Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 209/2015. Judecătoria FĂLTICENI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 209/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 29-01-2015 în dosarul nr. 20/227/2015
Dosar nr._ exercit. aut.părintesti; stab. dom minor ș.a.
ROMANIA
JUDECATORIA FALTICENI
Sentinta civilă nr. 209
Sedinta publică din 29 ianuarie 2015
Instanta constituită din:
P.: G. I. M.
Grefier: P. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror F. O. N.
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect exercitare autoritate părintească, stabilire domiciliu minor, formulată pe calea ordonantei președintiale de reclamanta H. E. în contradictoriu cu pârâtul C. P..
La apelul nominal făcut în sedintă publică lipseste reclamanta reprezentată fiind de avocat A. C. si pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Instanța, în conformitate cu prevederile art. 131 rap. la art. 94 Cod procedură civilă, pune în discutie competenta generală, materială și teritorială a acestei instanțe în soluționarea cauzei.
Avocat A. C. pentru reclamantă apreciază că această instantă este competentă în solutionarea prezentei cauze.
Instanta, în baza art. 94 pct. 1 Cod pr. civilă rap. la art. 107 si art. 996 Cod pr. civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze cauza, după care, în temeiul art. 238 Cod pr. civilă pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Apărătoarea reclamantei solicită încuviintarea probei cu înscrisurile depuse, le completează la acest termen cu referatul de anchetă socială întocmit la domiciliul bunicilor materni în ., adeverintă eliberată de Scoala gimnazială Râșca la care s-a anexat o adeverintă medicală, adeverintă eliberată de Ministerul educatiei din Italia cu traducere în limba română, cererea adresată de reclamantă către directorul scolii gimnaziale din Râșca, proba cu doi martori, H. M. si P. G. prezente la acest termen în pretoriul instantei si de asemenea audierea minorei în camera de consiliu fiind prezentă si ea la termenul de astăzi.
A formulat prezenta cerere pe calea ordonantei președintiale întrucat situatia scolară a minorei C. Medeea nu este încă încheiată pentru semestrul I, a fost bolnavă de varucelă si nu s-a putut prezenta la cursurile scolare.Există dosarul de fond în care reclamanta a solicitat exercitarea autoritătii părintesti exclusivă, si stabilire domiciliu minori, cauză ce face obiectul dosarului nr._ aflat în curs de solutionare pe rolul Tribunalului Suceava, întrucat s-a declarat apel împotriva sentintei civile nr.2288/2014 a Judecătoriei Fălticeni.
Functie de acest probatoriu, estimează durata cercetării procesului la o lună de zile.
Instanța estimează durata procesului la 30 zile, având în vedere că obiectul dosarului este o procedură specială și de urgență ,conform prevederilor art. 255 și art. 258 C.pr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă, proba testimonială .
Astfel, potrivit disp.art. 311, art.318 Cpciv după ce și-au declinat identitatea si datele personale a fost audiate martorele prezente, depozitiile lor fiind consemnate în procese verbale atasate la dosar.
În conformitate cu dispozițiile art. 264 și 486 din Codul civil raportate la art. 226din Codul de procedură civilă, s-a procedat la ascultarea în camera de consiliu a minorei C. Medeea, poziția acesteia fiind consemnată în proces-verbal, separat atașat la dosar (fila 82).
Apărătoarea reclamantei arată că nu mai are alte solicitări.
Instanta constatând că nu mai sunt alte incidente de soluționat și că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispozițiile art. 392 C.pr.civ., deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, acordând cuvântul părților.
