrează care este culpa ADS, nu arată ce demersuri au întreprins pentru realizarea dreptului, respectiv de a obține posesia terenului și în ce a constat concret refuzul ADS la aceste demersuri ale reclamanților.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii reclamanților față de ADS ca neîntemeiată, pentru următoarele:

A arătat faptul că reclamanții solicită despăgubiri cu titlu de foloase nerealizate, pentru un teren față de care le-a fost recunoscut dreptul de proprietate, fără însă ca până la acest moment aceștia să solicite reconstituirea dreptului de proprietate și fără să fi fost puși în posesie.

Așa cum bine se cunoaște de această instanță, legile de fond funciar stabilesc clar, strict, procedura ce trebuie îndeplinită pentru reconstituirea dreptului de proprietate persoanelor îndreptățite și atribuțiile instituțiilor implicate în această procedură.

Astfel, mai întâi trebuie realizată măsura administrativă care se declanșează la solicitarea persoanei îndreptățite și care se duce la îndeplinire de Comisia locală de fond funciar și Comisia județeană de fond funciar și constă în analizarea cererii, verificarea îndeplinirii condițiilor legale, stabilirea amplasamentului, emiterea unei hotărâri de validare a dreptului de proprietate și a amplasamentului.

Numai după îndeplinirea acestei proceduri conform legilor de fond funciar, Comisia județeană de fond funciar înaintează documentația respectivă cu cererea de predare a terenului către Comisia locală de fond funciar.

În baza documentației respective și după verificarea legalității acesteia, ADS predă Comisiei locale de fond funciar terenul în cauză, urmând ca ulterior Comisia Locală de fond funciar și Comisia județeană de fond funciar să emită titlul de proprietate și să procedeze la punerea în posesie a persoanei solicitante.

Din cele expuse, rezultă clar faptul că singura atribuție a ADS în procesul de retrocedare îl constituie predarea terenului către Comisia locală de fond funciar la solicitarea Comisiei Județene de fond funciar și doar în baza unei documentații complete.

Ori între ADS și persoanele îndreptățite, respectiv reclamanții din prezenta cauză, nu există un raport juridic direct, reclamanții nu pot solicita terenul direct de la ADS, iar ADS nu predă teren direct reclamanților ci Comisiei Locale de fond funciar.

Apreciază că este momentul ca o instanță de judecată să sesizeze și să sancționeze modul abuziv de a acționa al reclamanților, care, în loc să insiste în realizarea dreptului, respectiv, reconstituirea dreptului de proprietate, obținerea posesiei terenului în litigiu, preferă situația mai mult decât convenabilă pentru reclamanți, de a obține despăgubiri pentru așa zisa lipsă de folosință a terenului.

Astfel, în conformitate cu dispozițiile legale speciale, ADS ca instituție implicată în procesul de retrocedare a terenurilor cu destinație agricolă către foștii proprietari procedează numai la îndeplinirea formalităților în vederea transmiterii către comisiile locale, pe bază de protocol, a terenurilor cu destinație agricolă, din domeniul privat al statului, solicitate spre a face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.

Modalitatea de predare a terenurilor inventariate în patrimoniul A.D.S. este detaliată în H.G. nr. 626/2001 în care este prevăzut că predarea se face prin încheierea de protocol de predare primire între ADS și Comisia Locală.

De asemenea, este prevăzută o procedură administrativă si etapele ce sunt obligatoriu a fi îndeplinite pentru ca Subscrisa sa poată proceda la predarea către Comisia locală de fond funciar a suprafeței de teren solicitată.

Coroborând aceste dispoziții rezultă că pentru a putea preda o suprafață de teren ADS este obligată să verifice documentația prezentată și abia apoi să procedeze, dacă este cazul, la predarea prin protocol a unei suprafețe de teren. Această etapă de verificare a documentației înaintate de către Comisia Județeană sub aspectul realității datelor și al legalității este prevăzută de lege, în mod imperativ, în sarcina ADS, și ea trebuie să aibă loc anterior predării terenului către comisiile locale.

Procedura anterioară încheierii protocolului presupune deci prezentarea către A.D.S. a cererii comisiei județene de aplicare a Legii fondului funciar. împreună cu actele ce stau la baza acestuia, precum si a documentației de predare a terenurilor cu destinație agricolă si verificarea de cane direcțiile de specialitate din cadrul A.D.S. a legalității documentației aprobate.

Din textele legale prezentate rezultă că A.D.S. predă terenul agricol după primirea cererii de la comisia județeană însoțită de documentația doveditoare aferentă (hărți și înscrisuri), și după verificarea în privința legalității a acestei documentații.

Prin urmare, competențele speciale ale ADS sunt strict reglementate de cadrul legal mai sus menționat, relativ la care acțiunea in justiției a reclamantelor apare ca neîntemeiată.

In conformitate cu prevederile HG nr. 890/2005, prerogativa stabilirii mărimii și amplasamentului suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate revine Comisiei Locale de Fond Funciar, urmând ca la propunerea acesteia, Comisia Județeană să valideze respectivul amplasament, subscrisa întocmind protocolul de predare preluare în. baza acestor documente transmise de către Instituția Prefecturii, precum și a celorlalte documente prevăzute de Normele interne ADS, privind încheierea Protocoalelor de predare preluare.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile Legii nr.268/2001, H.G. nr.626/2001, legilor de fond funciar, Legii 165/2013, OUG nr. U5/2013, art.205 și urm. și 248 din noul Cod de Pr.Civ., precum și pe toate prevederile legale invocate în prezenta.

