Pensie întreţinere. Sentința nr. 643/2015. Judecătoria FĂLTICENI
Comentarii |
|
Sentința nr. 643/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 101/227/2015
Dosar nr._
- stabilire pensie de întreținere -
ROMANIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 643
Ședința publică din 05 martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Georget S.
Grefier: M. I.
Pe rol se află judecarea cauzei civile având ca obiect stabilire pensie de întreținere, formulată de reclamanta I. M., în contradictoriu cu pârâtul I. N..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța verifică competența în soluționarea cauzei.
Reclamanta arată că nu are de ridicat excepții cu privire la competența instanței.
În temeiul art. 94 pct. 1 lit. a raportat la art. 113 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, instanța se consideră competentă din punct de vedere general, material și teritorial să judece pricina.
Reclamanta arată că își menține acțiunea formulată, cu mențiunea obligării pârâtului să achite pensia de întreținere începând cu data de 29 octombrie 2014.
Precizează că de la data menționată mai sus, când a devenit majoră, pârâtul a sistat plata pensiei de întreținere stabilită inițial, prin sentința civilă nr. 1587/29.05.1997 a Judecătoriei Fălticeni.
Față de înscrisurile atașate la dosar, nu are de formulat alte cereri de probe.
Instanța, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, consideră că nu se mai impune estimarea duratei necesară pentru cercetarea procesului conform art. 238 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pentru dezbateri pe fond.
Reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul obligării pârâtului la plata pensiei de întreținere, începând cu luna octombrie 2014 și până la terminarea studiilor, cu cheltuieli de judecată.
După deliberare,
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 21.01.2015 și înregistrată sub nr._, reclamanta I. M. a chemat în judecată pe tatăl său, pârâtul I. N., solicitând obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere, lunară, în favoarea sa, începând cu luna octombrie 2014 și până la terminarea studiilor.
În motivare, reclamanta arată că este fiica pârâtului, iar prin sentința civilă nr. 1587/29.05.1997 a Judecătoriei Fălticeni a fost desfăcută căsătoria mamei sale cu pârâtul și, prin care acesta din urmă a fost obligat la plata unei pensii de întreținere lunare, în sumă de 60.000 ROL.
Întrucât a împlinit vârsta de 18 ani, așa cum rezultă din adeverința nr. 177 din 09.01.2015, este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic M. B. din mun. Fălticeni.
Din ceea ce cunoaște, pârâtul lucrează fără contract de muncă, astfel că solicită obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere până la terminarea studiilor, al cărui cuantum să fie calculat prin raportare la venitul minim pe economia națională.
În drept, a invocat dispozițiile art. 402 Cod civil.
În dovedire, a depus la dosar în copie, înscrisuri (f. 9-15, 20-22 dosar).
Legal citat, pârâtul nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus la dosar întâmpinare, prin care să-și precizeze poziția față de acțiunea reclamantului.
La data de 06.02.2015, reclamanta a depus la dosar cerere prin care solicită ca pârâtul să fie obligat la plata pensiei de întreținere, începând cu luna octombrie 2014 (f. 20 dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta I. M., născut la data de 29.10.1996, este fiica pârâtului I. N., așa cum rezultă din certificatul de naștere depus la fila 12 dosar.
Aceasta este elevă la Colegiul Tehnic „M. B.” din Fălticeni, așa cum rezultă din adeverința nr. 177/09.01.2015 depusă la fila 9 dosar.
Prin sentința civilă nr. 1587/29.05.1997, a fost desfăcută căsătoria părinților reclamantei, iar la acea dată, fiind minoră, s-a stabilit în sarcina pârâtului obligația de plată a pensiei de întreținere în favoarea sa, în cuantum de 60.000 ROL, sumă ce a fost majorată prin sentința civilă nr. 1091/04.05.2011 a Judecătoriei Fălticeni (f. 13-15 dosar).
