Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1718/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1718/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 1718/2015
Dosar nr._
- revendicare imobiliară -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
Sentința civilă nr. 1718
Ședința publică din 22 septembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: P. M.
Grefier: B. I.
Pe rol se află pronunțarea hotărârii în cauza civilă având ca obiect revendicare imobiliară, privind reclamanții: V. B., V. M. și V. S., în contradictoriu cu pârâții: Zbârn C., S. C., A. M. L. și cu intervenții B. Gh. M., V. Gh. I. C., W. Gh. A., T. M. V., L. L. și D. Crenguța T..
Concluziile dezbaterilor în fond ale cauzei au avut loc în ședința publică din data de 10 septembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi, 22 septembrie 2015.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni si înregistrată la data de 29.05.2014 sub nr._, reclamantul V. N. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Zbârn C. si S. C., ca prin hotărârea ce se va pronunța, în urma probelor pe care le va face, să fie obligați parații sa-i lase în deplină proprietate si liniștită posesie suprafața de de 1.500mp teren situata în . cu vecinii: D. G., drum, restul proprietății, evidențiată în de proprietate 820/12.07.1994, al autorului său V. G..
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că terenul revendicat (1500 mp) face parte dintr-o suprafața de teren mai mare de 1 ha (4000 mp + 6000 mp) situată în ., arabil intravilan cu vecinii: D. G., drum si restul proprietății, fiind evidențiat în titlul de proprietate 820/12.07.1994, al autorului său, Varareanu G., decedat la dala de 22.12.1999. Arată că este în indiviziune cu frații săi, conform Anexei 24, emisă de către Primăria mun. Fălticeni, jud. Suceava, înregistrată sub nr._/07.05.2014.
Susține că o parte din terenul proprietatea acestora (1500 mp ) este ocupat de către pârâți, parte (cca 300 mp) în baza Certificatului de Moștenitor nr. 584/1994, emis de către fostul notariat de Stat Suceava, iar parte în mod abuziv.
El ca si părinții săi s-au născut acolo, au locuit în casa construită de către părinții săi. In anul 1950 s-au mutat în mun. Fălticeni, jud. Suceava. Casa fiind libera la acel moment, Sfatul Popular Bogdanesti de la acea vreme a adus (cu acceptul tatălui său) o familie deportata din Republica M., O. Z. cu soția acestuia.
Acesta s-a mutat la Fălticeni iar casa era într-o stare avansată de degradare, asa încât părinții au demolat-o în anul 1952. O. Z. știind ca tatăl său este un om de buna credința, l-a rugat daca poate să lase o rudă (O. A. si fiica acesteia O. M., în prezent Avacaritei M.- mama paraților, având tot statutul de refugiati) să-și construiască o căsuță pe parte din acel teren. Tatăl său a fost de acord, cu condiția sa-si plătească taxele si impozitele aferente statului. O. A. a locuit până când a decedat la data de 12.07.1993.
A rămas în casă pârâtul, care după decesul bunicii sale s-a îmbolnăvit, a părăsit casa si s-a mutat la sora lui parata, Z. C. din ., unde locuiește si astăzi. De atunci, din anul 1993 si până în prezent nu locuiește nimeni, fiind într-o stare de degradare maximă, crescând buruieni prin casă (de 20 de ani nu locuiește nimeni, fapt confirmat de către Primăria .).
Reclamantul precizează că nimeni nu a solicitat constituirea dreptului de proprietate, deoarece tatăl său le-a spus ca să plece si să lase terenul liber conform ințelegerii dintre ei si O. A.. Parații au recunoscut întotdeauna înțelegerea făcuta de tatăl său cu bunica lor O. A., chiar si Primăria Bogdanesti cunoaște aceste aspecte. De asemeni acea casa a fost construită fără autorizație de construire.
La apariția legii nr. 18/1991, tatăl său a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza registrului agricol din anii 1959-1962 (terenul fiind evidențiat în rolul agricol la Primăria Fălticeni, jud. Suceava).
Cererea a fost transmisa Comisiei Locale de fond funciar Bogdanesti, eliberându-i-se adeverința de proprietate cu nr. 3666/30.01.1992, fiind pus în posesie cu întreaga suprafață de teren, pe care o deține în indiviziune cu frații săi. Parații au ocupat de mai mulți ani suprafața de teren revendicată, de cca 3 ari, si susțin că au la baza Certificatul de Moștenitor nr. 584/1994, emis de către fostul Notariat de Stat Suceava.
Mai arată reclamantul că terenul nu a fost înscris în Cartea funciara pe numele autorului său .
Arată că prin toate demersurile făcute de el personal, nu a reușit sa identifice codul numeric personal al pârâților, pentru că sunt informații cu caracter personal, nedestinate altor persoane, urmând ca instanța să le pună în vedere să prezinte actul de identitate .
Deasemeni chiar dacă a introdus singur acțiunea în revendicare si ridicare de construcții, fiind în indiviziune cu frații săi, demersul său judiciar profită si lor, iar dispozițiile art. 643, alin 1 NCC, acțiunea în revendicare poate fi exercitată si de către un singur coproprietar. Așadar reclamantul consideră că poate introduce singur acțiunea în lipsa coparticipării procesuale a celorlalți coproprietari. Ulterior vor proceda la partajul averii succesorale după defunctul lor tată V. G..
Adasar, consideră că are calitatea necontestată de proprietar, proprietatea sa fiind consolidată prin dispozițiile speciale ale legii 18/1991. La rândul său, pârâtul susține că este proprietar al aceluiași bun, în temeiul unui certificat de moștenitor, ce provine de la un neproprietar.
A apreciat valoarea terenului la suma de 2.000 lei.
In drept a invocat dispozițiile art. 563 NCC, art. 643, alin 1 cod de procedura civila, legea nr. 18/1991.
In dovedire a depus la dosar înscrisuri: titlul de proprietate 820/12.07.1994, al autorului Varareanu G.; Certificatului de Moștenitor nr. 584/1994, emis de către fostul Notariat de Stat Suceava; Carte de identitate; anexa 24 emisă de către Primăria mun. Fălticeni, Jud. Suceava; adeverința de proprietate nr. 3666/30.01.1991; registrul agricol din anii 1959-1962 emis pe numele Varareanu G..
A solicitat proba cu martori si cu expertiza topo cadastrală.
După comunicarea cererii de chemare în judecată pârâții Zbîrn C. si S. C. au depus la dosar întâmpinare (f.35-43) prin care înțeleg să invoce excepția netimbrării cererii de chemare în judecată.
