Contestaţie la executare. Sentința nr. 3127/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3127/2013 pronunțată de Judecătoria FĂGĂRAŞ la data de 19-09-2013 în dosarul nr. 3639/226/2013
ROMANIA
JUDECĂTORIA F.
JUDEȚUL B.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3127/2013
Ședința publică din 19 septembrie 2013
JUDECATOR: D. L.
GREFIER: C. C.
Pe rol fiind pronunțarea contestației la executare formulată de contestatoarea C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hârseni, jud. B., reprezentată prin primar, cu sediul în localitatea Hârseni, ., jud. B., în contradictoriu cu intimatul C. de P. „Plăiețul” Hârseni, cu sediul în localitatea Hârseni, nr.25A, jud. B..
La apelul nominal făcut în ședința publică au fost lipsă reprezentanții părților.
Procedura de citare legal îndeplinită .
Cauza s-a dezbătut în fond la termenul din 5 septembrie 2013, când părțile prezente au pus concluzii ce se află consemnate în încheierea de amânarea pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus, contestatoarea C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hârseni, reprezentată prin primar, a formulat contestație la executare împotriva executării silite a sentinței civile nr.1641/15.11.2007, pronunțată de Judecătoria F., pornită la cererea creditorului C. de P. „Plăiețul” Hârseni, precum și împotriva încheierii nr.1/07.06.2013 întocmită de B. executorului judecătoresc F. V.-A.. A solicitat anularea formelor de executare dispuse în dosarul execuțional nr.176/2013, să se dispună suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare, obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că prin sentința civilă nr.1641/15.11.2007, pronunțată de Judecătoria F. în dosarul nr._, a fost obligată să reconstituie intimatului dreptul de proprietate pentru diferența de 93,40 ha teren forestier deținut în proprietate și să întocmească documentația necesară în vederea modificării Hotărârii nr.18/19.01.2007. Prin somația din data de 07.06.2013 emisă de B. executorului judecătoresc F. V.-A. s-a pus în vedere Comisiei locale Hârseni pentru aplicarea legilor fondului funciar, prin primar, să achite suma de 11.017,05 lei reprezentând cheltuieli de executare,
A arătat că, potrivit prevederilor art.21 alin.1 și 2 din Legea nr.215/2001, unitatea administrativ teritorială Hârseni este persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică și patrimoniu propriu, titulară a conturilor deschise la Trezoreria F., iar C. locală Hârseni pentru aplicarea legilor fondului nu dispune de un patrimoniu propriu. Ținând cont de faptul că unitatea administrativ teritorială Hârseni nu a fost parte în proces, nefiind citată în dosarul nr._ al Judecătoriei F., în care s-a pronunțat sentința civilă nr.1641/2007, această sentință nu îi este opozabilă, neputând fi obligată la plata sumei solicitată de creditoare și indicată în somația emisă de executorul judecătoresc.
În conformitate cu prevederile art. 629 alin.1 din Codul de procedură civilă, pot fi supuse executării silite veniturile și bunurile debitorului, dar în cazul de față . propriu și titulară a conturilor deschise la trezorerie) nu este debitoarea obligațiilor dispuse prin sentința civilă nr. 1641/2007 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul civil nr._, aceasta fiind C. locală de fond funciar a comunei Hârseni. În situația în care s-ar dispune plata acestei sume de 11.017,05 lei din conturile comunei, s-ar încălca dreptul acesteia la apărare, dreptul la un proces echitabil și accesul liber la justiție, prevăzute de Constituția României și de CEDO.
Referitor la cererea de suspendare a executării silite a arătat că aceasta este întemeiată și îndeplinește condițiile prevăzute de art. 718 Cod procedură civilă, deoarece se urmărește executarea silită a unei persoane juridice de drept public care nu a fost parte în dosarul în care s-au pronunțat titlurile executori și nu a avut posibilitatea să se apere, aceste titluri executorii nefiindu-i opozabile. De asemenea, nu trebuie neglijat nici aspectul pagubei iminente, ce justifică urgența, având în vedere suma de bani pe care trebuie să o plătească, operațiunile și actele administrative ce trebuie îndeplinite, inclusiv o rectificare de buget.
