Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 2030/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2030/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 16-10-2015 în dosarul nr. 2030/2015
Dosar nr._ - acțiune în răspundere civilă delictuală –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2030
Ședința publică din 16 octombrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: S. C.
Grefier: V. P.
Pe rol, se află pronunțarea asupra cauzei civile având ca obiect acțiune în răspundere civilă delictuală privind pe reclamanții: F. G., P. I. și G. A., în contradictoriu cu pârâții: N. M. C. și S. de A. de Răspundere Civilă Auto Euroins România A. Reasigurare SA București.
Concluziile dezbaterilor în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din 7 octombrie 2015, care face parte integrantă din prezenta, când din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru data de 14 octombrie 2015 și apoi pentru astăzi, 16 octombrie 2015.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată judecătoriei Fălticeni si înregistrată la data de 03.02.2015 sub nr._, reclamanții: F. G., P. I. și G. A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții: N. M. C. și S. de A. de Răspundere Civilă Auto Euroins România A. Reasigurare SA București, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligati pârâții la plata de daună privind despăgubiri accident rutier, fără victime, dupa urmează:
- F. G. -solicită dauna in valoare de 50.000 lei din care 3.000 lei daună materială si 47.000 lei daună morală;
- P. I. - solicită daună în valoare de 50.000 lei din care 5000 lei daună materială si 45.000 lei daună morală;
- G. A. -solicită daună în valoare de 50.000 lei din care 4000 lei daună materială în suma de 46.000 lei daună morală.
In motivare arată că sunt părți vătămate ai accidentului rutier din 13.10.2012 - în care pârâtul N. conducea mașina de serviciu si intrând pe contrasens a lovit autoturismul condus regulamentar de M. N..
In urma accidentului au suferit traume, care i-au afectat atât din punct de vedere fizic cat si psihic.
Astfel F. G., conform certificatului medico-legal a suferit traumatisme care au necesitat 35-45 de zile îngrijiri medicale pentru refacere.
P. I., conform certificatului medico-legal a suferit traumatisme care au necesitat 45-50 de zile îngrijiri medicale pentru refacere.
De asemenea G. A., conform certificatului medico-legal a suferit traumatisme care au necesitat îngrijiri medicale de 35 de zile de îngrijiri medicale.
Susțin reclamanții că prin Decizia penala 494/2014 Curtea de apel în dosarul_ a lăsat nesolutionată latura civilă privind solicitarea de daună, urmând ca partite vatamante sa acționeze pe cale civilă pentru solicitarea de daună ca urmare accidentului rutier a căror victime au fost reclamanții.
Prin Decizia 300 /2014 în dosarul_ Curtea de apel Suceava s-a stabilit vinovăția paratului N. M. în producerea accidentului. Aceasta si-a recunoascut faptele asa cum rezulta din probatoriul administrat în dosarul penal.
Instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului.
Menționează că paratul N. M. era asigurat conform asigurării RCA obligatorie ./16/h16/DV nr._.
In ceea ce privește posibilitatea de recuperare a unor sume de bani cu titlul de dauna morala si materiala compensatoare, reclamanții arată că s-au îndreptat si împotriva asigurătorului autoturismului implicat în accident întrucât acesta are obligația de a răspunde față de daunele produse de către asigurat.
Menționează că instanța a lăsat latura civila nesolutionată întrucat a intervenit acordul de acceptare a vinovăției.
Partea civila are posibilitatea ca în conformitate cu prevederile art. 27(2) ind. 1 din Cod pr. Penală să inițieze acțiune civilă în daună.
Solicită ca instanța să țină în special seama de legislația comunitară, de reglementările privind răspunderea civilă auto cuprinse în cele 5 Directive europene (codificate) care reglementează acest domeniu. Consideră ca reglementările cuprinse în aceste Directive sunt clare în ceea ce privește obiective și efectele urmărite prin ele, respectiv despăgubirea integrală și echitabilă a victimelor de către societățile de asigurări prin intermediul asigurării obligatorii civile auto. Obiectivele directivelor - despăgubirea integrală și echitabilă la valorile cuprinse în aceste directivei minim 1 milion de EUR pentru o victimă sau de 5 milioane de EUR pentru o cerere de despăgubire indiferent de numărul victimelor) valori considerate rezonabile și adecvate - pot fi atinse câtă vreme asigurătorului îi este opozabilă hotărârea ce se va da, pentru a-și plăti obligația asumată.