Arată că reclamantul înțelege să timbreze prezenta cerere de chemare în judecată în funcție de valoarea apreciata de acesta ca fiind de 2000 lei, în condițiile în care pretențiile sale au la bază un teren de o suprafața de 1.500 mp.
Valoarea taxei de timbru se stabilește în conformitate cu art. 104 din Codul de procedura civila, conform căruia în cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcție de valoarea irnpozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale.
In acest sens, apreciază că valoarea fiscală a imobilului depășește cu mult pragul de 2000 lei indicat de către reclamant, aceasta valoare fiind mai mult decât derizorie, nereflectând situația reală a valorii unei astfel de proprietăți.
Pârâții înțeleg să invoce excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului V. N. în sensul în care acesta nu poate sta în judecata ca subiect al acțiunii în revendicare imobiliară.
Susțin pârâții că reclamantul V. N. nu deține calitate procesuală pentru a introduce prezenta acțiune, nejustificând calitatea de proprietar al terenuiui pe care dorește să-l revendice. In acest sens, într-o acțiune în revendicare, calitatea procesuala activă aparține proprietarului, iar calitatea procesuala pasivă revine celui care stăpânește ca posesor sau chiar ca detentor, bunul revendicat.
Acțiunea în revendicare este acțiunea prin care proprietarul care a pierdui stăpânirea bunului său, cere restituirea acestuia de la persoana care îl deține fără temei juridic.
La momentul la care introduce acțiunea reclamantul nu este proprietar al bunului revendicat, nejustificând niciun titlu asupra terenului.
Desi defunctul Varareanu G., decedat la data de 12.07.1999 deținea un titlu de proprietate asupra terenului - nr. 820/12.07.1994 in baza Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, succesiunea acestuia nu a fost dezbătută, neexistand în momentul de față vreun certificat de moștenitor care sa ateste calitatea de moștenitor al reclamantului față de defunctul Varareanu G..
Mai mult, reclamantul nu și-a exercitat nici dreptul de opțiune succesorală în privința patrimoniului defunctului.
.. 643 Cod Civil, „fiecare coproprietar poate sta singur in justiție, idiferent de calitatea procesuala, în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acțiunii în revendicare, însă reclamantul nu dovedește nici starea de proprietate, nu arată si nici nu există vreun titlu care să permită justificarea acestui lucru.
In plus, practica judecătorească si doctrina arată faptul că acțiunea în revendicare a unui proprietar în indiviziune asupra celorlalți proprietari nu poate fi primită, deoarece copărtașii au drepturi concurente si simultane asupra bunului aflat în coproprietate.
Reclamantul a efectuat o cerere de constatare a deschiderii succesiunii defunctului în data de 07.05.2014 la Primăria Mun. Falticeni, însă această cerere nu prezintă nicio forță doveditoare a calității sale de coproprietar, fiind o simplă cerere înregistrată la Primarie, fără vreun alt efect. Asa zisa dovada a indiviziunii reclamantului - Anexa 24 a cererii sale - este o simplă cerere completată de acesta, ce nu demonstrează absolut nimic.
Până la momentul stabilirii masei succesorale a defunctului, a moștenitorilor acestuia, este mai mult decât imposibil a se introduce si judeca o acțiune în revendicare precum cea de față.
Mai mult decât atat, reclamantul nu-si poate dovedi calitatea nici prin extrase de carte funciara, de vreme ce nu există vreo astfel de dovadă a dreptului său de proprietate aspra imobilului.
Potrivit principiului actori incumbit probatio, reclamantul este cel care trebuie să facă dovada pozitivă, în sensul în care trebuie să dovedească faptul ca el este titularul dreptului de proprietate asupra terenului pe care dorește a-l revendica.
Ori, precum au arătat, reclamantul nu deține niciun titlu translativ ori declarativ de proprietate asupra terenului pretins.
Având în vedere toate aceste considerente, pârâții consideră că se impune respingerea prezentei acțiuni ca fiind introdusă de o persoană fără calitate de proprietar, în consecința, fără calitate procesuală activă.
Apoi, aceștia înțeleg să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pârâții susțin că nu dețin respectivul teren de 1.500 mp în posesie, neavând în realitate absolut nicio tangență cu bunul imobil solicitat de către reclamant.
Susțin că nu locuiesc pe terenul respectiv, precum afirmă însuși reclamantul, astfel că nu exercită o posesie ori nici măcar o detenție asupra acestui teren, astfel încat nu pot sta în judecată în calitate de pârâți în prezenta cauză, neavând calitate procesuală pasivă.
Susțin că acțiunea reclamantului urmează a fi respinsa de plano, deoarece nici ei si nici reclamantul nu dețin vreun titlu asupra terenului în discuție.
Arată că ei dețin o suprafață de teren de 300 mp, ce nu are nicio legătura cu cei 1500 mp pretinși de către reclamant, neincluzându-se în aceștia, suprafață pe care o dovedesc prin Certificatul de moștenitor nr. 584/23.02.1994, emis de pe urma defunctei O. A., prin care se constata faptul ca a fost dobândita de către mama acestora o „suprafața de 300 mp teren curte cu casa si anexe situate în ., dobândite parte prin aport propriu si parte prin moștenire de la sot de peste 40 ani".
Suprafața de 300 mp se deosebește de cea pretinsa de către reclamant, atat prin vecinitatile pe care aceasta le are cat si prin comparația certificatelor.
Suprafața pe care o dețin este o suprafață distinctă de cea invocată de către reclamant, iar în dovedirea acestui lucru înțeleg să se folosească si de o expertiza topografică, pe care o solicită cu această ocazie, expertiză demna de a arăta exact delimitarea suprafatei de teren pe care ei o dețin față de cea pretinsă de către reclamant. Expertiza este necesară si pentru a arata faptul ca suprafața deținută de ei nu este inclusî în cei 1500 mp, în funcție de aceasta urmând a se stabili astfel calitatea procesuala a lor.
Pe fondul cauzei, în cazul în care se va trece peste excepțiile inocate mai sus, pârâții solicită respingerea cererii formulată de către reclamant ca neîntemeiată, pentru următoarele:
In fapt, ei dețin în proprietate o suprafața de teren de 300 mp în ., în baza Certificatului de moștenitor nr. 584/1994, emis în urma decesului defunctei O. A. din 12.07.1993, potrivit căruia suprafața de 300 mp a fost dobândită prin aportul propriu al acesteia în parte si prin moștenire de la sot de peste 40 ani, în parte.
Astfel, suprafața deținută de ei prezintă ca vecinătăți proprietățile vecinilor D. D. si T. A., ori, după cum lesne se observa din susținerile reclamantului terenul pretins de acesta se învecinează cu D. G. si cu drum în restul părților.
