Plângere contravenţională. Sentința nr. 144/2016. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 144/2016 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 14-01-2016 în dosarul nr. 144/2016
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S. JUDEȚUL M.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 144
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. F.
Grefier ședință A. E.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta S. A. M. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului M., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea de pe listă, la prima strigare s-a constatat lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța a dispus lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, s-a constatat lipsa părților
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că la data de 11.01.2016, prin serviciul registratură, au fost depuse la dosar procese verbale pentru executarea mandatului de aducere emise pentru martorul S. N. C. întocmite de către organele de poliție din cadrul Direcției de Poliție Locală Drobeta Turnu Severin.
Instanța, având în vedere că martorul S. N. C. nu s-a prezentat la termenul de azi, reținând că s-a executat mandatul de aducere emis pentru acesta, astfel cum rezultă din procesele verbale întocmite de către organele de poliție din cadrul Direcției de Poliție Locală Drobeta T.-S., face aplicarea disp. art. 313 alin.3 C.proc.civ. în sensul că procedează la continuarea judecății.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța în temeiul disp. art. 394 C.proc.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta Turnu Severin la data de 22.06.2015 sub nr._, petenta S. A. M. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ din 30.05.2015 încheiat de reprezentanții intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului M..
În motivarea plângerii contravenționale a arătat că este salariata . SRL, cu punctul de lucru in Dr Tr S. ., ., având ca obiect de desfășurare activitate bar, iar in data de 29.05.2015 a fost de serviciu in tura de dupa amiaza intre orele 16.00 -24.00.
A menționat ca, desi barul se inchide la orele 24, activitatea sa nu se incheie atunci ci dupa aproximativ inca 2-3 ore, timp in care face inventarul pe care il predă turei de dimineața și face curățenie.
A mai menționat că în data de 29/30.05.2015 la orele 24 a venit prietenul său sa o conducă acasă și pentru ca nu își terminase de făcut inventarul, situația încasărilor si curățenia la locul de munca l-a servit cu o bere.
A adăugat că în data de 29&30.05.2015, în jurul orei 24.00, a venit prietenul său pentru a o conduce acasă, însă, întrucât nu își terminase activitatea de inventariere și curățenie de la locul de muncă, l-a servit cu o sticlă de bere. A subliniat că în tot acest timp ușa principală de acces în bar era deschisă.
A precizat că pe în jurul orei 02.45 in bar a intrat un polițist care i-a cerut autorizația de funtionare a barului si i-a spus ca nu are voie sa servească clienți dupa orele 24.00
A apreciat că fapta săvârșita nu constituie contravenție și a făcut referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001 care prevede cerința ca agentul constatator sa realizeze o descriere clara a contravenției, specificând acțiunea sau inacțiunea si toate circumstanțele de natura a imprima faptei caracterul unei contravenții.
A mai apreciat că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absoluta in speța fiind incidente atât dispoz. art. 17 din OG 2/2001, cu privire la lipsa numelui si prenumelui agentului constatator cât și dispozițiile art. 19 din OG 2/2001,cu privire la absenta martorului asistent in situația refuzului contravenientului de a semna procesul verbal.
În subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment, raportat la gradul de pericol social al faptei săvârșite, la imprejurarile in care a fost săvârșita aceasta, la modul si mijloacele de săvârșire, la scopul urmărit, la urmarea produsa, luând in considerare si circumstanțele sale personale, veniturile lunare mici în sumă de 700 lei, precum si că are doi minori in intretinere, iar plata amenzii in cuantumul prevăzut in procesul verbal este de natura a afecta traiul de zi cu zi al familiei sale.
A invocat art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001 conform căruia sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
În drept, și-a întemeiat plângerea pe disp. OG nr. 2/2001.
În dovedire, petenta a solicitat încuviințarea proba cu înscrisuri și proba testimonială.
A atașat la acțiune următoarele înscrisuri în fotocopie: procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 30.05.2015; carte identitate S. A.-M.; certificate de naștere minori; adeverința de salariat.