Avocat A. C. pentru reclamantă solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, apreciază că sunt îndeplinite conditiile ordonantei președintiale, pe rolul Tribunalului Suceava se află în curs de solutionare dosarul de fond având ca obiect exercitarea autoritătii părintesti exclusivă, si stabilire domiciliu minori, cauză ce face obiectul dosarului nr._, minora Medeea nu are încheiată situatia scolară pe semestrul I întrucat a fost bolnavă riscând astfel să repete clasa a III a.Pârâtul nu și-a respectat programul de vizitare al minorilor astfel cum a fost stabilit prin hotărârea anterioară si mai mult de atât s-a împotrivit la orice decizie avea de luat în legătură cu minorii.Apreciază că interesul superior al minorilor este acela de a creste si de a fi educat de către unul dintre părinti si întrucat pârâtul nu s-a ocupat de cresterea si educarea minorilor, mama este aceea care face toate eforturile de a le oferi conditii bune de educare si creștere.Apreciază că din probele administrate în cauză s-a dovedit admisibilitatea acestei cereri.În prezent reclamanta se află la lucru în Italia si doreste să-i ia pe minori cu ea acolo pentru a le oferi cele mai bune conditi, solicită admiterea cererii, fără cheltuieli de judecată.
După deliberare,
I N S T A N T A
Asupra cauzei de fată constată:
Prin cererea adresată acestei instante si înregistrată sub nr._ /9.01.2015 reclamanta H. E. a chemat în judecată pe pârâtul C. P. pntru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ca în temeiul art. 398 cod civil a exercitarea autorității părintești asupra minorei C. Medeea E. si C. I. Ș. să se
f aca doar de către reclamanta; si potrivit art. 400 cod civil, locuința minorilor, să se stabilească in mod statornic la reședința sa din TORNIMPARTE . Castiglione nr. 91, Italia.
În fapt, arată reclamanta că potrivit sentinței civile nr. 156 din data de 24 ianuarie 2012, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiata intre ea si parat, totodată stabilindu-se domiciliul minorilor la domiciliul ei din ., jud. Suceava, autoritatea părinteasca urmând a fi exercitată de ambii părinți.
Chiar dacă, după pronunțarea acestei hotărâri, minorii au locuit amândoi la domiciliul bunicilor materni, paratul doar o scurta perioada de timp a păstrat legătura cu aceștia, devenind apoi total dezinteresat de soarta acestora, refuzând sa le achite pensia de intretinere si să-i viziteze.
Desi domiciliul minorilor a fost stabilit la reclamanta, alocația acestora este încasata de parat, refuzând să o restituie chiar daca i-a solicitat de foarte multe ori acest lucru.
Întrucât potrivit sentinței menționate, s-a dispus exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, a întâmpinat foarte multe probleme la momentul in care a făcut toate demersurile necesare pentru a lua minora in Italia, respectiv s-a izbit de refuzul nejustificat al paratului, nefiind de acord cu solicitarea ei chiar daca asa cum a precizat anterior nu îl interesează absolut deloc soarta copiilor.
Astfel, in ceea ce privește stabilirea domiciliului minorilor la reședința ei din Italia, solicită a se observa că așa cum rezultă din inscrisurile anexate, minora Medeea-E. a locuit cu ea, reclamanta în Italia fiind înscrisă la cursurile școlare in clasa a treia iar, datorita faptului ca in data de 24 decembrie reclamanta a venit cu minora in Romania pentru a-si vedea frățiorul, paratul nu a mai dorit sa-si de-a acordul ca aceasta să plece din nou in Italia pentru a continua studiile, in pofida rugăminților disperate atat ale minorei cat si ale reclamantei.
Paratul refuză orice colaborare in interesul superior al minorilor, adoptând o atitudine in spirit de șicana, negandindu-se o clipa la suferința pe care le-o poate provoca minorilor.
Minorul I.- S., după pronunțarea sentinței mai sus menționate a locuit la domiciliul bunicilor materni din ., fiind îngrijit de către aceștia, frecventând de asemenea cursurile preșcolare.
Întrucât minora se afla deja in Italia, iar paratul nu a fost de acord ca si minorul I. S. să meargă in Italia pentru a fi impreună cu surioara lui a introdus la instanța de judecata o acțiune ce a făcut obiectul dosarului nr._, pronuntandu-se sentința nr. 2288 din data de 11 noiembrie 2014 prin care s-a dispus respingerea actiunii ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, urmând să primească citatii pentru un prim termen de judecată la Tribunalul Suceava.
In ceea ce o privește pe minora, invederează reclamanta faptul că i-a fost foarte greu să obțină acordul paratului, fiind nevoită să facă anumite compromisuri si să ii promită că nu va depune plângere penala pentru abandon de familie si că nu îi va solicita restituirea alocației minorilor.