În subsidiar, contestă valorile onorariilor, atât al avocatului creditoarei (în cuantum de 4.500 lei), cât și cel al executorului judecătoresc (în cuantum de 6.448,00 lei - TVA inclus), primul dintre acestea fiind exagerat de mare pentru o cerere de executare silită, disproporționat în raport cu valoarea și complexitatea cauzei și cu activitatea desfășurată de reprezentantul ales, astfel că solicită să fie redus conform art.451 alin.2 din Codul de procedură civilă.
Referitor al onorariul executorului, s-a arătat că se percepe un onorariu în cuantum de 6.448,00 lei (TVA inclus) pentru executarea silită a obligației de a face instituită prin sentința civilă nr. 1641/2007, în ciuda faptului că această obligație revine exclusiv comisiilor locale de fond funciar, așa cum este prevăzut și prin dispozițiile art. 5 lit. i) din H.G. nr. 890/2005.
De asemenea, sentința civilă nr. 1641/2007 a mai făcut obiectul unui dosar execuțional al aceluiași executor, având nr. 182/2011 (unde s-a mai achitat odată onorariu avocat și onorariu executor judecătoresc), dosar în care ultimul act de executare a fost întocmit la data de 26.02.2013, iar prin deschiderea noului dosar execuțional se încalcă prevederile art. 704 alin. 1 și 702 alin. 1 pct. 2 din Codul de procedură civilă.
În drept, a invocat dispozițiile art. 711-716 Cod procedură civilă, art. 194, art. 195 și următoarele Cod procedură civilă .
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a arătat că textele de lege invocate de contestatoare nu pot fi temei al unei contestații la executare, temeiul de drept fiind unul eronat, că au mai existat trei executări silite contestate de contestatoare, iar contestațiile au fost respinse, astfel că nu se mai poate face o nouă contestație de către aceeași parte pentru motive care au existat la data primei contestații.
În ce privește onorariilor de avocat și executor judecătoresc a arătat că ambele onorarii sunt justificate de actele de procedură îndeplinite, de deplasările și discuțiile interminabile cu părțile implicate în aceasta execuție și de valoarea mare a bunului imobil ce face obiectul executării silite. munca depusă de avocat nu se referă doar la simpla cerere depusă la executor, ci presupune și deplasările la fața locului, măsurători, expertize, etc. Solicită respingerea contestației și obligarea la plata cheltuielilor de judecată, având în vedere că această contestație este făcută cu totală rea credință și cu vădită intenție de a tergiversa la infinit soluționarea predării suprafeței de 93,40 ha teren.
Contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că temeiul legal pe care și-a întemeiat contestația la executare este corect invocat, față de prevederile noului Cod de procedură civilă republicat și actualizat până la data de 15 februarie 2013, iar în privința onorariului executorului judecătoresc și a onorariului avocatului solicită să se observe că justificarea cuantumului acestora (valoarea bunului ce trebuie pus în posesie) nu are legătură cu obiectul executării silite, iar punerea în posesie este atributul exclusiv al comisiei locale de fond funciar.
Prin încheierea din 22 august 2013, a fost admisă cererea formulată de contestatoare și s-a dispus suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare (f.42).
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 03.06.2013, intimatul C. de P. „Plăiețul” Hârseni a formulat cerere de executare silită împotriva contestatoarei C. locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor Hârseni, reprezentantă prin primar, a Comisiei județene B. pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor și a Direcției Silvice B., în temeiul titlului executoriu constând în sentința civilă nr.1671/2007 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul civil nr._, prin care cele două comisii au fost obligate să reconstituie intimatului dreptul de proprietate și pentru diferența de 93,4 ha teren forestier deținut în proprietate și înscris în CF nr.265 C., nr.top.3571, și să întocmească documentația necesară în vederea modificării Hotărârii nr.18/19.01.2007.
Executorul judecătoresc a dispus prin încheierea din 03.06.2013 înregistrarea cererii și deschiderea dosarului de executare nr.176/2013, iar prin încheierea pronunțată de Judecătoria F. la data de 05.06.2013, în dosarul civil nr._ s-a dispus încuviințarea executării silite.
Prin încheierea nr.1 din 07.06.2013, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în sumă de 11.017,05 lei, din care 4500 lei onorariul avocatului creditorului, suma de 6448 onorariul executorului judecătoresc, diferența reprezentând taxe de timbru și taxe poștale. La aceeași dată a fost emisă somație prin care, în ceea ce o privește pe contestatoarea C. locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor Hârseni, s-a pus în vedere să se conformeze titlului executoriu, respectiv dispozițiilor referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate și la întocmirea documentației, precum și să achite suma de 11.017,05 lei cheltuieli de executare
Analizând motivele invocate în cuprinsul contestației, instanța constată că aceasta este îndreptată împotriva cheltuielilor de executare stabilite de executorul judecătoresc, nici o critică nefiind formulată în ceea ce privește executarea obligației stabilită prin titlul executoriu (cu excepția referirii făcute în partea finală a cererii la faptul că a mai existat un dosar execuțional și trimiterea la textul de lege care reglementează încetarea și reluarea executării silite în cadrul termenului de prescripție - art.704 alin.1 și 702 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă).
Primul motiv invocat se referă la suportarea cheltuielilor de executare din bugetul unității administrativ teritoriale, deși aceasta nu a fost parte în procesul în care s-a pronunțat hotărârea ce constituie titlu executoriu, invocându-se lipsa unui patrimoniu propriu al comisiei locale din care să se poată face plata și încălcarea dreptului la apărare al unității administrativ teritoriale. Acest motiv nu justifică admiterea contestației, având în vedere prevederile legii speciale, respectiv art.52 alin.3 din Legea nr.18/1991, din care rezultă posibilitatea obligării comisiei locale la plata cheltuielilor de judecată în cazul stabilirii culpei procesuale, ceea ce înseamnă și posibilitatea executării silite a acesteia pentru sumele cu acest titlu și, implicit, pentru cheltuielile de executare. Ca urmare, chiar dacă nu există dispoziții exprese care să reglementeze în concret posibilitatea recuperării cheltuielilor de judecată și de executare de la autoritatea administrativă, din modalitatea de organizare si funcționare a comisiilor de fond funciar rezulta că, atâta vreme cât acestea nu au un patrimoniu propriu dar legea le conferă calitate procesuală, există posibilitatea recuperării sumelor de bani de la instituția în subordinea căreia funcționează.
Al doilea motiv invocat vizează cuantumul ridicat al cheltuielilor de executare, respectiv onorariul avocatului intimatului și cel al executorului judecătoresc, onorarii considerate disproporționat de mari raportat la obiectul executării silite și la activitățile pe care aceasta le presupune efectiv, în condițiile în care se execută o obligație de a face ce constituie atributul exclusiv al comisiei locale.
Potrivit disp. art. 669 alin.4 din Codul de procedură civilă, sumele reprezentând cheltuieli de executare se stabilesc de către executorul judecătoresc prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta. Dispozițiile art.451 alin.2 și 3 se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privința acestor cheltuieli de executare nu este condiționată de plata unei cauțiuni.
Potrivit disp. art.714 alin.2 Cod procedură civilă, contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 5 zile de la comunicare.
Contestația la executare a fost îndreptată astfel și împotriva încheierii nr.1 din 07.06.2013, prin care executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în sumă de 11.017,05 lei și care a fost comunicată contestatoarei la data de 12.06.2013, împreună cu somația emisă la data de 07.06.2013 (dovada de înmânare – f.63).