Menționează că despăgubirile civile solicitate în cuantumul menționat în cerere au ca temei: art. 49 din Legea 136/1995 așa cum a fost modificat prin art. 1 pct. 17 din OG 61/2005; art. 50 din Legea 136/1995 așa cum a fost modificat prin art. 1 pct. 18 din OG 6i/2005;art. 54 dîn Legea 136/1995 așa cum a fost modificat prin art. 1 pct. 21 din OG 61/2005; art. 55, al. 1 din Legea 136/1995 cum a fost modificata prin art. 1 pct 22 din OG 61/2005; art. II din OG 61/2006 de modificare a Legii 136/1995 și de transpunere a Directivelor 72/166/CEE; 84/5/CEE; 90/232/CEE; 2000/26/CE; art. 1 alin 1 și 2 și art. 4 din Directiva 84/5/CEE cum a fost modificată prin Directiva 2005/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului și codificată prin Directiva 2009/103/CE, art. 1, 2 și 4 din Directiva 90/232/CEE așa cum a fost modificată de Directiva 2005/14/CE si codificată prin Directiva 2009/103/CE.
Conform art. 1381 alin. (1), „Orice prejudiciu dă dreptul la reparație". Dreptul la reparație se naște din ziua în care prejudiciul a fost cauzat, chiar dacă acest drept poate fi valorificat numai la o dată ulterioară [art. 1381 alin. (2)] într-o exprimare mai cuprinzătoare, raportul obligațional în conținutul căruia se află dreptul creditorului, adică al celui prejudiciat și îndatorirea corelativă la reparație, în sarcina persoanei răspunzătoare, se naște în momentul cauzării prejudiciului, când sunt îndeplinite și condițiile angajării răspunderii civile delictuale.
Apărarea drepturilor nepatrimoniale prin mijloace nepatrimoniale și chiar patrimoniale este reglementată în Cartea I „Despre persoane", titlul V, art. 252-257 Noul Cod Civil.
Astfel, art. 252 dispune: „Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică”.
In dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri si proba cu martori.
Susține că va solicita proba cu expertiza, numai în cazul în care se va impune.
In drept: 1349; 1381; 1382 -1386; 252-257 Cod Civil; art 27 din Cod pr. penală.
Cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâților în conformitate cu prev. art. 201 Cod penal, punându-li-se în vedere acestora că au obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, respectiv decăderea pârâților din dreptul de a mai propune probe precum si de a invoca exceptii în afara celor de ordine publică, în termen de 25 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată.
Pârâta S. de A. de Răspundere Civilă Auto Euroins România A. Reasigurare SA București a formulat si depus la dosar întâmpinare (f.48- 50) prin care solicită:
- diminuarea pretențiilor pretinse de către reclamanti, respectiv a daunelor materiale în limita cuantumului dovedit prin documentele justificative depuse, iar în ceea ce privește daunele morale potrivit practicii, jurisprudenței si echității din Romania.
In motivare a arătat că la data de 31.10.2012, reclamanții au fost implicați într-un eveniment rutier în urma căruia au avut nevoie de îngrijiri medicale respectiv, F. G. 35-45 zile îngrijiri medicale, P. I. 45-50 zile îngrijiri medicale si G. A. 35 zile îngrijiri medicale.
Astfel, la stabilirea cuantumului despăgubirilor materiale și morale, pârâta solicită instanței să țina cont de normele legale speciale aplicabile în materie, respectiv disp. art. 53 din Legea nr. 36/1995 privind asigurările și reasigurările din România.
Astfel, la data producerii evenimentului rutier, era în vigoare Ordinul nr. 14/2011 emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.
Referitor la despăgubirile materiale solicitate la care partea vătămată/civilă este îndreptățită, pârâta consideră că instanța va trebui să tină cont condițiile impuse de art.49 din Ordinul CSA nr. 14/2011, act normativ ce prevede în majoritatea cazurilor probarea cheltuielilor efectuate si solicitate de partea vătămata cu documente justificative.
Asadar, asiguratorul poatte suporta cheltuielile prilejuite de accident, conform art. 49 lit. d doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiți:
- cheltuielile sunt probate cu documente justificative (chitanțe, facturi, alte mijloace de plata din care sa reiasă cuantumul exact al lor)
- aceste cheltuieli nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare (adeverințe, înscrisuri din care sa reiasă acest aspect);
- tratamentul, materialele sau hrana trebuie sa fie menționate în prescripțiile medicale.
F. de aceste motive, solicită a i se pune în vedere pârților să își dovedească pretențiile materiale solicitate.
In ceea ce privește daunele morale solicitate, pârâta solicită să tina cont de următoarele aspecte:
Normele eticii morale si echității interzic în principiu acordarea de despăgubiri materiale pentru daune morale, deoarece durerea sufleteasca este incompatibila cu un echivalent bănesc. Este însă justificată acordarea unor compensării materiale acelor persoane ale căror posibilități de viata familială si socială au fost alterate ca urmare a faptelor ilicite săvârșite de alte persoane. Aceste compensații sunt destinate sa creeze j condiții de viata care sa aline . suferințele psihice ale victimei, însă acestea trebuie sa aibă efecte compensatorii fără însă ca sumele acordate sa se transforme în amenzi excesive aplicate inculpatului ori în venituri nejustificate pentru părțile civile, situație în care ar fi îmbogățire fără just temei.
Consideră că, la stabilirea cuantumului daunelor morale instanța trebuie sa tina seama de realitatea economică din Romania la acest moment, dar mai ales de persoana inculpatului si de consecințele pe care le-ar avea asupra sa obligarea la plata unor sume de bani reprezentând amenzi excesive si care în același timp nu si-ar atinge scopul punitiv.
Caracterul juridic si principiile care stau la baza acordării daunelor morale nu trebuie ignorate doar din motivul existentei unei polite de asigurare, întrucât instanța este, datoare sa judece necesitatea acordării daunelor morale doar în raport de principiile rezonabile enunțate de doctrină, iar majorarea cuantumului daunelor doar pentru că în cauză există un asigurător contrazice însăși ideea de justiție.
Legislație pentru determinarea cuantumului daunelor morale încă nu există în România, dar există jurisprudența. Potrivit Ghidului pentru soluționarea daunelor morale, elaborat de Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, în caz de vătămare corporală, în motivările hotărârilor judecătoresti sunt reținute, în general, cu privire la leziunile victimei, doar concluziile raportului de expertiză medico-legală prin care sunt indicate numărul de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării si, după caz, existența unei infirmități, pierderea unui organ sau a unei funcții.
Cu sumele de bani acordate în medie cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul nepatrimonial suferit, practica instanțelor din România ne situează din acest punct de vedere printre primele țări din Enropa, înaintea unora cum ar fi Germania, Austria, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Ungaria, Gehia, Slovacia, Danemarca, Norvegia, Suedia sau Luxemburg, fiind un dezechilibru între realitatea economică si sumele acordate.
Pârâta mai arată că este în totală consonanță cu isuferința produsă acestora prin nefericitul eveniment însă de cele mai multe ori, în asemenea cazuri granița dintre patrimonial si nepatrimonial este greu de perceput,conducând adesea la hotărâri arbitrare cauzate de reprezentarea subiectiva si exagerata pe care partea vătămata o are asupra pagubei, conducând astfel la impulsionarea acesteia în a-si exacerba suferința reală ori imaginară în scopul sporirii șanselor de a fi despăgubită.
Solicită a se constata că repararea integrală a prejudiciului nu poate avea deacât un caracter aproximativ, însă sumele acordate cu acest titlu nu trebuie să reprezinte nici masuri excesive pentru autorul pagubei (inculpatul) si nici venituri nejustificate pentru persoana lezată.
Suferințele psihice determinate de accident, îndreptățește partea reclamanta la acordarea daunelor morale nu însa si la cuantumul pretins, situație în care instanța de judecata va avea în vedere la stabilirea acestui cuantum acordarea unei reparații corespunzătoare, ceea ce presupune măsurarea amplorii reale a prejudiciului si o stricta echivalare in drepturi bănești.
In ceea ce privește cuantumul daunelor morale solicitat consideră ca este excesiv având în vedere numărul de zile de îngrijiri medicale care au fost acordate, pentru leziunile suferite de către partea vătămata. Totodată, în ceea ce privește cuantumul exagerat al pretențiilor solicitate de către reclamantă, pârâta consideră că este o solicitare de despăgubiri exagerate, ce excede cu mult practica judiciară în materie iar admiterea lor într-un asemenea cuantum nejustificat ar crea un precedent periculos pentru justiție în sine cât și pentru echitate deoarece ar fi de natură sa provoace un dezechilibru sub forma unei îmbogățiri fără justă cauză.
Astfel, ghidul pentru soluționarea daunelormorale îndreptățește persoana la un cuantum al pagubei de 344 lei/zi de îngrijire medicala.
Menționam ca acestea sume sunt in concordanta atat cu ghidul pentru soluționarea daunelor morale cat si cu practica judecătoreasca existenta în materie.
De asemenea, conform legislației în vigoare în urma unui eveniment rutier doar partea vătămata poate solicita daune care sa compenseze suferințele în nume propriu și nu alte persoane care nu au fost implicate în evenimentul rutier.
Având în vedere situația de fapt si de drept prezentata, solicită odiminuarea pretențiilor, conform susținerilor de mai sus.
In drept, a invocat dispozițiile art. 205 noul Cod pr. civilă, Legea 136/1995, Ordinului CSA 14/2011.
A fost administrată proba cu martorii: A. B., Plantos G. si P. A. (f.64,65, 72).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt
Prin Sentința penală nr. 479 din 28 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr._, definitivă prin Decizia penală nr. 300/26.05.2014 a Curții de Apel Suceava s-a admis apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni împotriva Sentinței penale nr. 479/28.11.2013 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._ .
S-a desființat în parte sentința penală apelată și în rejudecare:
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 luni închisoare aplicată inculpatului N. M. C. și s-a repus în individualitatea lor pedepsele componente.
S-a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul N. M. C., dintr-o infracțiune de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 2, 4 din Codul penal din 1969, într-o infracțiune de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2, 3 rap. la art. 194 lin. 1 lit. b din Noul Cod penal.
Inculpatul N. M. C. a fost condamnat la 200 zile amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2, 3 rap. la art. 194 lin. 1 lit. b din Noul Cod penal, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 10 lei.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 63 din Noul Cod penal.
În baza art. 396 al. 5 rap. la art. 16 al. 1 lit. b teza I din Noul Cod de procedură penală, a fost achitat inculpatul N. M. C. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1, 3 din Codul penal din 1969, cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, parte vătămată fiind P. I..
În baza art. 396 al. 5 rap. la art. 16 al. 1 lit. b teza I din Noul Cod de procedură penală, a fost achitat inculpatul N. M. C. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1, 3 din Codul penal din 1969, cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, parte vătămată fiind F. G..
În baza art. 396 al. 5 rap. la art. 16 al. 1 lit. b teza I din Noul Cod de procedură penală, a fost achitat inculpatul N. M. C. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1, 3 din Codul penal din 1969, cu aplic. art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, parte vătămată fiind G. A..
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, care nu sunt contrare acestei decizii.
Prin Sentința penală nr. 269 din 10 aprilie 2014, pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._, definitive prin Decizia penală nr. 494/23.09.2014 a Curții de apel Suceava s-a admis apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Fălticeni și al asiguratorul S.C. „ Euroins România A. Reasigurare” S.A., împotriva sentinței penale nr. 269/10.04.2014 și a încheierii de îndreptare a erorii materiale din 13.05.2014, pronunțate de Judecătoria Fălticeni.
