Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1540/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1540/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 11-08-2015 în dosarul nr. 1540/2015
Dosar nr._
- ordonanță președințială –
Operator de date cu caracter personale 4304
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
Sentința civilă nr. 1540
Ședința publică din 11 august 2015
Instanța constituită din:
Președinte: P. M.
Grefier: B. I.
Pe rol se află judecarea cererii având ca obiect „ordonanță președințială”, formulată de reclamantul M. V., în contradictoriu cu pârâta M. E..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul, asistat de avocat A. E., substituind pe avocat M. A., în baza delegației de substituire pe care o anexează la dosar, pârâta, asistată de avocat T. M. și avocat T. Teona, în baza împuternicirii avocațiale aflată la fila 36 dosar, martorii: M. N., M. A. M., P. C. și P. I. Dumitrița.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează că s-a depus la dosar referatul de anchetă socială întocmit de Serviciul Public de Asistență Socială Fălticeni (filele 45 și 46), după care,
Apărătoarea pârâtei, avocat T. M., depune la dosarul cauzei interogatoriul reclamantului și un set de înscrisuri, reprezentând rețete medicale eliberate pe numele minorului, un referat de anchetă socială întocmit de Primăria comunei Boroaia și fotocopii de pe mesajele telefonice transmise de părți reciproc (filele 55-73), înmânând duplicatele acestora apărătoarei reclamantului, pentru luare la cunoștință.
Apărătoarea reclamantului, avocat A. E., consideră că înscrisurile ce i-au fost comunicate nu sunt relevante pentru soluționarea cauzei.
În conformitate cu prevederile art. 352 Cod procedură civilă, s-a luat interogatoriu civil reclamantului M. V., răspunsurile la interogatoriu fiind trecute pe aceeași foaie cu întrebările (fila 48), după care, în conformitate cu dispozițiile art. 311 și 321 Cod procedură civilă, s-au audiat, sub prestare de jurământ martorii: M. N., M. A. M., P. C. și P. I. Dumitrița, depozițiile acestora fiind consemnate în procese-verbale, separat atașate la filele 49-54 dosar.
Apărătorii părților, având pe rând cuvântul, arată că nu au de formulat alte cereri.
Nemaifiind de formulat cereri și probe de administrat, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, acordând cuvântul părților în acest sens.
Avocat A. E. pentru reclamant solicită admiterea cererii, în sensul de a se stabili, în mod provizoriu, în favoarea acestuia, a unui drept de a avea legături personale cu minorul M. L. M., născut la data de 8 august 2011, în modalitatea expusă în petitul cererii, respectiv în prima și a treia săptămână din lună, începând de vineri de la ora 16, până duminică ora 18, la domiciliul său; câte o săptămână în vacanța de iarnă și primăvară și o lună în vacanța de vară, în luna iulie sau august, după învoila părților.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
În susținere, în raport de dispozițiile art. 401 cod civil și cele ale art. 31 din Legea nr. 272/2004, coroborate cu prevederile CEDO, precizează că ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor și că tatăl are și el dreptul legal de a-și vizita copilul minor și de a-l lua la domiciliul său.
Mai arată că minorul este atașat de tată și de bunicii paterni.
Avocat T. M. pentru pârâtă solicită respingerea cererii ca nefondată, considerând că nu sunt îndeplinite condiția urgenței și cea a vremelniciei, iar cu privire la programul de vizitare solicitat apreciază că este de natură a prejudeca fondul cauzei.
În susținere, precizează că pârâta este de acord ca reclamantul să-l viziteze pe copil, însă arată că minorul nu a locuit niciodată la părinții reclamantului și nu a fost crescut de aceștia, părțile locuind o perioadă în Municipiul Suceava, după care s-au mutat în Municipiul Fălticeni.
Consideră că nu ar fi benefic pentru minor ca acesta să locuiască la părinții reclamantului.
În subsidiar, precizează că pârâta este de acord ca reclamantul să vină în . în altă parte să viziteze minorul, să-l ia pe acesta la film, la plimbare, unde dorește, dar nu este de acord ca minorul să rămână peste noapte la domiciliul reclamantului, având în vedere recomandarea medicilor.
