Obligaţie de a face. Sentința nr. 1640/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1640/2013 pronunțată de Judecătoria FĂGĂRAŞ la data de 04-04-2013 în dosarul nr. 2293/226/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA F.
JUDEȚUL B.
Dosar C. nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1640/2013
Ședința publică din 4 aprilie 2013
Complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori și familie
JUDECĂTOR: B. G.
GREFIER: M. G. S.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei civile formulată de reclamanta M. T., domiciliată în mun. F., ..8, jud. B. și cu domiciliul ales în mun. Sibiu, ., jud. Sibiu la fam. M. M. în contradictoriu cu pârâtul M. I. V., domiciliat în mun. F., ..8, jud. B., având ca obiect ordonanță președințială – obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Cauza s-a dezbătut pe fond la termenul din 3 aprilie 2013, când părțile prezente au pus concluzii, consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
INSTANȚA
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamanta M. T. a chemat în judecată pe pârâtul M. I. V., pentru obligația de a face pe calea ordonanței președințiale, solicitând următoarele:
- să se dispună obligarea pârâtului să-i permită în continuare folosirea bunurilor comune rezultate din căsătorie și locuirea în continuare la acest domiciliu, împreună cu fiul lor major, care este elev în București și are nevoie de sprijinul lor ca părinți, chiar dacă sunt divorțați, până la soluționarea partajului bunurilor comune pe cale judiciară.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr.2212/15.11.2012 pronunțată în dos.nr._ al Judecătoriei F., rămasă definitivă și irevocabilă prin nerecurare, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 10 noiembrie 1984, din culpa comună a părților.
Reclamanta a precizat că, în timpul căsătoriei au realizat bunuri comune care constau în imobile, terenuri etc. D. conjugal l-au avut în F., ..8, unde au în comun două imobile, unul înregistrat în CF F. nr.1810/a format din 8 camere și dependințe și un alt imobil, tot la aceeași adresă, înregistrat în CF nr._ F., compus din 4 camere și dependințe.
Deci, chiar dacă s-a desfăcut căsătoria părților, folosința locuinței poate fi exercitată de către ambii foști soți, în mod separat, pentru că sunt condiții care permit acest lucru, fiecare putând să locuiască în continuare separat la același domiciliu, în imobile cu intrări separate, să folosească bunurile comune, până la momentul împărțirii bunurilor pe cale judiciară.
Reclamanta a mai arătat că, înainte de pronunțarea hotărârii de divorț, din cauza comportamentului violent al pârâtului, a fost nevoită să părăsească domiciliul împreună cu copilul cel mic, care este elev la București, iar în momentul de față solicită ca prin hotărâre judecătorească pârâtul să fie obligat să îi permită să locuiască în proprietatea comună, împreună cu fiul lor, care are nevoie de ambii părinți, iar ea în prezent locuiește provizoriu la fiul lor mai mare, întrucât nu are unde locui în altă parte.
În drept s-au invocat disp.art.996 cod procedură civilă și art.321 și urm. Cod civil.
În probațiune s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri, respectiv copie acțiune civilă de partaj (fil.7), copie carte de identitate a reclamantei (fil.6), procură specială (fil.11), adeverință nr.297/5.02.2013 emisă de Asociația „New Education 2012” - Liceul Teoretic „Atlas”, extrase de carte funciară pentru informare (fil.16-19), sentința civilă nr.2212/2012 a Judecătoriei F. (fil.33-34).
Instanța examinând actele și lucrărilor dosarului reține în fapt următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2212/2012 pronunțată de Judecătoria F. la data de 15 noiembrie 2012 devenită irevocabilă la data de 11.02.2013, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanta M. T. în contradictoriu cu pârâtul M. I. V. și s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 10 noiembrie 1984, înregistrată în registrul stării civile de la Primăria mun. F. la nr.398/1984, din culpă comună.
Așa cum rezultă din cartea de identitate a reclamantei coroborată cu sentința de divorț mai sus menționată, atât reclamanta cât și pârâtul figurează cu același domiciliu, situat în mun. F., ..8, jud. B..
Conform extrasului de carte funciară pentru informare emise de OCPI B. - BCPI F. la data de 28.03.2013 (fil.29), imobilul înscris în CF nr._ F. provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.5562 F., nr.top.155/2/3, 156/1/3, 156/2/3, 156/2/3 – casă compusă din patru camere și dependințe este proprietatea reclamantei M. T. și a pârâtului M. I. V. cu titlu de bun comun.
Potrivit extrasului de carte funciară pentru informare emise de OCPI B. - BCPI F. la data de 28.03.2013 (fil.28), imobilul înscris în CF nr._ F. provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.5561 F., nr.top.155/2/2, 156/1/2, 156/2/2, 158/2/2 – imobil compus din P+E din cărămidă cu finisajele exterioare neterminate compus din parter: o cameră, bucătărie, hol, spălătorie, etaj: patru camere, baie, casa scărilor, balcon și subsol: garaj, două pivnițe este proprietatea reclamantei M. T. născ. M. și a pârâtului M. I. V. cu titlu de bun comun.
Potrivit susținerilor reclamantei expuse în acțiunea introductivă, imobilele mai sus identificate în cartea funciară sunt situate în mun. F., ..8, jud. B..