Potrivit titlului de proprietate al defunctului reclamantului niciunul din cele doua terenuri din . învecinează cu vecinii pe care suprafața terenului acestora îi are, ci doar cu D. G. (la Est), având drum (la Nord si Sud) si cu D. M. (la Vest),
Astfel se poate vedea în mod clar faptul că cele două terenuri nu prezintă niciun vecin comun, fiind situate independent unul față de celălalt.
Ori, daca suprafața de 300 mp ar fi fost comună cu cea pretinsa de reclamant ar fi fost în prezența măcar a unui singur vecin comun.
Pe lângă argumentele referitoare la distincția celor două terenuri, se află în situația în care atât ei cât si reclamantul invocă titluri de proprietate ce provin de la autori diferiți, astfel că, în situația în care se va trece peste numita distincție, cele două drepturi trebuie comparate, având câstig de cauză cel care are titlul cu dată mai veche, astfel ca titlul deținut de către autorul acestora este mai vechi din punct de vedere temporal.
Certificatul de moștenitor al mamei acestora datează din 23 februarie 1994, ori titlui de proprietate al defunctului Varareanu G. este emis în data de 12.07.1994, astfel că atât proprietatea cât si posesia terenului sunt mai vechi decât cele pretinse de către reclamant.
In orice caz, pârâții susțin că posesia autorului lor este mai bine caracterizată, fiind o posesie neîntrerupă, încă din anii 1950.
Susțin pârâții că atât autorul lor cât și ei s-au comportat ca adevărați proprietari față de terenul pe care îl dețin.
Mai mult autorul titlului acestora a clădit casa în care au locuit.
Cu titlu demonstrativ al acestui fapt arată că au achitat la zi si fără întarziere impozitul pe terenul de 300 mp pe care îl dețin, dovada în acest sens o fac cu chitanța emisă de către Direcția de taxe si impozite locale a Comunei Bogdanesti . nr. 2330.
Inclusiv din respectiva chitanța reiese în mod clar titlul de proprietate aferent terenului si clădirii în speță - certificatul de moștenitor nr. 584/31.12.2013.
Mai mult, în condițiile în care în opinia reclamantului este vorba de aceeași casă pe care o dețin ei, pârâții susțin ca aceasta nu este lăsată în stare de degradare si nu este adevărat că nu mai este locuită de 20 ani.
In realitate, S. C. a fost obligat din pricina bolii ce-i imobilizează să se mute din respectiva casa, din care locuia de la naștere, împreună cu sora sa, spre mai buna sa îngrijire. Paralizia acestuia, faptul că nu este căsătorit si nu are nici surse de venit au condus la necesitatea mutării acestuia în .> Este imposibil si greu de crezut ca ar putea creste buruieni prin casă - sunt doar în prezenta unei rele-credinte a reclamantului, care încearcă să denatureze faptele.
Mai mult decât atat, titlul de proprietate nr. 820/12.07.1994 face dovada dreptului de proprietate doar în ceea ce-l privește pe defunctul Varareanu G., nu si pe reclamant. Acesta încearcă să inducă în eroare instanța de judecată, deoarece nu el a fost pus în posesie pe întreaga suprafață de teren prin respectiva adeverință, ci defunctul.
Susțin pârâții că reclamantul recunoaște faptul că atât el cât și defunctul V. G. au rămas în pasivitate cu privire la imobil încă din anul 1952.
In plus față de această lipsă de acțiune atât a defunctului cât si a reclamantului, de ce timp de 15 ani reclamantul nu a fost interesat de deschiderea si dezbaterea succesiunii defunctului V. G., rămânând într-o suspectă si incriminabilă pasivitate.
Prin introducerea cererii din data de 07.05.2014 la Primăria Fălticeni, de constatare a succesiunii defunctului acesta recunoaște faptul că până în prezent nu are calitatea de succesor în drepturi al defunctului și, în consecință, nu poate pretinde vreun drept de proprietate asupra bunurilor ce i-au aparținut acestuia în baza actelor de proprietate invocate.
Mai arată pârâții că, pe lângă argumentele referitoare la lipsa titlului de proprietate a reclamantului, titlul de proprietate al defunctului nu recunoaște existenta în patrimoniul acestuia a suprafeței de teren de 300 mp pe care ei o dețin.
In aceste condiții, o persoana căreia i s-a eliberat titlul de proprietate după procedura stabilită de Legea nr. 18/1991 cu privire la o anumită suprafață de teren nu poate pretinde, pe calea unei acțiuni în revendicare, o suprafața mai mare (cea de 300 mp a lor), chiar daca ar face dovada că, anterior cooperativizării, a avut în proprietate o asemenea suprafațî, pentru cî dreptul sau de proprietate s-a stins prin procedura cooperativizării.
Cu alte cuvinte, reclamantul (presupus succesor în drepturi al defunctului) nici măcar nu poate ridica vreo pretenție pentru suprafața de teren pe care ei o dețin, nefiindu-i restituită în baza Legii nr. 18/1991.
Având in vedere toate aceste argumente, pârâții consideră că terenul pe care îl dețin împreună cu casa construită pe acesta este distinct de cel pretins de reclamant si, în orice caz, nu există un titlu care sa justifice pretențiile acestuia.
Solicită instanței să ia act și de reaua-credință a reclamantului care încearcă sa inducă în eroare instanța de judecată prin prezentarea unor înscrisuri fără nicio forță juridică ca fiind veritabile titluri de proprietate ale terenului sau. Consideră prezenta acțiune ca fiind o cerere abuzivă, ce maschează dorința reclamantului de a dobândi în proprietatea sa terenuri asupra cărora nu are niciun drept si, de ce nu, în viziunea acestuia, de a obține din partea instanței o hotărâre declarativă de proprietate, care sa țină locul unor titluri inexistente si sa-i aducă astfel în patrimoniu terenuri necuvenite.
Precizează că față de solicitarea reclamantului de a chema la interogatoriu pe paratul S. C. se impune a fi respinsă de către instanță, deoarece acesta se afla în imposibilitatea de a se prezenta personal la interogatoriu pentru a răspunde întrebărilor ce vor fi puse, din cauza unei boli ce face imposibilă deplasarea acestuia, fiind paralizat si necesitând îngrijire constantă.
Dovedesc acest aspect cu Certificatul medical de constatare a capacității de muncă nr. 1645/28.04.2014 emis de către Serviciul de expertiza medicală si de recuperare a capacității de muncă al Casei județene de pensii Suceava.
Pentru toate aceste considerente, pârâții solicită admiterea excepțiilor invocate iar în măsura în care se va trece peste acestea, să se dispună respingerea acțiunii introdusă de către reclamant ca neîntemeiată, nemotivată si nedovedită.