La data de 18.09.2015 intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare (filele 36-37), prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În fapt, a arătat că în data de 30.05.2015, ora 02.30, în urma unui control efectuat la cafe-barul aparținând S.C. Ste&J. Impex S.R.L. situat în Drobeta Turnu Severin, ., ., a constatat faptul că la ora controlului cafe - barul funcționa, deși potrivit autorizației de funcționare acesta trebuia să înceteze activitatea la ora 24.00, motiv pentru care petenta, în calitate de barman de serviciu, a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art 2 pct.19 si sancționată de art. 3 alin.l litc din Legea nr. 61/1991 republicată.
A menționat că fapta a fost constatată în mod direct de agentul constatator, iar procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt reținută în cuprinsul său până la proba contrară care în mod evident trebuie făcută de petent, si nicidecum de către organul constatator. Astfel, procesul-verbal de contravenție, in măsura în care cuprinde constatări personale ale agentidui constatator, are forța probantă prin el însuși si constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatei ului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o proba contrară.
A precizat că in situația în care fapta este constatată personal, procesul-verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și in practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și CEDO prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la C.E.D.O), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținandu-se cont de miza litigiului, cât si asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
In consecință, fapta reținută în cuprinsul procesului-verbal este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ ( actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. nr.2/ 2001), asociată cu prezumția de autenticitate ( actul emană in mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate ( actul reflectă în mod real ce a stabilit autoritatea emitentă).
Intimatul consideră că procesul verbal contestat este întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/2001 și nu sunt motive de anulare a acestuia.
La întâmpinare, intimatul a atașat documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție, respectiv raportul agentului constatator din 10.09.2015 (fila 37 dosar).
Petenta nu a depus răspuns la întâmpinare la dosar.
La termenul de judecată din 12.11.2015, instanța a încuviințat pentru petentă proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială în cadrul căreia să fie audiat martorul S. N. C., iar pentru intimat a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosar.
La termenul de judecată din 14.01.2016 instanța față de lipsa martorului S. N. C., a făcut aplicarea disp. art. 313 alin.3 C.proc.civ., având în vedere că martorul S. N. C. nu s-a prezentat la acel termen de judecată, reținând că s-a executat mandatul de aducere emis pentru acesta, astfel cum rezultă din procesele verbale întocmite de către organele de poliție din cadrul Direcției de Poliție Locală Drobeta T.-S..
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/30.05.2015 încheiat de către agentul intimatului (fila 12), petenta S. A. M. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 500 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 19 din Legea nr. 61/1991 rep.
S-a reținut în sarcina petentei faptul că la data de 30.05.2015, în jurul orei 02.30, în calitate de barman ospătar la cafe-barul aparținând . SRL situat în mun. Drobeta Turnu Severin, ., ., a servit cu băuturi alcoolice consumatorii, în afara orelor de program stabilite prin autorizația de funcționare afișată în incinta unității, respectiv între orele 08.00 – 24.00.
Procesul verbal de contraventie nu a fost semnat de catre petentă, iar la rubrica „alte mentiuni” s-a consemnat aspectul că aceasta recunoaște fapta însă refuză să semneze actul.
Instanța constată ca plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Instanța sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din OG nr. 2/2001, nefiind incidentă vreo cauză de nulitate a procesului-verbal contestat.
1). Nu poate fi reținut motivul de nelegalitate invocat de petentă în sensul că în procesul verbal de contravenție nu ar fi fost descrisă fapta contravențională.
În acest sens, instanța observă că în cuprinsul procesului-verbal de contravenție s-a consemnat de către agentul intimatului faptul că la data de 30.05.2015, în jurul orei 02.30, în calitate de barman ospătar la cafe-barul aparținând . SRL situat în mun. Drobeta Turnu Severin, ., ., a servit cu băuturi alcoolice consumatorii, în afara orelor de program stabilite prin autorizația de funcționare afișată în incinta unității, respectiv între orele 08.00 – 24.00.
Din analiza actului mai sus menționat se desprinde concluzia că agentul constatator a consemnat suficiente elemente concrete referitoare la contravenția săvârsită de petent astfel încât nu poate fi vorba de o prezentare generală, lipsita de conținut, care să nu ofere o descriere corespunzătoare a faptei.
2). Nu poate fi luat în considerare motivul de nelegalitate invocat de petentă în sensul că în procesul verbal de contravenție nu s-ar fi menționat numele și prenumele agentului constatator.
Examinând mențiunile inserate în procesul verbal de contravenție, instanța constată că în cuprinsul acestuia s-a menționat numele și prenumele agentului constatator, fiind vorba de agentul șef principal S. A..