Solicită obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
Declarând dezbaterile închise, instanța reține cauza pentru pronunțare.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 09.06.2015 și înregistrată sub nr._ reclamantul M. V., a chemat în judecata si personal la interogatoriu pe pârâta M. E., pentru ca pe cale de ordonanță președențială să se dispună un drept de vizitare a minorului M. L. M. pana la soluționarea procesului de divorț înregistrat pe rolul Judecătoriei Fălticeni, cu număr_, aflat in procedura prealabila, în următorul mod: în prima si a treia săptămâna din lună începând de vineri de la orele 16,00 până duminică la orele 18,00 la domiciliul său – al reclamantului; o săptămâna în vacanta de iarnă, alternativ într-un an va sta de C. si în
următorul de Anul Nou - după învoiala noastră a părinților; o săptămâna în vacanta de primăvara; o luna în vacanta de vara -luna iulie sau august, cu obligația de a aduce minorul la domiciliul mamei la sfârșitul perioadei, cu cheltuieli de judecata.
În fapt, reclamantul arată că la data de 24.04.2015 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Fălticeni, dosarul numărul_ având ca obiect " divorț cu minori".
Menționează ca din căsătoria lor a rezultat copilul minor M. L. M., născut la data de 08-05.2011.
Reclamantul arată că din luna ianuarie 2015 s-a despărțit în fapt de pârâtă, aceasta mutându-se la părinții ei în satul Suseni, ., iar de la momentul despărțirii în fapt pârâta refuză în mod nejustificat ca el să aibă legături personale cu copilul său, în ciuda faptului că acesta este foarte atașat de el.
Mai arată că parata cu rea-credința a mutat minorul de la grădinița cu program prelungit din Fălticeni - numai ca sa nu poată avea contact cu minorul, la o grădiniță unde aceasta s-a mutat în . class="NoSpacing"> Arată reclamantul că locuiește în Mun. Falticeni împreuna cu părinții săi-bunicii paterni ai minorului unde sunt condiții optime pentru ca minorul sa poată locui în perioada ce o va stabili instanța de judecata.
Precizează că imobilul în care locuiește este bine mobilat, utilat si curat întretinut, astfel încat poate oferi minorului condiții optime cu ocazia întâlnirilor si vizitelor, drept ocrotit de lege în interesul minorului si care nu poate fi limitat decât pentru motive temeinic justificate.
Consideră că fiecare părinte trebuie să aibă posibilitatea efectivă de a da copiilor educația și învățăturile de viață pe care le consideră oportune, de a face ceea ce crede ca este mai bine pentru copiii săi, motiv pentru care trebuie să existe un timp pe care să-1 petreacă cu copiii, fără a fi constrâns de celalalt părinte. Aceasta este, printre altele, rațiunea nevoii copilului de a avea doi părinți: mama și tata, existând caracteristici specifice și contribuții specifice pentru fiecare părinte, determinate de atributul de mama respectiv atributul de tata, ce vin în satisfacerea nevoilor copilului pentru ca dezvoltarea copilului să fie echilibrată, sănătoasă, fără să resimtă un dezechilibru între polul matern și cel patern. De aceea, se impune încuviințarea unui program de vizitare, cu celeritate, adaptat la nevoile actuale ale copiilor și pentru valorificarea la maximum posibil a timpului destinat întâlnirilor dintre copii și tatăl lor, având în vedere nevoia copiilor de prezența tatălui în viața lor, de figura paternă și pentru a nu se prejudicia dreptul la viața de familie, dreptul la relații personale, dreptul de a veghea la creșterea și educarea copiilor. Dreptul copilului de a fi crescut de părinții săi nu încetează la despărțirea părinților.
Arată că un copil crescut și educat cu dragoste și responsabilitate de ambii părinți chiar și atunci când nu locuiesc împreună, are șanse mult mai mari de integrare și reușită socială. Copilul are nevoie în egala măsura de dragostea paterna ca și de cea materna pentru a-și dezvolta complet și armonios personalitatea. Numai o relație pozitivă și consistentă cu ambii părinți îi ajuta să capete siguranța interioară și să devină autonom.