In speța de față, interesul superior al minorilor presupune ca aceștia sa crească in mod efectiv alături de unul dintre părinți, in condițiile materiale si morale adecvate vârstei, preocupărilor si doleanțelor minorilor. In aprecierea acestui interes este relevantă situatia de fapt actuală a minorilor, respectiv plecarea părintelui căruia i-au fost încredințați în altă țară, dar care s-a preocupat permanent să le asigure toate condițiile pentru o creștere, supraveghere si educație corespunzătoare, aspecte dovedite atat cu referatele de ancheta sociala efectuate la domiciliul bunicilor materni, la domiciliul reclamantei din Italia cat si cu referatul de evaluare psihosociala întocmit de D.G.A.S.P.C. Suceava, probe ce au fost administrate in dosarul de fond si pe care le atașează in copie la prezenta cerere.
De asemenea, invederează reclamanta faptul că există relații tensionate intre părinți, cu efecte negative asupra stabilității emoționale a minorilor, acest fapt afectând incurajarea unor legaturi personale intre tata si minori, din intreg materialul probator rezultând atitudinea culpabila a acestuia, cat si lipsa de cooperare cu mama minorilor.
Faptul ca paratul si-a exprimat acordul ca minora Medeea să plece cu reclamanta in Italia, nu inseamna că a dovedit că, cooperează cu reclamanta fiind doar un răspuns la rugămințile acesteia si la promisiunile că nu-i va face plângere penala pentru abandon de familie. A fost o decizie de moment la care a recurs reclamanta crezând ca astfel la scurt timp il va convinge să-i dea acordul si pentru minorul I. insă, izbindu-se de refuzul acestuia in mod nejustificat s-a adresat instanței de tutelă.
Solicită a se avea în vedere înscrisurile depuse, respectiv înscrisul „confirmare de primire" din care rezultă că paratul si-a achitat obligațiile financiare față de copii in data de 16.01.2014, achitând suma de 5.600 lei reprezentând pensia de întreținere datorata minorilor și stabilita in favoarea acestora potrivit sentinței civile nr. 156/2012 a Judecătoriei Fălticeni, pentru toată perioada.
Aceasta sumă reclamanta a primit-o ca urmare a formulării împotriva paratului a unei plângeri penale pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie.
Invederează reclamanta faptul că de la pronuntarea acestei sentințe paratul a luat legătura cu minorii foarte rar, respectiv de câteva ori, doar o scurta perioada in anul 2012, urmând apoi o perioada de aproximativ doi ani de zile in care acesta nu a intenționat niciodată sa i-a legătura cu minorii, fiind total dezinteresat.
Din referatul de evaluare psihosociala, a rezultat ca relația dintre bunici si minorul I. este una relaxata, deschisa, la fel cu sora sa, aflata cu mama in Italia, unde vrea și el să plece, insă soluția instanței de fond a fost contrara dorințelor ambilor minori cat si a reclamantei.
De asemenea, potrivit contractului de vânzare cumpărare (tradus din limba italiana) rezulta ca reclamanta împreuna cu viitorul sot al acesteia si-au achiziționat un apartament in Italia unde urmează sa locuiască împreuna cu ambii minori.
Atitudinea paratului o obligă pe reclamanta să se intoarca acasă, să părăsească locul de munca pe care il are in Italia, să vânda locuința care de scurt timp a achizitionat-o, să o transfere pe minora Medeea la studii in Romania intrucat a făcut dovada că aceasta frecventează cursurile preșcolare in Italia fiind in clasa a treia să renunțe la un trai mai bun pentru care a făcut sacrificii să il dobândească.
Este incontestabil sentimentul de afecțiune dintre cei doi minori si reclamanta si poate constitui chiar un motiv absolut pentru admiterea cererii promovate.
In ceea ce privește capătul de cerere ce se refera la schimbarea locuinței minorilor, solicită a se avea in vedere dispozițiile art. 497 alin 1) si 2) potrivit cărora „ 1) daca afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului, împreuna cu părintele la care locuiește, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte; 2) in caz de neînțelegere intre părinți, hotărăște instanța de tutela potrivit interesului superior al copilului, luând in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti.