Ca atare, nu se poate aprecia că s-ar fi omis consemnarea numelui agentului constatator în cuprinsul procesului verbal de contravenție, astfel cum în mod eronat susține petenta.
3). Nu poate fi primit motivul de nelegalitate invocat de petentă în sensul că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate întrucât nu a fost semnat de către un martor asistent care să confirme refuzul petentei de a semna actul constatator al contravenției, pentru următoarele motive:
Instanța amintește că potrivit disp. art. 19 din OG nr. 2/2001:
„(1) procesul verbal de contravenție se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu este de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor.
(2) nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) în lipsa unui martor asistent agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod.”
Potrivit Deciziei nr. 22/2007 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, sfera cauzelor ce atrag nulitatea absolută a procesului-verbal este restrânsă la cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, pentru celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească un asemenea act intervenind nulitatea relativă, în condițiile prevăzute de art. 105 alin. 2 C.proc. civ. din 1864 (art. 175 alin. 1 Noul C.proc. civ.) coroborat cu art. 47 din OG nr. 2/2001, și anume numai dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului.
În cazul de față, neregularitatea invocata de petentă în sensul că procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de către un martor asistent care să confirme refuzul petentei de a semna actul constatator al contravenției este sanctționată cu nulitate relativă în condițiile art. 47 din OG nr. 2/2001 coroborat cu art. 175 alin. 1 din Noul C. proc. civ., și anume dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului.
În prezentul dosar petenta nu a făcut dovada existenței unei astfel de vătămări, astfel că nu sunt întemeiate susținerile petentei.
De asemenea, instanța remarcă faptul că prin acțiunea formulată petenta menționează împrejurarea că rolul martorului asistent ar fi acela de a confirma situația de fapt reținută prin procesul de contravenție, însă această interpretare a petentei este eronată.
Potrivit art. 19 din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor, iar în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Prin urmare rolul martorului asistent din cuprinsul procesului-verbal este de a asigura respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate care potrivit propriei opțiuni sau datorită unei imposibilități obiective nu semnează procesul-verbal, iar nu de a proba situația de fapt descrisă în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din O.G. nr. 2/2001.
Instanța constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reține în mod clar și constant cã indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzatã de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie sã beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale.
Aceasta deoarece, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, contravenția intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 din Convenția Europeană. La această încadrare conduc două argumente: pe de o parte, norma juridică care sancționează astfel de fapte are caracter general, întrucât se adresează tuturor cetățenilor, iar pe de altă parte, sancțiunile contravenționale aplicabile urmăresc un scop preventiv și represiv.
În jurisprudența sa, cauza Maszini contra României din 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are caracter penal, în sensul art. 6 din Convenție.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Interpretând dispozițiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, autenticitate și legalitate, permisă de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Aceasta înseamnă că, până la proba contrară, cele consemnate de agentul constatator în procesul-verbal corespund adevărului. Această prezumție este relativă, astfel că poate fi înlăturată prin proba contrară.
Instanța, analizând probele pe care agentul constatator le folosește în dovedirea situației de fapt reținute prin procesul-verbal de contravenție contestat, le apreciază ca fiind concludente, întrucât sunt edificatoare sub aspectul săvârșirii contravenției de către petent.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 2 pct. 19 din Legea nr. 61/1991 rep., constituie contravenție servirea consumatorilor cu băuturi alcoolice în localurile publice și în afara acestora, în zilele și la orele când, potrivit dispozițiilor legale, acestea sunt închise sau este interzisă desfacerea băuturilor alcoolice ori după ora de închidere stabilită prin autorizația de funcționare.
Din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar de către intimatul I. Mehedinti, respectiv raport agent constatator (fila 37 dosar) coroborat cu mențiunile procesului verbal de contravenție (fila 12), rezultă că procesul verbal de contravenție a fost încheiat în baza constatărilor nemijlocite ale agentului constatator. Astfel, din raportul întocmit de către agentul intimatului (fila 37) coroborat cu mențiunile procesului verbal de contravenție (fila 12), rezulta că la data de 30.05.2015, în jurul orei 02.30, petenta S. A. M., în calitate de barman ospătar la cafe-barul aparținând . SRL situat în mun. Drobeta Turnu Severin, ., ., a servit cu băuturi alcoolice consumatorii, în afara orelor de program stabilite prin autorizația de funcționare afișată în incinta unității, respectiv între orele 08.00 – 24.00.