Relațiile sale cu fiecare dintre părinți sunt primele relații pe care le experimentează copilul și, de aceea, are nevoie de legături emoționale stabile cu fiecare părinte pentru că el va dezvolta relații cu alte persoane pornind de la aceste modele. Separarea părinților și stabilirea locuinței copilului la unul dintre ei, în acest caz la mama trebuie să asigure o continuitate a prezentei tatălui în viața copilului și a contactului cu acesta și nu a limitare potrivit intereselor personale ale mamei. Responsabilitățile parentale comune se aplică tuturor părinților, iar aceste pot fi îndeplinite de tată, doar printr-o prezență activă și consistentă în viața copilului său. Modalitatea de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copiii săi vine în întâmpinarea nevoilor acestora, aflați în plina perioada de formare și dezvoltare a personalității, copiii fiind îndreptățiți să beneficieze de toată disponibilitatea sa de implicare în procesul de îngrijire și educare, recreare.
În situația de fata, consideră că sunt întrunite condițiile de admisibilitatea prezentei cereri de ordonanța presedentiala, instanța de judecata în urma probelor ce se vor administra, sa ordone masuri provizorii- pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere.
Fiecare părinte are obligația de a pune pe primul plan interesul superior al copilului, atunci cand isi exercita drepturile respective obligațiile decurgând din acesta.
Urgenta stabilirii unei legături personale a sa cu copilul rezidă tocmai din relația speciala pe care un copil o are atât cu mama cât și cu tatăl, mai ales la o vârstă atât de fragedă cum este cea a minorului M. L. M. de aproximativ 4 ani, vârsta la care exercitarea ocrotirii părintești de către ambii părinți este esențială și în interesul superior al copilului, interes care trebuie să prevaleze. Arată că în cauze de acest gen întreruperea relației copilului cu unul dintre părinți, pe fondul despărțirii părinților, situație de fapt care nu poate fi resimțită decât în mod traumatizant de către copii ar putea avea consecințe nefaste pentru viitor or esența unor astfel de cereri de ordonanță președențială este de a apăra copilul de prejudiciul moral ce ar putea rezulta din simpla scurgere a timpului în care ar fi frustrat de o astfel de relație.
Consideră reclamantul că este data si vremelnicia- deoarece măsura se va dispune până la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei ce face obiectul dosarului_ aflat pe rolul Judecătoriei Fălticeni si neprejudecarea fondului- ( stabilirea locuinței minorului, si programul de vizita in baza dreptului comun făcând obiectul dosarului de divorț_ )
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 996 si următoarele C..
În dovedire, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, depozițiile martorilor M. N. si M. A.- M., raport de ancheta sociala la domiciliul reclamantului și interogatoriul paratei.
Cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtei, care, în conformitate cu prev. art.201 Cod pr.civilă a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acesteia ca nefondată.
În fapt, arată că prin cerere, reclamantul a solicitat să se dispună un drept de vizitare a minorului M. L. M. până la soluționarea procesului de divorț înregistrat pe rolul Judecătoriei Fălticeni cu nr._ în următorul mod: în prima și a treia săptămână din luna începând de vineri de la ora 16,00 până duminică la orele 18,00 la domiciliul acestuia, o săptămână în vacanța de iarna alternativ într-un an la C. și în următorul la Anul nou după învoiala părților, o săptămână în vacanța de vara luna iunie sau august. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare a invocat faptul că ar refuza ca reclamantul să aibă legături personale cu minorul și că ar fi mutat minorul la o grădiniță din Boroaia doar ca acesta să nu poată avea contact cu copilul
În primul rând precizează că sunt nu sunt reale susținerile reclamantului cu privire la presuspusul său refuz de a-1 lăsa să aibă legături personale cu minorul M. L.- M., rezultat din căsătoria lor. Minorul nu este atașat de tatăl său, așa cum în mod eronat susține reclamantul întrucât comportamentul acestuia a determinat copilul să aibă o atitudine reticentă față de tatăl său.
În acest sens, a arătat în întâmpinarea depusa la dosarul_ pendinte la Judecătoriei Fălticeni (cu termen la data de 29.09.2015) că atât reclamantul, cât și părinții acestuia cu care locuiește, au fost mereu foarte violenți cu ea, în prezența minorului, reclamantul fiind extrem de influențat de mama sa, inclusiv în vederea formulării prezentei cereri, întrucât socrii săi sunt cei interesați în luarea copilului la domiciliul lor și nu reclamantul.
Arată că pe fondul atașamentului față de mama sa și influenței din partea acesteia, reclamantul a fost agresiv față de ea, iar pe data de 1 ianuarie 2015, când reclamantul s-a întors de la locuința părinților lui, a început să o lovească cu pumnii și picioarele în mod nejustificat, apoi a plecat de la locuința comună și s-a mutat la părinții lui, nu a încercat niciodată să aibă grijă de copil.
Menționează că de la momentul despărțirii lor, reclamantul a dus minorul o singură dată la locuința părinților lui, lăsându-1 în îngrijirea acestora, însă nu după mult timp, văzând că minorul este bolnav, l-a luat înapoi, pentru a-l îngriji corespunzător.
Mai arată că reclamantul a lovit-o de nenumărate ori cu pumnii, picioarele, a trântit-o cu capul de pereți, toate acestea petrecându-se în prezența minorului care se prindea de gâtul său, țipând înspăimântat, el însă îl dădea la o parte și continua să o lovească.
Deși are calitatea de tată, acesta nu a fost niciodată interesat de creșterea și îngrijirea minorului, astfel încât s-a mutat împreună cu copilul la părinții săi din satul Moișa, ., unde a petrecut sărbătorile pascale și unde locuim și în prezent.
Arată că la data de 26.05.2015 a mers împreună cu minorul la locuința comună a lor, a părților, însă a constatat că reclamantul a schimbat yala la ușa de la intrare, nepermițându-le să intre nici măcar pentru a lua cele necesare minorului (îmbrăcăminte, jucării, etc.). Ulterior, cu ajutorul organelor de poliție, a reușit să pătrundă în locuință și să ia lucrurile minorului și ale sale.
Dată fiind atitudinea reclamantului, în urma acestui incident minorul a suferit un șoc, dobândind o stare de anxietate repetată, fiind nevoită să meargă cu el la medicul psihiatru. De atunci minorul urmează tratament, îl duce la consultații periodice, iar evoluția sa este favorabilă, așa cum rezultă din adeverința din 02.06.2015 eliberată de .. De asemenea, aceeași instituție menționează că "este necesară prezența mamei (a sa) în viața copilului", acesta aflându-se deja în îngrijirea sa exclusivă.
Din aceste considerente, pârâta apreciază că atitudinea și comportamentul reclamantului nu sunt de natură a îmbunătăți starea minorului, în cazul în care l-ar lua la domiciliul său, din contră, ar face mai mult rău în dezvoltarea psihică a acestuia. Minorul se află la o vârstă fragedă, care necesită prezența mamei în mod constant și continuu, iar chinul la care ar fi supus prin luarea la locuința reclamantului ar prejudicia interesele acestuia.
Arată că a contactat de nenumărate ori pe reclamant pentru a participa la serbarea de sfârșit de an, la diferite activități întreprinse de acesta, însă reclamantul nu a fost interesat nici măcar în apelarea telefonică a minorului. Practic, reclamantul nu dorește decât să o șicaneze prin cererea introdusă, să tulbure liniștea minorului, pentru a-l lăsa pe acesta în îngrijirea părinților lui. De aproximativ un an reclamantul este angajat, fiind zilnic la muncă, motiv pentru care nu s-ar putea îngriji de minor și nu ar avea timp să se preocupe de creșterea acestuia.
Cu privire la solicitările reclamantului, respectiv programul de vizitare expus în mod detaliat, apreciază că este de natură a prejudeca fondul cauzei, întrucât pronunțarea unei sentințe pe calea ordonanței președențiale care să stabilească programul de vizitare al minorului din timpul vacanțelor de iarnă sau primăvară, nu se poate efectua decât în urma administrării unui întreg și amplu probatoriu, care ar necesita un timp îndelungat și ar presupune dispunerea unor măsuri care să rezolve litigiul pe fond, ceea ce este inadmisibil în conformitate cu disp. art. 997 alin. 5 teza I Cod procedură civilă.
Din acest punct de vedere, nu este întrunită nici condiția vremelniciei, ce guvernează instituția ordonanței președențiale, motivat de faptul că stabilirea unui program de vizitare solicitat pentru o perioadă îndelungată nu este o măsură vremelnică și provizorie care ar putea fi luată pe această cale.
De asemenea, mai arată pârâta că reclamantul este în eroare cu privire la drepturile părinților asupra copiilor lor minori, care se păstrează până la majoratul acestora, nepăgubindu-se în niciun mod. A insistat de multe ori la reclamant să ia legătura cu minorul, să participe la dezvoltarea fizică și psihică, socială și morală a acestuia, însă tatăl minorului nu este interesat de creșterea copilului rezultat din căsătoria lor. Reclamantul nu-și exercită dreptul său de părinte, pe care susține că s-ar păgubi prin întârziere, și nici obligațiile pe care le are față de minor.
Totodată, consideră că nu este îndeplinită condiția urgentei pentru stabilirea programului de vizitare solicitat, întrucât, așa cum a arătat mai sus., nimic nu 1-a împiedicat pe reclamant să ia legătura cu minorul, să păstreze relația cu acesta, până la pronunțarea unei hotărâri în dosarul_ al Judecătoriei Fălticeni.
Cu privire la probatoriului solicitat de reclamant, pârâta apreciază că administrarea acestuia ar dura mult timp, ceea ce contravine disp. art. 999 alin. 3 Cod pr. civ., dată fiind urgența cu care se judecă astfel de cereri, nefiind admisibile probe a căror administrare necesita un timp îndelungat. De asemenea, raportat la faptul că primul termen de judecată pentru soluționarea fondului este pe data de 29.09.2015, consideră că ambele cauze s-ar suprapune, iar soluția dată în prezentul dosar ar rămâne fără efecte.
În situația în care instanța va încuviința probele solicitate de reclamant, în dovedirea susținerilor sale solicită admiterea probelor cu înscrisuri și martorii Paval C., domiciliat în ., jud. Suceava, P. I., cu domiciliul în ., jud. Suceava. De asemenea solicit admiterea probei cu interogatoriul reclamantului și efectuarea unei anchete sociale la locuința actuală a sa, unde se află și minorul.
În drept, au fost invocate disp. art 205, art. 999 Cod procedură civilă.
Examinând întreg probatoriul administrat în cauză instanța reține următoarea situație de fapt:
Părțile au fost căsătorite însă pe fondul neînțelegerilor dintre acestea, pe rolul Judecătoriei Fălticeni a fost înregistrată cererea de divorț sub nr._, cu termen de judecată la data de 29.09.2015.
Din relația de căsătorie a părților a rezultat minorul M. L. M., născut la data de 8.05.2011.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză, coroborate cu susținerile părților, prezente inclusiv la interogatoriul civil luat în instanță, reiese că în prezent soții sunt despărțiți în fapt din luna ianuarie 2015, minorul rezultat din căsătorie lor fiind în grija mamei, locuind împreună cu acesta la părinții săi din ., tatăl luând legătura cu acesta destul de rar.
Susține reclamantul că nu poate avea legături personale cu fiul său deoarece pârâta nu-i permite acest fapt, cu rea-credință mutându-l de la grădinița pe care o frecventa în Fălticeni la o alta din . s-ar impune luarea unei măsuri provizorii în acest sens.
Aceste susțineri nu pot fi primite de instanță câtă vreme, probatoriul administrat dovedește faptul că pârâta nu-i interzice tatălui copilului să vină să-l viziteze la locuința sa, ori la grădiniță, acesta având posibilitatea, ca părinte, să se intereseze când au loc serbările școlare pentru a participa la acestea ori să-l ia pe copil la plimbare atunci când dorește, așa cum de altfel s-a întâmplat și de ziua copilului.
Pe de altă parte, se constată că părțile nu vor ajunge deocamdată la o înțelegere cu privire la stabilirea programului de vizită a părintelui separat de copilul său, astfel că în conformitate cu prev. art.401 al.2 Cod civil este necesară intervenția instanței în acest sens.
Potrivit art.997 al.1 Cod pr.civilă, instanța de judecată stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii, în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Din analiza textului sus-menționat rezultă că pentru admisibilitatea ordonanței președențiale se impune îndeplinirea cumulată a condițiilor referitoare la urgența măsurii, vremelnicia și neprejudecarea fondului.