In drept au invocat disp. art. 205 Cod procedura civila precum si orice alte dispoziții incidente si invocate în prezenta cauza.
In dovedire solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, martori - proba imperios necesara pentru stabilirea exacta a calității părților procesuale, a posesiunii suprafețelor invocate si a delimitării terenurilor; proba cu interogatoriu - de natura a revela câteva chestiuni de o importanta primordială pentru prezenta speța; expertiza topografica - pentru a stabili exact delimitarea suprafețelor în chestiune, vecinătăților acestora.
In contraprobă, solicită a le fi încuviințate orice alte probe admise reclamantului, în respectarea principiului contradictorialității si deplinei apărări.
Reclamantul depune în termen legal răspuns la întâmpinare si completare la acțiune (f.59-63) în sensul că înțelege să cheme în judecată si pe pârâta Avacâriței M. L. .
Solicită introducerea acesteia în cauză întrucât potrivit arborelui genealogic depus la prezenta, rezultă că este fiica din a doua căsătorie a autoarei comune Avacantei M. care a fost căsătorită cu Avacaritei C.. Practic această pârâtă este sora vitregă a pârâților inițiali.
Solicită respingerea excepțiilor invocate de pârâți prin întâmpinările depuse la dosar.
Susține că excepția netimbrării nu este dată întrucât a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru ce i-a fost stabilită de către instanță.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale a sa în sensul că nu poate sta în judecată ca subiect al acțiunii în revendicare, nejustificând calitatea de proprietar al terenului, calitatea procesuală activă aparținând doar proprietarului, arată că această prevedere se regăsea în vechiul Cod de procedură civilă, iar noul Cod de procedură civilă tocmai a adus ca element de noutate, spre deosebire de principiul unanimității consacrat de vechea reglementare, în cazul coproprietații (proprietății pe cote-părți sau în indiviziune ) în orice acțiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acțiunii în revendicare, fiecare coproprietar poate sta singur în justiție, indiferent de calitatea procesuală.
Așadar, consideră că poate introduce singur acțiunea în lipsa coparticipării procesuale a celorlalți coproprietari iar ulterior vor proceda la partajul averii succesorale dupa defunctul lor tată Varareanu G..
Susține că la data de 07.05.2014 a formulat cerere pentru deschiderea procedurii succesorale după autorul său Varareanu G., decedat la data de 22.12.1999.
Ulterior s-a emis de către Primăria mun. Fălticeni, jud. Suceava Anexa 24, în care sunt trecuți moștenitorii, inclusiv el, si actele de proprietate. Susține că s-a prezentat la notariat cu toate actele, explicându-i notarului instrumentator faptul că parte dintr-o suprafață de teren este ocupată de o altă persoană, ocazie cu care a fost îndrumat să se adreseze instantei de judecată.
A treia excepție invocată de către pârâți este a lipsei calității procesuale pasive a acestora, motivat de faptul ca aceștia nu locuiesc pe acel teren si nu exercită o posesie asupra acestuia și nu dețin vreun titlu de proprietate.
Afirmă faptul într-adevar dețin suprafața de teren de 300 mp care nu are nicio legătură cu suprafața de teren de 1.500 mp revendicată de către el-reclamantul, că această suprafață de teren de 300 mp. din certificatul de moștenitor, curte cu casă si anexe gospodărești este o suprafață de teren distinctaă, deoarece se deosebește din punct de vedere al vecinătăților.
Se pune întrebarea cum se face, că aceștia au amplasată casa de locuit pe terenul lui. Mai mult au construit un gard si au împrejmuit o suprafață de teren de aproximativ 1.500 mp asa cum au considerat de cuviință, fără să întrebe pe nimeni, nimic. Aceste construcții au fost executate fără autorizație de construire si că nimeni nu a solicitat constituirea dreptului de proprietate la niciuna dintre cele 4 legi ale fondului funciar, deoarece tatăl său le-a spus ca să plece si să lase terenul liber conform înțelegerii dintre el si O. A. .
Susține reclamantul că pârâții au recunoscut întotdeauna înțelegerea făcută de tatal său cu bunica lor O. A.. Atat timp cât aceștia i-au ocupat o parte din teren fără acordul său sau al fraților săi, consideră că poate sta în proces si au calitate procesuală pasivă, atât prim-pârâții cât si pârâta nou introdusă în cauză, pentru ca demersul său judiciar sa-i fie opozabil.
Pe fondul cererii pârâții arată că dețin suprafața de teren de 300 mp conform Certificatului de moștenitor nr. 584/1994 emis în urma decesului la data de 12.07.1993 a autoarei O. A. si că această suprafață de teren a fost dobândită parte prin aport propriu, parte prin moștenire de la soț de peste 40 ani
Această afirmație (chiar dacă o confirmă certificatul de moștenitor) poate fi răsturnată de declarațiile de martori, de înscrisuri, întrucât O. A. a fost deportată din Republica M. împreună fiica acesteia (O. A. neavând sot, a venit în . avea soț) cu cumnatul acesteia O. Z. care a locuit o perioadă din anul 1947-1953, ulterior mutându-se la Fălticeni (O. Z.), O. A. rămânând în . fiica acesteia.
Mai arată că pârâții nu amintesc nimic din aceste lucruri pe care le cunosc foarte bine si care demonstrează că aceștia au venit pe terenul în litigiu din . părinților reclamantului iar acum nu mai vor sa recunoască.
Consideră că instanța va putea da prioritate acelui titlu care este mai bine caracterizat si care provine de la un proprietar, nu de la un detentor precar cum sunt parații.
Chiar daca aceștia au achitat taxele si impozitele aferente terenului de 300 mp reclamantul susține că și el a achitat pentru tot terenul taxele si impozitele, dovada pe care o fac cu adeverința eliberată de către Primăria ..
Față de susținerea pârâtului cum că atât autorul acesteia Varareanu G. cat si el-reclamantul a rămas în pasivitate cu privire la imobil încă din anul 1952, rămânând într-o suspectă si incriminabilă pasivitate, arată că o perioadă de timp terenul nu s-a aflat în circuitul civil până în anul 1990, iar dupa apariția legii fondului funciar a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de teren ce a aparținut autorului său Varareanu G., eliberandu-se titlul de proprietate .
Dacă aceștia nu recunoșteau înțelegerea făcută de tatăl său cu autorul pârâților, bunica acestuia O. A., se întreabă reclamantulde ce nu si-au constituit dreptul de proprietate sau de ce nu prezintă o autorizație de construire pentru acele construcții ramase acum in paragină.