Instanța observă că starea de fapt reținută în procesul verbal de contravenție reprezintă constatarea personală a agentului de politie, iar petenta nu a reușit să dovedească, prin probele propuse, existența unei alte stări de fapt contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
În acest sens instanța amintește că potrivit art. 47 din OUG nr. 2/2001 rep., dispozitiile prezentei ordonanțe se completează cu dispozițiile Codului de procedura civilă.
Legiuitorul a stabilit prin art. 249 din C.proc.civ. faptul că cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege.
În prezentul dosar se constatată că petenta nu a facut dovada contrară a celor reținute în procesul verbal de contravenție. Instanța nu poate lua în considerare susținerile petentei în sensul că acesta nu este vinovată de săvârșirea vreunei contravenții, întrucât aceste susțineri sunt simple afirmații, nefiind dovedite de probele existente la dosar.
În ceea ce priveste martorul S. N. C., instanta amintește faptul că nu a putut proceda la audierea acestui martor, deși a dispus, potrivit art. 313 alin. 3 C.proc.civ., citarea martorului cu mandat de aducere, mandat ce a fost executat de organele de politie, astfel cum rezulta din procesele verbale întocmit in acest sens de organele de politie (filele 57-61).
Instanța subliniază ca procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, cata vreme petenta nu a reusit sa dovedeasca prin probele propuse in plangerea contraventionala ca fapta consemnate in cuprinsul procesului verbal contestat nu corespund adevărului, procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, autenticitate și legalitate.
Pe cale de consecință se constată că starea de fapt consemnată în procesul-verbal contestat corespunde realității, petenta făcându-se vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa prin procesul verbal contestat.
Având în vedere cele expuse mai sus raportat la ansamblul materialului probator administrat în cauză se concluzionează că petenta nu a făcut dovada existenței unei stări de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
In ceea ce priveste individualizarea sanctiunii aplicate petentei, instanța arată că, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Totodată, potrivit art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei comise.
În cazul de față, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în sumă de 500 lei aplicată petentei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 19 din Legea nr. 61/1991 rep, apare ca fiind disproporționată având în vedere împrejurările concrete în care a fost săvârșită contravenția.
În acest sens, instanța are în vedere faptul că în incinta cafe-barului se afla un singur client, precum și circumstanțele personale ale petentei, care are doi copii minori în întreținere.
Dispozitiile art. 7 alin. 3 din OG nr. 2/2001 statueaza faptul ca avertismentul se poate aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune.
Față de criteriile reglementate de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale poate fi realizat și prin înlocuirea amenzii contravenționale cu aplicate prin procesul-verbal contestat cu sancțiunea avertismentului, ca fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei și suficientă pentru a atrage atenția petentului asupra respectării dispozițiilor legale în materie (Legea nr. 61/1991 rep.) și pentru a evita săvârșirea pe viitor a unor astfel de fapte de către contravenientă.
Având în vedere cele expuse mai sus, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională formulată de petentă și să modifice procesul-verbal contestat . nr._/30.05.2015, în sensul că va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei aplicată prin acesta cu sancțiunea avertismentului, cu recomandarea pentru petentă de a respecta pe viitor dispozițiile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta S. A. M., cu domiciliul în comuna Gîrla M., . M., CNP_, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI M., cu sediul în Drobeta T.-S., .. 75, județul M..
Modifică procesul verbal contestat . nr._ /30.05.2015 întocmit de agentul intimatului, în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei aplicată prin acesta cu sancțiunea avertismentului, cu recomandarea pentru petentă de a respecta pe viitor dispozițiile legale.
Cu drept de apel, care se va depune la Judecătoria Drobeta Turnu Severin, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2016.
PREȘEDINTE GREFIER
C. F. A. E.
Red. C.F. /Tehn.A.E
4 ex./20.01.2016
Operator de date cu caracter personal
înregistrat sub numărul 6497
| ← Validare poprire. Sentința nr. 143/2016. Judecătoria... | Daune cominatorii. Sentința nr. 3/2016. Judecătoria... → |
|---|
