Plângere contravenţională. Sentința nr. 164/2013. Judecătoria FĂLTICENI
Comentarii |
|
Sentința nr. 164/2013 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 22-01-2013 în dosarul nr. 2225/227/2012
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 164
Ședința publică din 22 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: C. I.
Grefier: P. V.
Pe rol, judecarea plângerii contravenționale formulate de petenta L. Anișoara, în contradictoriu cu intimata P. .> La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petenta asistată de avocat A. E. și martorul A. C., lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța constată depusă la dosar, prin serviciul registratură, lista cu martorul propus de petentă (fila 28).
În conformitate cu prev. art. 186-192 Cod pr. civilă instanța procedează la audierea martorului A. C., declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal, separat, atașat la dosar – fila 29.
Apărătoarea petentei arată că nu mai are alte solicitări sau cereri de probe.
Constatând probatoriul epuizat și procesul în stare de judecată, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Pe fond, avocat A. E. solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii cu „avertisment”, întrucât petenta a fost nevoită să construiască podețul pentru a intra în curte cu mașina. În cazul în care mașina ar fi rămas pe partea carosabilă ar fi încurcat circulația în zonă.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra plângerii de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 12.12.2012 pe rolul Judecătoriei Fălticeni sub nr._, petenta L. Anișoara a formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 2279 încheiat la data de 09.07.2012 de intimatul P. C. Hârtop, solicitând anularea acestuia.
În motivarea cererii, petentul a arătat că la acea dată, a fost sancționat contravențional cu suma de 1000 lei pentru aceea că a construit în fața casei o platformă de beton pe domeniul public, fără a avea autorizație de construcție în acest sens.
Petentul a arătat că a construit acest podeț pentru a avea acces cu mașina în curtea casei de domiciliu, întrucât exista un șanț între șosea și . mai arătat că nu putea parca mașina pe marginea carosabilului deoarece se efectuau lucrări de plombare a drumului și circulația ar fi fost îngreunată. De asemenea, a mai arătat că fapta sa nu prezintă nici un grad de pericol social, fiind determinat de împrejurări să facă această construcție.
În subsidiar, petentul a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
În dovedire, petentul a depus la dosarul cauzei copia procesului-verbal contestat și a solicitat audierea unui martor.
În drept, petentul a invocat prevederile art. 16, 17 și 31 din OG 2/2001 și a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Legal citat, intimatul P. C. Hârtop nu a formulat întâmpinare, însă a depus documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal contestat, respectiv nota de constatare nr. 235/09.07.2012 întocmită de inspectorul Sănducu I..
Analizând cererea de chemare în judecată, înscrisurile depuse la dosar și normele legale invocate în susținere, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 2279, întocmit de 09.07.2012, petenta L. Anișoara a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 1000 lei, pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1991 întrucât la acea dată a construit în fața casei o platformă de beton pe domeniul public, fără a avea autorizație de construcție în acest sens.
Verificând din oficiu procesul-verbal sub aspectul formei, instanța constata ca acesta conține mențiunile obligatorii prevăzute la 17 din OG nr.2/2001, privind regimul juridic al contravenției, mențiuni a căror omisiune ar fi putut determina nulitatea absoluta a procesului verbal contestat.
Analizând cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției, sub aspectul legalității sale conform prevederilor art. 34 alin.1 din O.G. 2/2001, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor O.G. 2/2001, neexistând motive de nulitate absolută care să poată fi invocate de instanță din oficiu.
Procedând apoi la analiza temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța apreciază că din probele administrate în cauză, rezultă că situația de fapt reținută de agentul constatator corespunde realității pentru următoarele considerente:
Procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de adevăr, făcând dovada asupra stării de fapt reținută prin procesul-verbal, până la proba contrară.
Petentul nu a făcut până în prezent proba contrarie celor constatate și consemnate în procesul verbal de contravenție, așa cum prevede art. 1169 Cod procedură civilă.
Având în vedere că procesul verbal contestat cuprinde o situație de fapt constatată direct și personal de un agent de poliție, organ al statului învestit cu putere publică (a cărui activitate se desfășoară sub semnul unei prezumții relative de legalitate), instanța apreciază că sub aspectul temeiniciei, acest act se bucură de o prezumție relativă, și nu una absolută, care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție. Așadar, pentru a proteja individul de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât, în opinia instanței, nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii) această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poată să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator. Această interpretare este în spiritul celor statuate de Curtea Europeană, care, în cauza Ozturk c. Germaniei a arătat că numai în situația în care judecătorul ar aplica în mod automat prezumția irefragabilă de responsabilitate, și nu ar aprecia în mod liber asupra cauzei, prezumția de nevinovăție ar fi golită de însăși substanța sa .
Instanța apreciază că, în ceea ce privește sancțiunea aplicată, trebuie reținut că scopul acesteia este unul preventiv în sensul prevenirii săvârșirii altor fapte antisociale și nu punitiv, în sensul privării contravenientului de resurse materiale.
Totodată, instanța are în vedere că, amenda de 1.000 lei poate avea, cu certitudine, un impact negativ asupra patrimoniului unei persoane care locuiește în mediul rural, cu venituri modeste, în speță cuantumul acesteia poate fi unul împovărător pentru petent, raportat și la faptul că intimata nu a dovedit că petenta a mai săvârșit fapte de natură contravențională.
Se va ține cont și de atitudinea pe care a avut-o petenta raportat la săvârșirea contravenției respectiv la scopul urmărit prin săvârșirea acesteia, în fapt construind o platformă betonată pentru a putea intra în curtea sa cu autoturismul, acesta făcând dovada prin audierea martorului A. C. și prin fotografiile depuse la dosarul cauzei că accesul în alt mod ar fi fost imposibil .
Astfel, în condițiile în care nu se poate reține existența unui comportament de durată ci doar unul ocazional, trebuie plecat de la sancțiunea minimă prevăzută de lege, respectiv avertismentul, urmând ca în cazul reiterării faptelor antisociale, să se orienteze sancțiunea spre maximul special, sancțiunea amenzii urmând a fi înlocuită cu avertismentul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petenta L. Anișoara, domiciliată în ., jud. Suceava, în contradictoriu cu P. C. Hârtop – prin primar, cu sediul în ..
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Menține celelalte dispoziții ale procesului verbal atacat.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.01.2013.
Președinte, Grefier,
Red. C.I.
Dact. Ș.M.
4 ex./13.03.2013
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1364/2013. Judecătoria... | Partaj judiciar. Sentința nr. 2287/2013. Judecătoria FĂLTICENI → |
---|