Schimbarea locuinței minorilor se poate face prin aprecierea comparativă a condițiilor de trai, de creștere si de educare oferite de ambii părinți, precum si de gradul de afectiune pe care a dovedit-o fiecare dintre parinți, precum si a gradului de afectiune pe care a dovedit-o fiecare dintre ei față de copii (Tribunalul Suprem, dec. civ. nr. 1515/1971, in M. C. C., CM. C., L.V. L., op. cit., p. 322).
In spiritul bunei credințe si al intelegerii, in interesul superior al minorului, principal, ambii părinți ar trebui să manifeste o disponibilitate maxima si o cooperare deplina, fiind excluse șicanele, de asa maniera incat copilul sa se bucure de prezenta, de afecțiunea, de grija si de creșterea din partea ambilor părinți insa, in speța de fata am făcut dovada ca intre parti nu exista comunicare si nici bunăvoința din partea paratului pentru a oferi minorilor cele mai bune condiții morale si materiale.
In prezent minorii se afla la domiciliul din Romania intrucat la aflarea soluției instanței de fond, minora Medeea a început sa fie foarte sresata, trezindu-se plângând în fiecare noapte si strigând ca vrea sa fie alături de frățiorul ei, spunând ca nu-si dorește nimic altceva de la M. C. decât sa fie alături de I.-S., implorandul pe parat sa-si de-a acordul ca măcar de sărbători să meargă in Italia.
Cu toate ca aceasta este dorința ambilor copii paratul se opune, mințind-o pe reclamanta că daca se va întoarce de sărbători in Romania ii va da acordul sa plece cu ambii copii in Italia. Bineînțeles că pana in prezent nu s-a concretizat nimic din promisiunile acestuia ba mai mult, știind că reclamanta ajunge in Romania in data de 24 decembrie, el s-a prezentat la domiciliu reclamantei din . lua pe minorul I. pentru o perioada de doua săptămâni, tocmai pentru a nu avea posibilitatea sa se întâlnească cu surioara lui. Situația in care se afla reclamanta in prezent este critica intrucat minorei Medeea i-a expirat si pașaportul iar paratul refuza să-si dea acordul atat pentru obținerea pașaportului cat si pentru a se întoarce la studii.
În prezent minorii se află la domiciliul bunicilor materni in . fost înscrisa provizoriu la scoală gimnaziala iar, reclamanta a plecat in Italia pentru a nu-si pierde locul de munca.
I. Cererea de ordonanță președințială este admisibilă și întemeiată, în speță fiind întrunite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 996 C. pr. civ. Potrivit art. 996 C. proc. civ.:„Instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.”în doctrină (a se vedea în acest sens V. M. C., „Tratat teoretic și practic de procedura civilă", Voi. II, Editura Național, București 1997, p. 491) s-a subliniat că textul de lege precizat stabilește două dintre condițiile de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, respectiv urgența și caracterul vremelnic al măsurii solicitate a se lua pe această cale, precum și că, din această din urmă condiție, decurge o a treia condiție de inadmisibilitate, anume ca prin măsura luată să nu se prejudece fondul, în realitate, în cazul de față sunt îndeplinite aceste condiții, astfel cum s-a arătat in motivarea cererii.
Cererea formulata are caracter urgent, prima condiție referitoare la admisibilitatea cererii de emitere a ordonanței președințiale se referă la urgența măsurii solicitate. Art. 996 cod. proc. civ. stabilește categoriile generale de situații caracterizate prin urgență, respectiv păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, sau înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
În speță, este vorba de un drept care s-ar păgubi prin întârziere si care ar justifica luarea acestor măsuri pe calea unei astfel de proceduri, iar nu pe calea dreptului comun.
Astfel, in ceea ce privește stabilirea domiciliului minorei la reședința reclamantei din Italia, asa cum rezulta din înscrisurile anexate minora Medeea frecventează cursurile școlare in Italia, fiind eleva in clasa a treia iar, daca va rămane in Romania ii va fi foarte greu să se adapteze iar reclamanta trebuie sa se întoarcă definitiv acasă unde nu are o locuința proprietate personala si nici un loc de munca.