S-a desființat în parte sentința și încheierea de îndreptare a erorii materiale apelate și în rejudecare:
În baza art. 25 alin.(5) Cod procedură penală, s-au lăsat nesoluționate acțiunile civile formulate de părțile civile: G. A., F. G. și P. I..
În baza art. 25 alin.(5) Cod procedură penală, s-au lasat nesoluționate acțiunile civile formulate de părțile civile Spitalul Județean de Urgență „ Sf. I. cel Nou” Suceava cu privire la cheltuielile de spitalizare ale părților civile: G. A. și P. I. și a Spitalului Municipal Fălticeni cu privire la cheltuielile de spitalizare ale părții civile F. G..
A fost obligat asiguratorul S.C. „ Euroins România A. Reasigurare” S.A. să plătească părții civile Spitalul Județean de Urgență „ Sf. I. cel Nou” Suceava suma de 2.256,01 lei și părții civile Spitalul municipal Fălticeni suma de 639,22 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea civilă M. N..
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței și ale încheierii de îndreptare a erorii materiale, care nu sunt contrare deciziei de față.
S-au respins apelurile declarate de părțile civile M. N. și G. A., împotriva aceleiași sentințe, ca fiind nefondate.
Au fost obligate părțile civile apelante să plătească statului câte 200 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare din apel.
In fapt, la data de 13.10.2012, în jurul orei 09,05, pârâtul N. M. C. a condus autoturismul marca F. Punto cu nr. de înmatriculare_ pe DN 2 E-85, din direcția de deplasare R. către Fălticeni. În autoturismul se aflau în calitate de pasageri, reclamantul F. G. pe scaunul din dreapta față, reclamantul P. I. și numitul M. M., pe bancheta din spate.
La aceeași dată, numitul M. N. conducea autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare_ având ca direcție de deplasare Fălticeni către R., fiind însoțit de numitul G. M., reclamanta G. A. și numita C. A. D., toți pe bancheta din spate.
La km 399 +800 m, în localitatea Vadu Moldovei, pârâtul N. M. C. a pierdut controlul asupra direcției de mers (întrucât a adormit la volan, datorită oboselii – conform declarației acestuia și a martorilor G. M., M. M., toti audiați în cauza nr._ dosar fond), iar autoturismul condus de el a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune frontală cu autoturismul marca Dacia condus de conducătorul auto M. N., care circula din sens opus.
În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a reclamanților G. A., F. G. și P. I., care au fost transportați la Spitalul municipal Fălticeni pentru îngrijiri medicale.
Autoturismele au fost verificate din punct de vedere tehnic, însă nu s-a putut efectua faza tehnică și dinamică întrucât ambele erau avariate în proporție de 80 – 90%.
Ambii conducători au fost testați cu aparatul etilotest și au fost conduși la Spitalul Municipal Fălticeni în vederea recoltării probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemie, rezultatul fiind negativ.
Potrivit constatării medico-legale traumatologice nr. 1334/SV/A2 din 02.11.2012, reclamantul P. I. a prezentat leziuni produse prin lovire de elemente dure din interiorul unui autovehicul, în cadrul unui accident rutier, acestea putând necesita pentru vindecare un număr de 45-50 zile de îngrijiri medicale.
Potrivit constatării medico-legale traumatologice nr. 433/SV/A1 din 26.11.2012, reclamantul F. G. a prezentat leziuni produse prin lovire de elemente dure din interiorul unui autovehicul, în cadrul unui accident rutier, acestea putând necesita pentru vindecare un număr de 35-45 zile de îngrijiri medicale.
Potrivit constatării medico-legale traumatologice nr. 1275/SV/A2 din 17.10.2012 G. A. a prezentat leziuni produse prin lovire de elemente dure din interiorul unui autovehicul, în cadrul unui accident rutier, acestea putând necesita pentru vindecare un număr de 14-15 zile de îngrijiri medicale, prelungite în urma reexaminării la 30-35.
P. pârâtul a fost audiat atât în fază de urmărire penală, cât și în instanță, în dosarul penal nr._ și a declarat că în momentul producerii accidentului a adormit la volan, deoarece lucrase toată noaptea în construcții, în municipiul Bacău, cu toate că, pe drum, a oprit de câteva ori și s-a spălat pe față.
În drept
Față de data producerii accidentului rutier – 12.10.2012, repararea prejudiciului material și moral se va face potrivit dispozițiilor Noului cod civil.
Astfel, art. 1349 al. 1 C.c. prevede că orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile sau inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar art. 1357 stipulează că acela care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să-l repare. De asemenea, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Din coroborarea textelor anterior evocate, se desprinde concluzia că pentru admiterea acțiunii civile delictuale trebuie îndeplinite următoarele condiții:
- să existe o faptă ilicită, condiție îndeplinită în cauză prin stabilirea faptului că prim-pârâtul a încălcat dispozițiile art. 35 alin. 1 din OUG 195/2002– „Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să nu afecteze fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice sau private”. Astfel, cauza care a condus la producerea accidentului a constituit-o manevra conducătorului auto N. M. C. care, datorită oboselii, a pierdut controlul asupra direcției de mers, a pătruns pe contrasens cu consecințele descrise mai sus.
- fapta ilicită să fi produs un prejudiciu material sau moral, condiție de asemenea îndeplinită în cauză față de împrejurarea că prejudiciul este cert – existența sa este sigură, există posibilitatea evaluării sale iar acesta nu a fost deja reparat;
- există legătură de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs;
- să existe vinovăția pârâtului în producerea prejudiciului, lucru constatat cu ocazia desfășurării urmăririi penale împotriva sa, acesta fiind răspunzător pentru culpa cea mai ușoară culpa levissima în producerea prejudiciului.
Cu privire la întinderea reparației, instanța va avea în vederea dispozițiile art. 1381 C.c coroborate cu art. 1385 C.c care prevăd că dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat și bineînțeles, va eficiență principiului reparării integrale a prejudiciului.
Despăgubirea acordată reclamanților va cuprinde atât pierderea suferită - damnum emergens, precum șicâștigul nerealizat de victima accidentului, de care în condiții obișnuite părțile civile ar fi beneficiat și de care au fost lipsite – lucrum cessans din cauza accidentului.
La stabilirea despăgubirilor pentru reclamantul F. G., instanța va avea în vedere depoziția martorului Plantos G. (f. 65) care a învederat că accidentul i-a produs reclamantului dureri la locul de muncă, nemaiputând să ridice greutăți. Veniturile sale s-au diminuat de la 1600-2000 lei la 600-700 lei, Nu mai putea să muncească 8 ore pe zi. Față de aceste aspecte, instanța îi va acorda acestuia suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale pentru psihicul neîndoielnic afectat de fapta ilicită a prim pârâtului și 3.000 lei daune materiale reprezentând venitul nerealizat din muncă.
La stabilirea despăgubirilor pentru reclamantul P. I., instanța va avea în vedere depoziția martorului A. B. (f. 64) care a învederat că acest reclamant și-a pierdut locul de muncă ca urmare a accidentului. Din ce a constatat personal recuperarea reclamantului a durat mai bine de jumătate an. Față de aceste aspecte, instanța îi va acorda acestuia suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale pentru psihicul neîndoielnic afectat de fapta ilicită a prim pârâtului și 5.000 lei daune materiale reprezentând venitul nerealizat din muncă, prin pierderea totală a locului de muncă.