Precizează că în perioada cooperativizării terenurile aparținând cetățenilor nu mai erau în circuitul civil, dar la apariția Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, prin formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate si ulterior prin eliberarea adeverinței de proprietate de către Comisia de fond funciar, toți cetățenii au fost repuși în drepturi, astfel că susținerea pârâților cum că dreptul său de proprietate s-a stins prin procedura cooperativizării, nu este fondată.
Mai arată reclamantul că la apariția Legii nr. 18/1991, tatăl acestuia a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în baza registrului agricol din anii 1959-1962 (terenul fiind evidențiat în rolul agricol la Primăria Fălticeni, jud. Suceava). Cererea a fost transmisă Comsiei Locale de fond funciar Bogdănești, eliberându-i-se adeverința de proprietate nr. 3666/30.01.1992, fiind pus în posesie cu întreaga suprafață de teren, pe care o deține în indiviziune cu frații săi. Pârâții au ocupat de mai mulți ani suprafata de teren revendicată, de cca. 3 ani care, susțin acestia că au în baza Certificatului de moștenitor nr. 584/1994 emis de către fostul Notariat de Stat Suceava.
Si pârâta A. M. L. a depus întâmpinare (f.82-91) prin care a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului V. N. în sensul în care acesta nu poate sta in judecată ca subiect al actiunii în revendicare imobiliară.
Susține că reclamantul nu deține calitate procesuală pentru a introduce prezenta acțiune, nereușind să justifice calitatea de proprietar al terenului pe care dorește să-l revendice.
Acțiunea în revendicare este acțiunea prin care proprietarul care a pierdui stăpânirea bunului său, cere restituirea acestuia de la persoana care îl deține fără temei juridic, presupune conferirea calității procesuale active doar proprietarului, iar calitatea procesuală pasivă celui care stăpânește, ca posesor ori chiar ca detentor, bunul revendicat.
La momentul la care introduce acțiunea reclamantul nu este proprietar al bunului revendicat, nejustificând niciun titlu asupra terenului. Titularul acțiunii în revendicare este titularul dreptului de proprietate, ori în prezenta speță nu ne putem afla în această situație de vreme ce nu există titlu.
Susține că în momentul de față nu există niciun certificat de moștenitor care sa ateste calitatea de moștenitor a reclamantului față de defuctul Varareanu G..
Reclamantul nici macar nu si-a exercitat nici dreptul de opțiune succesorală în privința patrimoniului defunctului.
De vreme ce se poate constata făptul că reclamantul nu are niciun titlu, nu este coproprietar, astfel ca toate argumentele sale referitoare la posibilitatea conferită de art. 643 cod civil de a sta în justiție în toate acțiunile referitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acțiunii în revendicare, sunt lipsite de sens si aplicabilitate în căzul de față. In realitate, acestea reprezintă doar motive pentru a distrage atenția instanței de la adevăratele motive ridicate în excepție, prin prezentarea denaturată a faptelor.
Mai mult, pentru a se putea admite acțiunea în revendicare este necesar ca dreptul de proprietate asupra bunului revendicat să se regăsească în patrimoniul reclamantului si să nu fi ieșit din acesta prin niciun mod de transmitere a proprietății, reclamantul trebuind să piardă numai stăpânirea materială a bunului respectiv.
Insă, după cum lesne se poate observa, nu numai ca reclamantul nu deține în patrimoniu terenul revendioat, dar nici măcar nu si-a exercitat vreo stăpânire materială asupra acestuia.
Mai arată că reclamantul nu-si poate dovedi calitatea de proprietar nici prin extrase de carte funciară, de vreme ce nu putea sa-si intabuleze dreptul de proprietate fara a prezenta un act doveditor.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâta susține că la fel ea si ceilalți doi parați, nu deține respectivul teren de 1500 mp în posesia sa, neavand în realitate absolut nicio tangență cu bunul imobil solicitat de către reclamant.
Arată că nu locuiește pe terenul respectiv, precum o afirmă însusi reclamantul, astfel ca nu exercită o posesie ori nici măcar o detenție asupra acestui teren, astfel încât nu poate sta în judecată în calitate de pârâtă în prezenta cauză, neavând calitate procesuală pasivă.
Susține că nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru a avea calitate procesuală pasivă de vreme ce nu se poate vorbi despre posesie ori detenție a imobilului provenită din partea sa.
Frații săi Zbîrn C. si S. C. nu locuiesc pe suprafața de 1500 mp pretinsă de către reclamant, ei deținând doar o suprafață de 300 mp, potrivit Certificatului de moștenitor nr. 584/23.02.1994, emis de pe urma defunctei O. A.. Această suprafață este distinctă de cea solicitată de reclamant - este o suprafață ce are vecinătăți diferite de cea pretinsă în speță.
Din acest certificat de moștenitor se poate constata faptul ca a fost dobândita de către defuncta O. Agiaia o suprafața de 300 mp teren curte eu casa si anexe situate in ., dobândite prin aport propriu si prin moștenire de la sot de peste 40 ani.
Nu există nicio dovadă din partea reclamantului asupra calității ei de posesor.
Ințelege să solicite, de asemenea, instanței de judecată efectuarea unei expertize topografice, prin care sa se delimiteze suprafața de teren deținută de frații ei față de cea solicitată de reclamant si caracterul distinct al celor doua terenuri în speță.
Pe fond, în situația în care se va trece peste excepțiile ridicate, precizează că sora si fratele ei - Zbîrn C. si S. C. - dețin în proprietate o suprafața de teren de 300 mp în ., în bază Certificatului de moștenitor nr. 584/1994, emis în urma decesului defunctei O. A. din 12.07.1993, potrivit căruia suprafața de 300 mp a fost dobândită prin aportul propriu al acesteia în parte si prin moștenire de la soț de peste 40 ani, în parte.
Vecinătățile terenului de 300 mp deținut de către frații săi sunt reprezentate de proprietățile vecinilor D. D. si T. Anicai.
Vecinătățile terenului pretins de reclamant constau în proprietatea vecinului D. G. si cu drum în restul pârtilor.
Conform celor figurate în titlul de proprietate al defunctului reclamantului, niciunul din cele doua terenuri din . învecinează cu vecinii suprafeței terenului deținut de ei, cele două terenuri nu au vecini comuni, ca atare sunt doua terenuri independente.
Mai mult decât atat, titlurile de proprietate ale pârâților si ale reclamantului, în situația comparării acestora vor înfățișa titlul paraților ca fiind mai vechi din punct de vedere temporal si, ca atare, va ava castig de cauză datorită caracterului mai vechi al acestuia.
Din punct de vedere al posesiei, posesia autorului lor este mai bine caracterizată, fiind neîntreruptă încă din anii 1950.
Certificatul de moștenitor al mamei acestora datează din 23 februarie 1994, ori titlul de proprietate al defunctului Varareanu G. este emis in data de 12.07.1994, astfel că atât proprietatea cât si posesia terenului sunt mai vechi decât cele pretinse de către reclamant si ca atare au prioritate.
In privința casei de locuit, susține că aceasta a fost construită pe terenul deținut de către bunica lor, care însă, este un teren distinct de cel pretins de către reclamant, fiind o casă construită de către autorul titlului lor.
In privința împrejmuirii terenului trebuie subliniat faptul că împrejmuirea este făcută doar pentru porțiunea de teren deținută de către frații săi, în baza certificatului de moștenitor.
Mai arată că a fost achitat impozitul la zi pentru teren.
Faptul ca reclamantul a achitat impozitul pentru tot terenul de 1500 mp nu are nicio relevanță asupra faptului că si frații acesteia au achitat impozitiul aferent imobilului deținut, de vreme ce sunt doua suprafețe distincte, astfel cum va reieși si din expertiza ce va fi administrată.
Precizează că încercările reclamantului de a induce în eroare instanța de judecată sunt formidabile - acesta prezintă titlul de proprietate al defunctului pe care încă nu-l moștenește, nefiind pus în posesie pe suprafața de teren din adeverința prezentată.
Mai arată că reclamantul recunoaște faptul ca atât el cât si defunctul Varaneanu G. au rămas în pasivitate cu privire la imobil încă din anul 1952, iar faptul ca acesta nu a solicitat deschiderea si dezbaterea succesiunii tatălui sau îl pune într-o suspectă si incriminabilă pasivitate.
Prin introducerea cererii din data de 7.05.2014 la Primăria Fălticeni de constatare a succesiunii defunctului acesta recunoaște faptul ca până în prezent nu are calitatea de succesor în drepturi al defunctului si în consecință, nu poate pretinde vreun drept de proprietate asupra bunurilor ce i-au aparținut acestuia în baza actelor de proprietate invocate.
Referitor la titlul de proprietate eliberat conform Legii nr. 18/1991, pârâta susține că în condițiile eliberării titlul conform acestei proceduri, titularul nu poate pretinde o suprafața de teren mai mare decât cea constatată, pe calea unei acțiuni in revendicare, fie si în condițiile dovedirii stăpânirii unei asemenea suprafețe anterior cooperativizării. Consideră că reclamantul nu poate ridica astfel pretenții asupra suprafeței de 300 mp. ce nu este inclusă în suprafața aflată în proprietatea defunctului sau.
Pentru toate aceste considerente, pârâta solicită admiterea excepțiilor invocate iar în măsura în care se va trece peste acestea, să se dispună respingerea acțiunii introdusă de către reclamant ca neîntemeiată, nemotivată si nedovedită.
In drept a invocat disp. art. 205 Cod procedura civila precum si orice alte dispoziții incidente si invocate în prezenta cauza.
In dovedire solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, martori - proba imperios necesara pentru stabilirea exacta a calității părților procesuale, a posesiunii suprafețelor invocate si a delimitării terenurilor; proba cu interogatoriu - de natura a revela câteva chestiuni de o importanta primordială pentru prezenta speța; expertiza topografica - pentru a stabili exact delimitarea suprafețelor în chestiune, vecinătăților acestora.
In contraprobă, solicită a le fi încuviințate orice alte probe admise reclamantului, în respectarea principiului contradictorialității si deplinei apărări.
La termenul de judecată din data de 8 octombrie 2014, reprezentantul convențional al pârâților arată că nu mai dorește să invoce excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, câtă vreme aceasta a fost timbrată conform prevederilor art. 3 din OUG nr. 80/2013, instanța luând act de această renunțare.
Pe parcursul judecării cauzei, reclamantul V. N. a decedat, astfel că moștenitorii legali ai acestuia, V. S. – în calitate de soție supraviețuitoare, V. B. si V. M., în calitate de descendenți au formulat cerere de introducere în cauză în calitate de reclamanți, cerere ce a fost încuviințată de instanță conform prevederilor art. 412 al. 1 pct. 1 teza finală Cod pr. civilă.
In cauză au fost formulate cereri de intervenție accesorii în apărarea intereselor reclamantilor de către intervenienții B. M. si V. Gh. I. C. (f.202), W. A. (f.205), T. M. V. (f.208), L. L. (f.223), D. Crenguța T. (f.249) prin care aceștia arată că sunt succesori după defunctul V. G. și chiar dacă nu s-a dezbătut succesiunea după acesta, s-au înțeles cu privire la bunurile ce compun masa succesorală, astfel că V. N. a fost cel care a deținut terenul în suprafață de 1,00 ha cu vecinătățile indicate în titlul de proprietate, suprafață ce include si . mp. ce face obiectul revendicării din prezenta cauză.
Pârâții au depus note scrise cu privire la cererile de intervenție accesorii (f. 229) solicitând respingerea acestora.
Susțin că toți cei care au formulat cerere de intervenție accesorie în favoarea reclamantilor au calitatea de descendenți direcți ai lui V. G..
Ințeleg ca prin această formă juridică indirectă si precară, au încercat să acopere lipsa calității procesuale active a reclamanților.
In această situație acestia nu au făcut altceva decât să confirme încă odată faptul că reclamanții nu au calitate procesuală activă pentru a fi promovat acest litigiu.mai mult decât atât, prin cererile formulate, intervenienții nu și-au dovedit interesul.
Or, pentru a fi admisă o astfel de cerere, trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de lege, printre care si interesul propriu al intervenientului, chiar dacă cererea este formulată în favoarea unei alte părți – fapt ce nu a fost dovedit în prezenta cauză.
In aceste condiții, pârâții solicită instanței să respingă admiterea cererilor de intervenție accesorie în favoarea reclamanților.
Puse în discuția părtilor la termenele de judecată din data de 06 mai 2015, 10.06.2015 si 10.09.2015, instanța constatând îndeplinite prevederile art. 61 Cod pr. civilă, în conformitate cu prev. art. 63, 64 al. 2 Cod pr. civilă a admis în principiu aceste cereri.
La termenul de judecată din 10 sept. 2015 reclamanții, prin notele depuse la dosar au formulat precizări la cerere arătând că înțeleg să revendice de la pârâți suprafata de 1.026 mp. teren așa cum a fost identificat în raportul de expertiză întocmit în cauză.