În concluzie, având în vedere aceste considerente, solicită instanței de judecată să constate că în speță sunt îndeplinite condițiile referitoare la caracterul urgent al măsurii solicitate.
Cererea formulata are caracter vremelnic,ambele capete de cerere, au caracter vremelnic si nu definitiv, chiar daca vizează fondul cauzei.
Admiterea cererii de ordonanță președințială nu prejudeca fondul dreptului în primul rând, este limpede că, având caracter vremelnic pentru motivele dezvoltate anterior, măsura solicitată nu ar prejudeca fondul dreptului și în plus, solicită a se aprecia că prin admiterea cererii nu s-ar face decât să se verifice aparența dreptului, pe calea ordonanței președințiale.
Referitor la exercitarea autorității părintești in exclusivitate de către reclamanta
Asa cum am arătat, o asemenea manieră de exercitare a autorității părintești de către parat, poate avea consecințe imprevizibile asupra psihicului și dezvoltării copiilor aflați la o vârstă atât de fragedă si care in ultima perioada au devenit marionetele paratului folosindu-i ca pe o arma împotriva mamei acestora. Nu numai ca nu si-a respectat niciodată programul de vizitare ce a fost stabilit in favoarea minorilor dar s-a împotrivit mereu la orice decizie importanta ce ar fi put fi în interesul superior al acestora, minorii fiind debusolati de către propriul lor părinte.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 156 din 24.01.2012 a Judecătoriei Fălticeni, județul Suceava s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiata intre reclamantă si parat, totodată stabilindu-se domiciliul minorilor la domiciliul ei din ., jud. Suceava, autoritatea părinteasca urmând a fi exercitată de ambii părinți, potrivit înțelegerii acestora.
Astfel, s-a stabilit locuința minorilor C. Medeea E., născută la data de 27.09. 2006, respectiv, C. I. Ș., născut la data de 27.12.2009, la mamă, tatăl fiind obligat la plata sumei de 175 lei, cu titlu de obligație de întreținere și cu exercitarea autorității părintești asupra minorilor de către ambii părinți.
Prin Sentința nr. 2288/11.11.2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosarul nr._, s-a respins cererea reclamantei privind exercitarea autorității părintești în privința minorilor C. Medeea-E., născută la data de 27.09.2006 și C. I.-Ș.., născut la data de 27.12.2009, numai de către aceasta, cu stabilirea locuinței minorilor, la reședința sa din Tornimparte(AQ), Via D. Saraceni 3, Italia.
Potrivit art. 996 alin. (1), instanta de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparenta de drept, va putea sa ordone masuri provizorii sau grabnice, pentru pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
Astfel, din analiza textului de lege menționat, rezultă condițiile de admisibilitate ale ordonanței, și anume urgența și caracterul vremelnic al măsurii care se poate lua pe această cale, precum și neprejudecarea fondului.
Cu privire la urgență instanta retine ca luarea unei asemenea măsuri speciale cu privire la minora C. Medeea născută la data de 27.09.2006 se impune în speță, fiind evidentă ruptura produsă între părinți, dorințele contradictorii ale acestora cu privire la copil, si are în vedere și faptul că minora a locuit de 3 ani cu mama în Italia, unde frecventează cursurile școlare în clasa a III la Institutul Comenito Scopitto. Minora a locuit în Italia în condiții foarte bune, într/o locuință spațioasă, unde are camera ei dotată cu cele necesare pentru a dormi și a se juca, iar la școală s-a integrat bine cu colegii și are prieteni cu care se întâlnește în afara orelor școlare atât la locuința sa cât și la prietenii săi sau la locul de joacă, aspecte ce rezultă din ancheta socială întocmită prin comisie rogatorie în dosarul de fond și aflată la filele 26-29 dosar. Aceleași aspecte au rezultat și din audierea minorei de către instanță, aceasta prezentând în mod deschis faptul că îi își dorește să meargă în continuare la școală în Italia, acolo unde s-a obișnuit și are foarte mulți prieteni, arătând că nu îi place la școală în România și nu are prieteni cum avea în Italia.