Contestatoarea a formulat contestația la data de 26.06.2013 (data depunerii la poștă, conform ștampilei aplicată pe plic – f.17), după expirarea termenului prevăzut de lege pentru contestarea încheierii și care s-a împlinit la data de 18.06.2013.
Astfel, instanța a invocat din oficiu excepția tardivității contestației îndreptată împotriva încheierii prin care executorul judecătoresc a stabilit cheltuielile de executare, excepție pe care o va admite și va respinge ca tardivă această contestație. În consecință, în absența unei contestații care să fi fost formulată de partea interesată, în speță contestatoarea, în termenul legal, instanța nu poate cenzura cheltuielile de executare, chiar în condițiile trimiterii pe care art.669 alin.4 o face la dispozițiile art.451 alin.2 și 3 Cod procedură civilă, care permit instanței să reducă, chiar și din oficiu, cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat.
Totodată, disp. art. art.704 alin.1 și 702 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, la care face trimitere contestatoarea, nu sunt aplicabile în cauză, iar dovezi privind o eventuală prescripție a executării silite (neinvocată de altfel expres) nu s-au făcut, mai ales că însăși contestatoarea susține că au mai existat cereri de executare silită depuse de intimat, care au întrerupt cursul prescripției.
Față de considerentele ce preced, instanța urmează să admită excepția tardivității contestației la executare formulată de contestatoare împotriva încheierii nr.1/07.06.2013 privind stabilirea cheltuielilor de executare, întocmită de executorul judecătoresc în dosarul de executare nr.176/2013 al Biroului E. Judecătoresc F. V. - A., să respingă ca tardivă această contestație.
Totodată, va fi respinsă ca neîntemeiată contestația la executare formulată împotriva actelor de executare silită întocmite în dosarul de executare nr.176/2013 al Biroului executorului judecătoresc F. V. A..
În baza disp. art.451 alin.2 Cod procedură civilă, va fi redus din oficiu onorariul avocatului intimatului de la suma de 1200 lei, plătită conform chitanței nr.66/2013 (f.29), la suma de 400 lei, sumă la plata căreia va fi obligată contestatoarea în temeiul art.453 alin.1 Cod procedură civilă. Instanța reține, referitor la onorariul de avocat pe care îl va plăti contestatoarea, că suma de 400 lei este suficientă raportat la complexitatea cauzei, la durata acesteia (două termen de judecată) și la activitatea avocatului (care a constat în formularea întâmpinării și susținerea apărărilor la dezbaterile pe fondul cauzei).
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția tardivității contestației la executare formulată de contestatoarea C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hârseni, jud. B., reprezentată prin primar, împotriva încheierii nr.1/07.06.2013 privind stabilirea cheltuielilor de executare, întocmită de executorul judecătoresc în dosarul de executare nr.176/2013 al Biroului E. Judecătoresc F. V. - A., și în consecință:
Respinge ca tardivă contestația la executare formulată de contestatoarea C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hârseni, jud. B., reprezentată prin primar, cu sediul în localitatea Hârseni, ., jud. B., în contradictoriu cu intimatul C. de P. „Plăiețul” Hârseni, cu sediul în localitatea Hârseni, nr.25A, jud. B., împotriva încheierii nr.1/07.06.2013 întocmită de executorul judecătoresc în dosarul de executare nr.176/2013 al Biroului E. Judecătoresc F. V. – A..
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hârseni, jud. B., reprezentată prin primar, în contradictoriu cu intimatul C. de P. „Plăiețul” Hârseni, împotriva actelor de executare silită întocmite în dosarul de executare nr.176/2013 al Biroului executorului judecătoresc F. V. A..
Obligă contestatoarea să plătească intimatului suma de 400 lei cheltuieli de judecată parțiale.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria F.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 septembrie 2013.
JUDECĂTOR GREFIER
D. L. C. C.
Red. D.L.
10.10.2013
Tehnored. C.C.
11.10.2013 - 4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2695/2013. Judecătoria... | Succesiune. Sentința nr. 2232/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ → |
|---|