Analizând cu prioritate excepțiile invocate de pârâți, după ce în prrealabil acestea au fost puse în discuția părtilor, așa cum prevăd disp. art. 248 Cod pr. civilă, instanta urmează a le respinge pe următoarele considerente:
Prin titlul de proprietate nr. 820/12.07.1994 s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea autorului reclamanților si intervenienților, V. N. G., pentru suprafața totală de 1,72 ha teren ce cuprinde si parcelele de 4.000 mp., respectiv 6.000 mp. teren arabil, la locul „Bogdănești” cu vecinii: drum, D. Gh, drum, D. M. din aceste suprafețe pretinzându-se că pârâții ocupă o suprafață de teren.
V. G., titularul dreptului de proprietate asupra terenului sus-indicat a decedat la data de 21.12.1999, lăsând ca succesori pe V. N., reclamantul inițial din prezenta cauză, în calitate de fiu, alături de intervenienți, aceștia tot în calitate de descendenți (fii si fiice sau nepoți), aspect dovedit cu cererea pentru deschiderea procedurii succesorale – anexa 24, emisă de Primăria Municipiului Fălticeni coroborată cu copii ale certificatelor de stare civilă ale acestora.
După decesul acestuia, succesorii legali, printre care si reclamantul V. N., s-au adresat B.N.P. M. A. - Fălticeni cu o cerere de deschidere a procedurii succesorale, prin încheierea dată în ședința succesorală din 18.11.2001, constatându-se că atât reclamantul cât și intervenienții au acceptat succesiunea după defunct, neexistând renunțători sau străini de succesiune, însă, datorită faptului că moștenitorii au abandonat procedura succesorală s-a dispus suspendarea acestei proceduri.
Acțiunea în revendicare imobiliară este acțiunea prin care cel ce se pretinde titular al dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, dar nu are stăpânirea materială a acestuia, îl cheamă în judecată pe cel ce îl ocupă, cerând instanței să îi recunoască dreptul său de proprietate și ca urmare a acestei recunoașteri să i se restituie stăpânirea materială a imobilului respectiv.
Așadar, calitatea procesuală activă într-o asemenea acțiune o are cel ce se pretinde titular al dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.
Cum în cauza de față, reclamantul inițial, V. N. a dovedit cu titlul de proprietate sus menționat că imobilul revendicat reprezintă proprietatea autorului său, V. G., dobândit în conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991, după decesul căruia el a rămas ca moștenitor legal alături de intervenienți, acceptând succesiunea după acesta, instanța constată că acesta își justifică calitatea procesuală activă în cauză, așa cum prevăd disp. art. 557 Cod civil, excepția invocată de pârâți urmând a fi respinsă.
Chiar dacă, în speță, ne aflăm în situația existenței unui drept de proprietate comună pe cote-părți, acțiunea în revendicare formulată doar de unul din coindivizari este a dmisibilă, în conformitate cu prevederile art. 643 al. 1 Cod civil, astfel că si sub acest aspect reclamantul își justifică această calitate procesuală.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, instanța constată că nici aceasta nu este dată, de vreme ce reclamantul, titular al dreptului de proprietate asupra terenului revendicat pretinde că pârâții sunt cei ce au stăpânirea materială a bunului său, susținere ce s-a si dovedit cu probatoriul administrat în cauză.
Pentru aceste motive, instanța va respinge excepțiile invocate de pârâți ca nefiind întemeiate.
Analizând fondul cauzei, intanța constată că reclamantul inițial, si apoi succesorii acestuia au dobândit prin moștenire dreptul de proprietate stabilit inițial prin efectul Legii nr. 18/1991 în favoarea autorului lor, V. G., conform titlului de proprietate sus-menționat, pentru suprafata de 1,00 ha teren arabil în intravilanul .> Acest teren a fost și în perioada anterioară cooperativizării în proprietatea familiei V., fiind evidențiat în registrul agricol al anilor 1959-1962.
Si autoarea pârâților O. A. a avut în posesie si implicit evidențiată în registrul agricol din aceeași perioadă o suprafață de 300 mp. teren curte, pe raza . cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, acest teren face parte tot din proprietatea familiei V., fiind dată acesteia în folosință pe o durată determinată.
Astfel, martorii S. M. si D. D. arată că în perioada dinaintea cooperativizării, autoarea pârâților, O. A., venită din Basarabia, fiind refugiată, nu avea unde să locuiască, astfel că V. G. a acceptat să-i dea în folosință acesteia si fratelui său, O. Z., casa de locuit pentru că acesta se mutase în Fălticeni.
Pentru că acea casă nu era în stare bună de funcționare, ea a fost dărâmată, din materialele rezultate, O. A. construindu-și tot pe terenul acestuia, dat în folosință pe durata vieții ei, o altă căsuță în care aceasta a locuit până la deces.
Situația de fapt prezentată de martori este confirmată și de reprezentantul comunei Bogdănești, care prin adresa nr. 4174/8 dec. 2014 comunică instanței că în evidențele primăriei din localitate nu există vreun act de proprietate pentru terenul aferent casei construită de O. A., că acea construcție a fost edificată fără autorizație de construire pe terenul ce a aparținut familiei V. iar după apariția Legii nr. 18/1991 aceasta nu a formulat cerere de constituire a dreptului de proprietate pentru terenul înscris în registrul agricol dinaintea cooperativizării.
Se mai arată că O. A. a fost înscrisă în acest registru agricol, doar pentru evidența statistică, fără a avea acte de proprietate, această evidență stând la baza emiterii certificatului de moștenitor nr. 584/23.02.1994, eliberat de Notariatul de Stat Judetean Suceava.
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert U. O. reiese că din suprafata totală de 10.000 mp. reconstituită în favoarea autorului reclamanților, V. G. ( în fapt la măsurători rezultând o suprafață de 9.796 mp.) o suprafață de 1.026 mp. este ocupată de pârâți, fiind împrejmuită pe toate laturile cu garduri din lemn si plasă de sârmă așa cum este evidențiată în anexele 1 si 2 ale raportului de expertiză ca fiind identică cu ., cuprinsă între punctele de contur 26-18-29-23-7-9-11-12-13-25-26.
Această suprafață de 1.026 mp. teren include si .. înscrisă în certificatul de moștenitor nr. 584/1994 emis după decesul autoarei pârâților.
Așadar, din identificările făcute în teren rezultă că suprafata de 300 mp. teren cuprinsă în masa succesorală a autoarei pârâților se suprapune peste terenul dobândit de autorul reclamanților prin reconstituirea dreptului de proprietate, conform titlului de proprietate nr. 820/1994, în această situație instanta fiind nevoită să compare titlurile părtilor pentru a stabili care dintre acestea este mai bine caracterizat.