Cum în speță faptul că minora nu are acordul tatălui pentru a pleca, iar lipsa ei de la cursurile școlare presupune pierderea anului școlar, instanța constată că în privința minorei este dată condiția urgenței.
Caracterul vremelnic al măsurii luată pe cale ordonanței președințiale rezultă din faptul că pe această cale nu se pot lua măsuri definitive care să rezolve fondul litigiului dintre părți, motiv pentru care partea nemulțumită de măsura luată prin ordonanță președințială are posibilitatea de a se adresa instanței pe calea dreptului comun.
Neprejudecarea fondului decurge și din condiția vremelniciei și rezultă din împrejurarea că ordonanța presupune “o pipăire” a fondului.
În ceea ce privește admisibilitatea cererii de stabilire locuinta minor, pe calea ordonanței președințiale s-a stabilit că, în principiu, măsura se poate dispune pe această cale numai în cazul în care pe rolul instanței se află în curs de soluționare acțiunea având ca obiect stabilire locuinta minor exercitată potrivit dreptului comun.
Verificand acesta conditie instanta reține ca pe rolul Tribunalului Suceava este inregistrat dosarul nr._ , ce are ca obiect stabilire exercitare autoritate părintească în mod exclusiv cu stabilirea locuintei minorilor intre aceleasi parti, nefiind stabilit termen de judecată, dosarul fiind în procedura prealabilă.
Reclamanta a solicitat, asa cum a rezultat din calificarea cererii de chemare in judecata, stabilirea provizorie a locuinței minorei la domiciliul său și exercitarea provizorie a autorității părintești.
Situația minorei C. Medeea născută la data de 27.09.2006 față de părinții săi va fi stabilită definitiv și irevocabil odată cu soluționarea fondului, respectiv a dosarului menționat mai sus, iar prezenta hotărîre își va produce efectele doar până la momentul rămânerii definitive și irevocabile a hotărîrii pronunțate cu privire la acesta cerere in dosarul nr._ .
F. de cele retinute ca si celelalte doua condiții, vremelnicia si neprejudecare fondului, sunt indeplinite, în ceea ce privește minora C. Medeea născută la data de 27.09.2006.
În ceea ce privește minorul C. I.-Ș.., născut la data de 27.12.2009, instanța constată că nu există îndeplinită condiția urgenței. Astfel, din declarațiile martorilor audiați în cauză și ancheta socială efectuată la bunicii materni rezultă că minorul a locuit imediat după divorț cu aceștia, fiind îngrijit în condiții corespunzătoare. Reclamanta nu a probat în cauză existența unui pericol iminent pentru dezvoltarea copilului, care să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin schimbarea locuinței acestuia și exercitarea exclusivă a autorității părintești de către mamă, în mod provizoriu. Măsura schimbării temporare a locuinței copilului trebuie să aibă un caracter excepțional și să fie temeinic justificată, simpla prezumție că acesta se află la o vârstă la care ar avea nevoie de mamă mai mult decât de tată nefiind suficientă. Acest aspect urmează a fi verificat și apreciat de către instanța investită cu soluționarea fondului.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța urmează a admite în parte cererea.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte cererea având ca obiect exercitare autoritate părintească, stabilire domiciliu minor, formulată pe calea ordonantei președintiale de reclamanta H. E. cu domiciliul procedural ales la cabinet avocat A. C. din Fălticeni . jud.Suceava în contradictoriu cu pârâtul C. P. din loc.Sighișoara . ...
Dispune ca, până la rămânerea definitivă a Sentinței nr. 2288/11.11.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni, exercitarea autorității părintești asupra minorei C. Medeea E. născută la data de 27.09.2006 să se facă în mod exclusiv de către mama H. E..
Dispune ca, până la rămânerea definitivă a Sentinței nr. 2288/11.11.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Fălticeni, domiciliul minorei C. Medeea E. născută la data de 27.09.2006 să fie reședința mamei H. E., din TORNIMPARTE . Castiglione nr. 91 Italia.
Respinge celelalte capete de cerere ca nefondate.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din data de 29.01.2015.
P., Grefier,
Red.GI
Tehn.PD/4ex/
Data:02.02.2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 762/2015. Judecătoria FĂLTICENI | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 1493/2015.... → |
|---|