În susținerea celor invocate au solicitat proba cu înscrisuri și orice alte probe care vor fi apreciate ca utile și pertinente în soluționarea cauzei.

Instanța a comunicat întâmpinarea către reclamanți cu mențiunea că au obligația de a depune răspuns la întâmpinare, într-un termen de 10 zile de la primirea comunicării.

La data de 16.07.2014, reclamanții au depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea excepțiilor invocate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Prin rezoluția din data de 17.07.2014 s-a fixat primul termen de judecată la data de 24.09.2014, cu citarea părților.

Sub aspectul materialului probatoriu, instanța a încuviințat și a administrat în cauză pentru reclamanți proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și proba cu expertiza specialitatea agricultură, având în vedere următoarele obiective: - identificarea suprafeței de 9,5 ha teren arabil, în raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei și în raport de calitatea și categoria acestui teren să se stabilească, contravaloarea lipsei de folosință, în raport de normele legale în vigoare, pentru perioada solicitată, respectiv pentru anii 2012, 2013 și 2014 inclusiv și să se precizeze cine deține și exploatează terenul în cauză.

Raportul de expertiză întocmit de expertul V. E. a fost depus la dosarul cauzei la data de 21.10.2014, iar la data de 19.11.2014 s-a emis adresă către expertul Vaidianu E. pentru a întocmi un supliment la raportul de expertiză, în sensul de a se stabili valoarea despăgubirilor nerealizate în raport și de alte tipuri de culturi agricole ce pot fi practicate le terenul in cauză, având în vedere calitatea solului, culturile practicate pe terenurile învecinate, să se specifice ce alte culturi se pretează raportat la datele specifice ale terenului in cauză, să se calculeze despăgubirile foloase nerealizate raportat si la aceste tipuri de culturi, de ex. porumb, floarea soarelui, orz, etc.

Suplimentul la raportul de expertiză a fost depus la dosar la data de 19.01.2015.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin cererea dedusă judecății, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei Agenția D. Statului, la plata despăgubirilor - foloase nerealizate — ce li se cuvin pentru cele 9,5 ha teren arabil, ce se află în folosința acesteia, pentru anii 2012, 2013 și 2014, motivând că li s-a reconstituit dreptul de proprietate în acțiuni prin decizia nr.6209/1993, emisă de Prefectura Județului M., pentru suprafața de 9,50 ha echivalent arabil.

Prin Protocolul nr.111/21.04.2000 terenul a fost predat pârâtei, iar aceasta a fost obligată, prin sentințe succesive, să plătească reclamanților despăgubiri pentru perioada 2002-2011.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta a invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive, prematurității cererii și inadmisibilității acțiunii, excepții respinse prin încheierea din 24.09.2014.

Reclamanților li s-a stabilit calitatea de acționari în temeiul Legii nr.18/1991, iar conform art.8 din Legea nr.1/2000, modificată prin OUG nr.102/2001, persoanelor cărora li s-a stabilit calitatea de acționar la societățile comerciale pe acțiuni cu pofil agricol sau piscicol, li se restituie în natură suprafețe agricole în perimetrul acestor societăți. Aceste dispoziții nu reglementează restituirea pe vechiul amplasament, acesta fiind atributul comisiei locale de fond funciar.

De asemenea, conform art.22 din același act normativ, modificat prin OUG nr.102/2001, reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate se fac de către comisia locală cu respectarea dispozițiilor art.12, 51-59 din Legea nr.18/1991, republicată.

Rezultă că după apariția acestor acte normative, acționarilor li se reconstituia dreptul de proprietate în natură și nu mai primeau despăgubiri decât în situația în care nu li se restituiau terenurile.

În speță, reclamanții aveau obligația să îndeplinească procedura prevăzută de art.53-56 din Legea nr.18/1991 la care face trimitere art.22 din Legea nr.1/2000 modificată și numai după îndeplinirea acestei proceduri, comisia județeană de fond funciar avea obligația să înaintează pârâtei documentația cu cererea de predare a terenului către comisia locală de fond funciar,conform art. 3 alin.3 din Legea nr.268/2001. Aceasta, la rândul său, trebuia să predea terenurile pe bază de protocolcomisiilor locale, în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți, în temeiul art.7 alin.7 din același act normativ.

Înscrisul aflat la fila 24 dosar, respectiv Protocolul nr.111/2000, face dovada predării suprafeței de 284 ha teren pârâtei Agenția D. Statului, iar prin contractul de concesionare nr.76/2000, aceasta a concesionat suprafața de 208.6 ha ..

În speță, nu s-a făcut dovada îndeplinirii procedurii menționate și nici a solicitării terenului de către comisiile de fond funciar, conform dispozițiilor citate, astfel că instanța apreciază cererea ca neîntemeiată și o va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de reclamanții I. D., cetățean grec, domiciliat în G., Plastira 15 Melissia — Attikis A., I. C., I. M. G., CNP_ și I. I., CNP_, ambii cu domiciliul în București, ..8, ., sector 1 și I. O. V., cu domiciliul în municipiul B., ., ., ., CNP_, prin mandatar I. C., cu domiciliul în Drobeta T. S., ., jud. M., CNP_, cu domiciliul procedural ales la Cabinet de Avocat S. S., ., Drobeta T. S., jud. M., în contradictoriu cu pârâta Agenția D. Statului, cu sediul în București, .. 43, Sector 1.

Cu apel care se va depune la Judecătoria Drobeta T. S..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. G.L./tehnored P.C.

4 ex./6.03.2015

cod operator 6497

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 591/2015. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN