Pretenţii. Sentința nr. 2328/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2328/2013 pronunțată de Judecătoria FĂGĂRAŞ la data de 28-05-2013 în dosarul nr. 1527/226/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA F.
JUDEȚUL B.
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2328/2013
Ședința publică din 28 mai 2013
JUDECĂTOR: M.-M. T.
GREFIER: M.-G. J.
Pe rol fiind soluționarea cauzei civile formulată de reclamanții G. D., domiciliată în mun. Sibiu, ., . și G. N. domiciliat în ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtul C. I. de Avocatură C. I., cu sediul în mun. F., ., ., pentru pretenții civile.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâtul C. I., lipsă fiind reclamanții.
Procedura de citare legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei, după care pârâtul depune un set de înscrisuri constând în copii de pe titlul de proprietate nr._/1996 emis numitei S. A., harta cadastrală a localității Dridif, contractul autentic de întreținere încheiat între numitele S. A. și G. M., extrase CF nr._ Dridif și nr._ Dridif, înscrisuri pe care le dețin și pârâții și
declară că nu are alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Pârâtul solicită respingerea acțiunii formulată de reclamanți ca neîntemeiată și nedovedită, arătând că, în calitate de avocat, a asigurat asistența juridică a mamei reclamanților bazându-se pe verificări concrete, astfel că nu a încălcat în nici un mod contractul de asistență juridică. Cu privire la cererea reconvențională, arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța ca urmare a admiterii excepției inadmisibilității cererii, invocată de instanță din oficiu. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Constată că prin cererea înregistrată la această instanță la data de 12.02.2013, sub numărul de mai sus, reclamanții G. D. și G. N. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. I. de Avocatură C. I., obligarea acestuia la plata sumei de 11.105 lei reprezentând cheltuieli de judecată și de executare în dosarele nr._ și nr._ ale Judecătoriei F., și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta cauză.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că pârâtul a fost angajat ca apărător de către mama lor, G. M., în cele două dosare menționate mai sus, primul având ca obiect grănițuire, iar al doilea obligația de a face, iar după verificarea actelor și o deplasare la fața locului, pârâtul i-a asigurat că vor avea câștig de cauză, însă hotărârile pronunțate le-au fost defavorabile, acest lucru fiind urmarea faptului că pârâtul nu le-a asigurat o apărare corespunzătoare. În procesul de grănițuire i-a asigurat că titlul lor de proprietate produce efecte cât timp nu a fost anulat, însă s-a dovedit a fi fără valoare și, la fel și în cazul dosarului având ca obiect obligația de a face, după deplasarea pârâtului la fața locului, i-a asigurat că ceea ce a constatat în teren infirmă susținerii părții adverse și că vor avea câștig de cauză. Au mai arătat că nu le-au luat apărarea nici cu ocazia deplasării judecătorilor la fața locului, când au avut loc discuții contradictorii, și deși i-au cerut să ceară recuzarea acestora în cele două dosare, a refuzat spunând că vor avea parte de o judecată corectă.
În drept, s-au invocat art.1350 Cod civil, art.274 Cod pr.civilă.
În cauză, pârâtul a depus întâmpinare (f. 77 a dos.), prin care a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii reclamanților, arătând că, în calitate de avocat, a asigurat asistența juridică a mamei reclamanților, bazându-se pe verificări concrete, astfel că nu a încălcat în niciun mod contractul de asistență juridică.
Odată cu întâmpinarea, pârâtul a depus și cerere reconvențională, prin care a solicitat a se constata că actul care a stat la baza soluționării dosarului civil nr._ al Judecătoriei F., respectiv extrasul CF nr._ Dridif, nr.top.269, 270, este fals.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Așa cum părțile au susținut în cuprinsul acțiunii introductive și în întâmpinare, între antecesoarea reclamanților și pârât au existat două contracte de asistență juridică, în baza cărora pârâtul și-a asistat și reprezentat clienta în dosarele înregistrate la această instanță sub nr._, având ca obiect grănițuire, și nr._, având ca obiect obligația de a face.
Deși reclamanții au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 1.350 din Noul Cod Civ., care reglementează răspunderea civilă contractuală, instanța apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile vechiului Cod Civil, întrucât cele două contracte și faptele imputate avocatului în legătură cu acestea sunt anterioare intrării în vigoare a Noul Cod Civ.