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei F. la data de 15.03.2013 înregistrată sub nr._ reclamanta M. T. în contradictoriu cu pârâtul M. I. V. a solicitat instanței partajarea bunurilor comune dobândite de părți în timpul căsătoriei, bunuri printre care se regăsesc și bunurile imobile identificate mai sus.
Instanța mai reține că potrivit adeverinței nr.297/25.02.2013 emisă de către Asociația „New Education 2012” - Liceul Teoretic „Atlas”-fil.15, numitul M. Ovidu este înscris în anul I la Liceul Teoretic Atlas - nivel de învățământ postliceal, specializarea editor imagine în forma de învățământ –zi în anul școlar 2012-2013.
Instanța reține că prin cererea de ordonanță președințială care face obiectul acestei cauze, reclamanta în contradictoriu cu pârâtul a solicitat instanței obligarea acestuia să-i permită în continuare folosirea bunurilor comune rezultate din căsătorie și locuirea în continuare la acest domiciliu împreună cu fiul lor major M. O., până la soluționarea partajului bunurilor comune pe cale judiciară, motivat de faptul că nu are unde să locuiască, în condițiile în care nu deține alte bunuri imobile proprii, iar în ultima perioadă a locuit în Italia la fiul lor mai mare.
Potrivit art.324 alin.1 din Noul cod civil - la desfacerea căsătoriei, dacă nu este posibilă folosirea locuinței de către ambii soți și aceștia nu se înțeleg, beneficiul contractului de închiriere poate fi atribuit unuia dintre soți, ținând seama de în ordine de interesul superior al copiilor minori, de culpa în desfacerea căsătoriei și de posibilitățile locative proprii ale foștilor soți, iar potrivit alin.4 al aceluiași articol prevederile respective se aplică în mod similar și în cazul în care bunul este proprietatea comună a celor doi soți, atribuirea beneficiului locuinței conjugale producând efecte până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj.
Potrivit art.996 Cod procedură civilă - instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Din textul legal mai sus menționat reiese faptul că pentru admisibilitatea unei cereri de ordonanță președințială instanța trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prev. de art.996 Cod procedură civilă, respectiv urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.
În ceea ce privește urgența, instanța reține că această condiție este îndeplinită, în condițiile în care s-a făcut dovada faptului că reclamanta a avut domiciliul conjugal pe imobilul situat în mun. F., ..8, jud. B., în prezent fiind în Italia, astfel că în țară nu are altă locuință, aspect recunoscut de către pârât prin declarația depusă la dosar la data de 1.04.2013 prin care învederează că este de acord cu cererea formulată de reclamantă și implicit cu faptul ca reclamanta împreună cu fiul părților să locuiască în continuare pe imobilul care a constituit domiciliul conjugal al părților.
O altă condiție esențială prev. de art. 996 Cod proc. civ., pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială, este și aceea a neprejudicierii fondului cauzei, deoarece prin rezolvarea litigiului în fond s-ar anticipa asupra hotărârii instanței de drept comun și n-ar mai exista nicio utilitate ca litigiul să fie adus înaintea acesteia, condiție care în speța de față este îndeplinită, față de faptul că reclamanta folosind în continuare bunurile comune și locuind împreună cu fiul părților pe imobilul care a constituit domiciliul conjugal nu conduce la anticiparea hotărârii instanței de drept comun în ceea ce privește partajul.
Instanța reține de asemenea, că și condiția vremelniciei luării unei astfel de măsuri este îndeplinită, având în vedere că acest fapt urmează a avea efecte până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj a bunurilor comune pe cale judiciară.
În lumina considerentelor mai sus expuse, urmează a admite cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta M. T., CNP._ în contradictoriu cu pârâtul M. I. V. și a obliga pe pârât să-i permită reclamantei să folosească în continuare bunurile comune și să locuiască împreună cu fiului părților, M. O. în imobilul - proprietate comună, situat în mun. F., ..8, jud. B., înscris în CF nr._, F. provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.5562 F., imobil care a constituit domiciliul conjugal al părților, până la soluționarea definitivă a procesului de partaj bunuri comune înregistrat sub nr._ la Judecătoria F..
Nu s-a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta M. T., CNP._ domiciliată în mun. F., ..8, jud. B. și cu domiciliul ales în mun. Sibiu, ., jud. Sibiu la fam. M. M. în contradictoriu cu pârâtul M. I. V., domiciliat în mun. F., ..8, jud. B., și în consecință:
Obligă pe pârât să-i permită reclamantei să folosească în continuare bunurile comune și să locuiască împreună cu fiului părților, M. O. în imobilul - proprietate comună, situat în mun. F., ..8, jud. B., înscris în CF nr._, F. provenită din conversia de pe hârtie a CF nr.5562 F., imobil care a constituit domiciliul conjugal al părților, până la soluționarea definitivă a procesului de partaj bunuri comune înregistrat sub nr._ la Judecătoria F..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 aprilie 2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
B. G. M. G. S.
Red.BG
4.04.2013
Tehnored.MGS
8.04.2013
5 ex.-
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Uzucapiune. Sentința nr. 2086/2013. Judecătoria FĂGĂRAŞ → |
|---|