Probele administrate în cauză, respectiv evidențele agricole din perioada anterioară cooperativizării; adeverințele nr. 395/1991 si nr._/1991 emise de Primăriile Fălticeni si Bogdănesti; cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de autorul reclamantilor în anul 1991; adeverința de proprietate nr. 3666/1992, procesul verbal de punere în posesie întocmit la 23 mai 1994 si titlul de proprietate nr. 820/1994, coroborate cu declarațiile martorilor sus-arătați dovedesc că autorul reclamanților a avut în proprietate o suprafață de 1,00 ha teren pentru care în mod legal i s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991, justificându-și astfel dreptul de proprietate asupra acesteia.
In ceea ce priveste titlul de care înțeleg să se prevaleze pârâții, acesta este reprezentat de certificatul de moștenitor nr. 584/1994 emis după decesul autoarei lor, O. A., în care este trecută suprafata de 300 mp. teren curte, dobândită parte prin aport propriu, parte prin moștenire de la soț, fără a fi justificată cu acte de proprietate în acest sens.
Certificatul de moștenitor nu constituie titlu valabil în accepțiunea modului de dobândire a dreptului de proprietate. El face dovada calității de moștenitor dar nu face, prin el însuși, dovada dreptului de proprietate, fiind absolut necesar ca cei care îl invocă să probeze că autorul lor a avut în patrimoniul său acest drept.
Cum pârâții nu au dovedit în vreun fel că suprafata de 300 mp. teren înscrisă în certificatul de moștenitor sus-menționat a fost în proprietatea autoarei lor, iar probatoriul administrat a confirmat susținerile reclamanților cum că acesta a avut doar o detenție asupra terenului respectiv, instanța constată că pârâții nu sunt îndreptățiți să dețină nici măcar această suprafață de teren, mai mult decât atât, aceștia ocupând fără drept din proprietatea reclamantului suprafata de 1.026 mp. mai sus individualizată, suprafață pe care au îngrădit-o și pe care, chiar dacă nu o exploatează efectiv, au dat-o spre folosință unei alte persoane.
Instanta nu va primi apărările pârâților privitoare la rămânerea în pasivitate a reclamanților vreme îndelungată, perioadă în care autoarea lor și apoi ei au exercitat o posesie utilă asupra acestui teren, întrucât, așa cum s-a reținut mai sus, suprafața de teren deținută de O. A. începând cu perioada anterioară cooperativizării a fost dată spre folosință temporară acesteia de titularul dreptului, V. G. iar după apariția Legii 18/1991 acesta nu a rămas în pasivitate ci, prin demersurile efectuate în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, a dorit să reintre în proprietatea terenului său.
Pentru toate aceste motive, instanța constată că acțiunea în revendicare formulată inițial de reclamantul V. N., continuată de moștenitorii legali ai acestuia, așa cum a fost precizată, este întemeiată, urmând a o admite și în conformitate cu prevederile art. 563 al. 1 Cod civil va obliga pe pârâți să lase acestora în deplină proprietate si linistită posesie suprafata de 1.026 mp. teren deținută fără drept, identică cu . cuprinsă între punctele de coordonate 26-28-29-23-7-9-11-12-13-15-26 din planul de situație anexa 1 si 2 atasate raportului de expertiză.
Potrivit prevederilor art. 63-67 Cod pr. civilă instanta va admite si cererile de intervenție, în interesul reclamanților, cereri întemeiate câtă vreme acestia, în calitate de succesori legali, acceptanți ai succesiunii după defunctul V. G., titularul inițial al dreptului de proprietate asupra terenului ce face obiectul litigiului, susțin interesele reclamantilor, venind în sprijinul apărărilor acestora.
Cum din cele mai sus arătate, instanta a constatat că cererea principală este întemeiată, si cererile de intervenție accesorii formulate în interesul reclamanților sunt de asemenea întemeiate, astfel că ele vor fi admise.
Potrivit disp. art.- 453 Cod pr. civilă pârâții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanți cu taxa judiciară de timbru, onorariu expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge excepțiile privind lipsa calității procesuale active și a lipsei calității procesuale pasive.
Admite acțiunea formulată de reclamanții: V. B. – cu dom. în mun. Suceava, .. 7, .,., jud. Suceava, V. M. – cu dom. în mun. O., .. Rosetti, nr. 12, ., jud. Bacău și V. S. - cu dom. în mun. Fălticeni, .. 1 A, jud. Suceava în contradictoriu cu pârâții: S. C. – cu dom. în satul/., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat F. si Asociații, mun. Bucuresti, ., nr.8, ., sector 4, A. M. L. – cu dom. în mun. Bucuresti, Soseaua M. B., nr. 296, ., ., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat F. si Asociații, mun. Bucuresti, ., nr.8, ., și Zbârn C. – cu dom în satul/., jud. Suceava, cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat F. si Asociații, mun. Bucuresti, ., nr.8, ., sector 4 și cu intervenienții: B. Gh. M. – cu dom . în loc. Târgu Ocna, ., jud. Bacău, cu domiciliul ales în mun. Fălticeni, .. 1 A, jud. Suceava, V. Gh. I. C.- – cu dom . în loc. Târgu Ocna, ., jud. Bacău, cu domiciliul ales în mun. Fălticeni, .. 1 A, jud. Suceava, W. Gh. A. – cu dom. în mun. Suceava, .. 5, ., cu domiciliul ales în mun. Fălticeni, .. 1 A, jud. Suceava, T. M. V. – cu dom. în loc. Târgu Ocna, .. D5,., jud. Bacău, cu domiciliul ales în mun. Fălticeni, .. 1 A, jud. Suceava, L. L. – cu dom în mun. Fălticeni, .. 1 A, jud. Suceava și D. Crenguța T. – cu dom. în mun. Fălticeni, .,., cu domiciliul ales în mun. Fălticeni, .. 1 A, jud. Suceava, așa cum a fost precizată.
Obligă pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1026 mp teren identică cu . cuprinsă între punctele de coordonate 26-28-29-23-7-9-11-12-13-25-25 din planurile de situație anexa 1 și 2 atașate raportului de expertiză.
Admite cererile de intervenție accesorii formulate de intervenienții: B. Gh. M., V. Gh. I. C., W. Gh. A., T. M. V., L. L. și D. Crenguța T..
Obligă pârâții să plătească reclamanților suma de 2.973 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședință publică din data de 22.09.2015.
P., Grefier,
Red.PM
tehnored.PM
Ex.14
Data: 21.10.2015
Operator date cu caracter personal 4304
| ← Fond funciar. Sentința nr. 1701/2015. Judecătoria FĂLTICENI | Reziliere contract. Sentința nr. 1735/2015. Judecătoria FĂLTICENI → |
|---|