La stabilirea despăgubirilor pentru reclamanta G. A., instanța va avea în vedere depoziția martorului P. A. care a învederat că memoria reclamantei a fost afectată în urma accidentului, în sensul că nu mai poate învăța astfel cum o făcea înainte. Anterior accidentului reclamanta învăța bine la școala și participa la olimpiade, fiind olimpică. În urma accidentului reclamanta s-a schimbat, fiind mai retrasă, timidă, fiind și puțin marginalizată de prietenii ei. Accidentul i-a schimbat viața reclamantei sub aspectul carierei pe care dorea să o urmeze. Familia reclamantei cheltuiește mulți bani pentru medicamente și consultații medicale. De asemenea, are nevoie de o intervenție chirurgicală la cap, ce nu a fost efectuată din lipsa banilor, dar și înscrisurile medicale depuse la dosarul cauzei. Față de aceste aspecte, instanța îi va acorda acesteia suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale pentru psihicul neîndoielnic afectat de fapta ilicită a prin pârâtului și influențarea carierei și 4.000 lei daune materiale reprezentând cheltuieli efectuate cu tratamente medicale.
În conformitate cu dispozițiile Legii nr. 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurările și reasigurările în România
Art. 49 - Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de vehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil, în conformitate cu:
a) legislația în vigoare din statul pe teritoriul căruia s-a produs accidentul de vehicul și cu cel mai mare nivel de despăgubire dintre cel prevăzut în legislația respectivă și cel prevăzut în contractul de asigurare;
b) legislația românească în vigoare, în cazul în care persoanele păgubite sunt cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, în timpul unei călătorii ce leagă direct două teritorii în care este valabil tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, dacă nu există birou național pe teritoriul traversat în care s-a produs accidentul.
Instanța, constatând că la data producerii accidentului pârâtul N. M. C. era asigurat de secund pârâta S. De A. De Răspundere Civilă Auto Euroins România A.-Reasigurare S.A. prin polița RCA ./16/H16/DV nr._ f. 90 verso dosar UP, va admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții F. G., P. I. și G. A. în contradictoriu cu pârâții N. M. C. și S. DE A. DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO EUROINS ROMÂNIA A.-REASIGURARE S.A.
Va obliga pârâtul S. DE A. DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO EUROINS ROMÂNIA A.-REASIGURARE S.A la plata către reclamantul F. G. a sumei de 3.000 lei reprezentând daune materiale și a sumei de 15.000 lei, reprezentând daune morale.
Va obliga pârâtul S. DE A. DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO EUROINS ROMÂNIA A.-REASIGURARE S.A la plata către reclamantul P. I. a sumei de 5.000 lei reprezentând daune materiale și a sumei de 15.000 lei, reprezentând daune morale.
Va obliga pârâtul S. DE A. DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO EUROINS ROMÂNIA A.-REASIGURARE S.A la plata către reclamanta G. A. a sumei de 4.000 lei reprezentând daune materiale și a sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții F. G. (CNP_) – cu dom. în satul Hreațca, ., P. I. (CNP_) – cu dom. în mun. Fălticeni, ..20, .,. și G. A. (CNP_ în contradictoriu cu pârâții N. M. C. – cu dom. în mun. Fălticeni, .,. și S. DE A. DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO EUROINS ROMÂNIA A.-REASIGURARE S.A. – cu sediul în loc. Voluntari, .. 10 Global City Business Park, Clădirea 023,..
Obligă pârâtul S. DE A. DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO EUROINS ROMÂNIA A.-REASIGURARE S.A la plata către reclamantul F. G. a sumei de 3.000 lei reprezentând daune materiale și a sumei de 15.000 lei, reprezentând daune morale.
Obligă pârâtul S. DE A. DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO EUROINS ROMÂNIA A.-REASIGURARE S.A la plata către reclamantul P. I. a sumei de 5.000 lei reprezentând daune materiale și a sumei de 15.000 lei, reprezentând daune morale.
Obligă pârâtul S. DE A. DE RĂSPUNDERE CIVILĂ AUTO EUROINS ROMÂNIA A.-REASIGURARE S.A la plata către reclamanta G. A. a sumei de 4.000 lei reprezentând daune materiale și a sumei de 50.000 lei, reprezentând daune morale.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea pentru exercitarea căii de atac se depune la sediul Judecătoriei Fălticeni.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.10.2015.
P., Grefier,
Red...MP
ex. 7
Data: 16.11.2015
Operator date cu caracter personal 4304
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1803/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2034/2015. Judecătoria... → |
|---|