Astfel, instanța reține că, pentru a fi în prezența răspunderii contractuale, conform art. 1073, 1075-1078, 1081-1086 Cod civ., este necesar să fie întrunite patru condiții: fapta ilicită care constă în neexecutarea lato sensu a obligațiilor contractuale asumate de către debitor prin contractul valabil încheiat; existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorului; raportul de cauzalitate între fapta ilicită a debitorului și prejudiciul creditorului; cupla, greșeala sau vinovăția debitorului.
În cauză reclamanții invocă, pe de o parte, prestarea unor servicii juridice necorespunzătoare, iar pe de altă parte inducerea în eroare de către pârât, prin aceea că acesta a promis câștigarea procesului având ca obiect grănițuire pe baza titlului de proprietate deținut, respectiv extrasul de carte funciară, care în realitate nu a avut nicio valoare, iar în procesul având ca obiect obligația de a face, că acesta, după ce a văzut situația de la fața locului, i-a asigurat că acțiunea părții adverse va fi respinsă ca nefondată, însă că ambele procese au fost pierdute.
Instanța se reține că obiectul contractului de asistență juridică constă în acordarea unor servicii de asistență juridică de către avocat, clientului, servicii care pot consta, de exemplu, în reprezentarea, asistarea ori exercitarea de alte activități specifice profesiei, pentru activitatea sa profesională avocatul având dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său, onorariile fiind stabilite în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului, în mod liber, între avocat și client, în limitele legii și ale statutului profesiei. Asistarea și reprezentarea clientului impun diligență profesională adecvată, pregătirea temeinică a cauzelor cu promptitudine potrivit naturii cazului, experienței și crezului său profesional. Prin urmare, promisiunea câștigării unui proces nu face obiectul contractului de asistență juridică, iar onorariul este perceput pentru prestarea serviciilor juridice corespunzătoare, neputându-se garanta pe deplin câștigarea unui proces.
În cauză nu se poate reține existența unei fapte ilicite, constând în prestarea de servicii juridice necorespunzătoare, întrucât pierderea proceselor nu echivalează automat cu prestarea serviciilor juridice necorespunzătoare, cum nici asigurarea clientului că va câștiga procesul, pe care reclamanții o invocă, nu ar putea fi catalogată ca o faptă ilicită, izvor al răspunderii civile contractuale, întrucât, în primul rând, aceasta nu a făcut obiectul contractelor, iar în al doilea rând, potrivit cunoștințelor avocatului și convingerilor sale, acesta ar fi putut preconiza rezultatul procesului, fără ca asta să-l angajeze în cazul în care rezultatul nu este cel scontat.
Astfel, neputându-se reține o neexecutare a obligațiilor contractuale în ceea ce-l privește pe pârât, nu se poate vorbi nici de îndeplinirea celorlalte condiții ale răspunderii contractuale, situație în care cheltuielile procesului, inclusiv cele din faza de executare silită, nu pot fi considerate prejudiciu pentru partea care a pierdut procesul.
Așa fiind, instanța va respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții G. D. și G. N. în contradictoriu cu pârâtul C. I. de Avocatură C. I., pentru pretenții civile, ca neîntemeiată.
Referitor la cererea reconvențională, se reține că, în ședința publică din data de 23 aprilie 2013, instanța a admis excepția inadmisibilității acestei cereri pentru motivele care se regăsesc în încheierea pronunțată la aceeași dată, astfel că urmează a respinge cererea reconvențională ca urmare a admiterii în cursul judecății a excepției inadmisibilității.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții G. D., domiciliată în mun. Sibiu, ., . și G. N. domiciliat în ., jud. B., în contradictoriu cu pârâtul C. I. de Avocatură C. I., cu sediul în mun. F., ., ., pentru pretenții civile.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârât în contradictoriu cu reclamanții, ca urmare a admiterii în cursul judecății a excepției inadmisibilității.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.05.2013.
JUDECĂTOR GREFIER
M.-M. T. M.-G. J.
Red.MMT
13.06.2013
Tehnored.MGJ-5 ex
13.06.2013
| ← Uzucapiune. Sentința nr. 2327/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2695/2013. Judecătoria... → |
|---|