În speță, urgența măsurii este dată de faptul că reclamantul, separat de copilul său, are dreptul de a veghea permanent la creșterea, educarea copilului său, iar în cazul imposibilității păstrării legăturii personale cu acest copil, pe fondul orgoliilor manifestate de ambii părinți, apare în mod evident necesitatea înlăturării de îndată a acestui obstacol ce-l împiedică pe acesta să reia și păstra legăturile personale cu băiatul său.
Interesul minorului cere ca acest drept legal, ce nu poate fi contestat, să fie exercitat în mod continuu, chiar dacă până în prezent nu s-a stabilit care dintre părinți să exercite autoritatea părintească asupra copilului sau unde va fi stabilită locuința acestuia.
Din aceste considerente, măsura ce se va lua va fi una vremelnică, până la soluționarea definitivă a litigiului dintre părți, prin stabilirea unui program provizoriu de vizitare, neprejudecându-se fondul dreptului, asupra căruia instanța va dispune, după administrarea unui probatoriu mai vast.
Prin urmare, instanța nu va primi apărările pârâtei privitoare la neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate ale unei asemenea cereri urmând a le înlătura.
Esențial în luarea provizorie a unei asemenea măsuri este programul stabilit în așa fel încât acesta să fie cât mai corespunzător interesului copilului.
Din probatoriul administrat în cauză reiese că minorul a asistat la violențele exercitate de tatăl său asupra mamei, fiind afectat de acest comportament, în prezent fiind sub tratament medical psihiatric, medicul recomandând prezența mamei în preajma copilului.
Din aceste considerente, ținând seama și de faptul că minorul, aflat la o vârstă destul de fragedă nu a locuit peste noapte fără mama sa, instanța va stabili în favoarea tatălui un program care să-i permisă să aibă legături personale cu copilul său, dar care să nu-l prejudicieze nici pe acesta și nici pe ceilalți membri ai familiei cu care el locuiește în prezent, mai ales că între reclamant și familia pârâtei există o stare tensionată.
Pentru aceste motive, instanța va dispune ca reclamantul să-l ia pe copil la domiciliul său în prima și a treia săptămână din lună, sâmbăta între orele 10,00 și 18,00, cu obligația acestuia de a-l readuce la locuința mamei la sfârșitul programului.
Instanța nu a încuviințat stabilirea unui program provizoriu și în perioada vacanțelor de iarnă, primăvară și vară, așa cum a cerut reclamantul, apreciind că deocamdată nu este oportun ca minorul să fie lipsit de prezența mamei, câte o săptămână sau chiar o lună, câtă vreme este încă sub tratament medical, suferind de tulburări anxioase reactive, fiind posibil, ca pe viitor, pe parcurs ce relațiile dintre tată și fiu se armonizează, acest program să fie extins.
Întrucât pretențiile reclamantului nu au fost încuviințate în totalitate, iar pârâta a pretins cheltuieli de judecată efectuate cu onorariu avocat, în conformitate cu prev. art.453 al.2 Cod pr.civilă instanța va obliga reclamantul să plătească acesteia o parte din aceste cheltuieli.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea, având ca obiect ordonanță președințială, formulată de reclamantul M. V., CNP_, cu domiciliul în Mun. Fălticeni, ..16, ., jud. Suceava, cu domiciliul ales la Cabinet de avocat M. A., cu sediul în Fălticeni, ., jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâta M. E., CNP_, domiciliată în Mun. Fălticeni, ..16, ., jud. Suceava, cu domiciliul ales la familia P. I. și V., din com. Boroaia, ..
Stabilește, în mod provizoriu, în favoarea reclamantului, un drept de a avea legături personale cu copilul său minor, M. L. M., născut la data de 8 aug.2011, în sensul de a-l lua la domiciliul său, în prima și a treia săptămână din lună, sâmbăta între orele 10 și 18, cu obligația reclamantului de a-l readuce la locuința pârâtei la sfârșitul programului.
Executorie.
Obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 250 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședință publică din 11.08.2015.
Președinte, Grefier,
Red.P.M./Tehnored.I.M./6 ex/13.08.2015
OPERATOR DATE CU CARACTER PERSONAL 4304
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Ordin de protecţie. Sentința nr. 1496/2015. Judecătoria FĂLTICENI → |
|---|