Raportat la aceste sentințe, instanța reține faptul că, odată cu împlinirea vârstei de 18 ani de către reclamantă, în data de 29.10.1996, obligația de plată a pensiei de întreținere stabilită în sarcina pârâtului și în favoarea reclamantei a încetat.
Pentru a exista obligația de întreținere, trebuie să fie îndeplinite anumite condiții, atât în persoana creditorului obligației, cât și în persoana debitorului.
Conform art. 516 alin. 1 Cod civil, obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă, între frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.
Având în vedere împrejurarea că reclamanta este majoră, se impune ca această dispoziție legală să fie coroborată cu dispozițiile art. 499, alin.3 cod civil potrivit cu care părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
Raportând situația de fapt reținută în speță la cele două texte legale precizate, instanța constată, conform legii, că există în principiu obligația de întreținere în sarcina pârâtului către reclamantă, ca urmare a faptului că părțile sunt rude în linie dreaptă, reclamanta devenită majoră aflându-se în continuarea studiilor.
Acțiunea prin care copilul aflat în continuare studiilor solicită continuarea plății pensiei de întreținere are la bază obligația părinților de a asigura o pregătire continuă a educării și formării copilului, în vederea ținerii pasului cu tot ceea ce este nou în activitatea desfășurată, realizând astfel, un prim pas în asigurarea unui viitor, a unui loc de muncă bun și bine plătit, aspect ce rezultă din economia prevederilor legale instituite de noul cod civil. Această obligație prezintă nu numai un aspect nepatrimonial, ci și unul patrimonial constând în cheltuielile pe care trebuie să le suporte pentru a-i asigura copilului pregătirea profesională corespunzătoare.
Sub acest aspect, dar și ținând cont de prevederile legale precizate, pensia de întreținere nu poate fi limitată numai până la majoratul copilului, ci durează pe toată perioada de timp în care copilul își va desăvârși studiile, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
Tot din interpretarea art. 513 Cod civil, instanța deduce în al doilea rând, că art. 516 alin. 1 Cod civil și art. 499 alin. 3 Cod civil, trebuie coroborate cu art. 524 Cod civil și art. 527 Cod civil, pentru a se putea trece de la o analiza existenței în principiu a obligației de întreținere în sarcina pârâtului, la constatarea existenței în concret a acesteia în sarcina sa – de vreme ce art. 524 Cod civil, și art. 527 Cod civil, reglementează tocmai condițiile obligației de întreținere privindu-i pe creditorul și respectiv pe debitorul obligației.
Astfel, potrivit art. 524 Cod civil, având ca denumire marginală Creditorul întreținerii, rezultă că are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din muncă sau din bunurile sale. Totodată, art. 527 Cod civil, a cărui denumire marginală este Debitorul întreținerii, prevede că: (1) Poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. (2) La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.
Din interpretarea logico-sistemică a acestor două texte legale rezultă că descendenții majori au dreptul să fie întreținuți de părinții lor numai dacă nu pot obține un câștig din muncă, întreținerea urmând a fi stabilită printr-o raportare concomitentă și comparativă la nevoile copiilor majori, pe de o parte, și la veniturile și bunurile părintelui care urmează a fi obligat la plata întreținerii, după caz, la posibilitățile de realizare a acestor venituri și bunuri, precum și la celelalte obligații ale sale, pe de altă parte.
Instanța apreciază că din rațiunea reglementării exprese a obligației de întreținere a copilului major aflat în continuarea studiilor, se deduce că incapacitatea de muncă nu trebuie redusă la incapacitatea de ordin fiziologic sau medical, ea fiind extinsă prin voința legii la incapacitatea care derivă din satisfacerea unor cerințe de ordin social. Prin urmare, continuarea studiilor, cu toate activitățile și responsabilitățile ei adiacente, se integrează în structura unei nevoi de ordin social.
În speță, instanța constată că reclamanta se află în continuarea studiilor, fiind deci în imposibilitate de a obține venituri din muncă, din rațiuni ce țin de respectarea programului cursurilor liceale de zi, a pregătirii și studiului individual, activități necesare pentru însușirea cunoștințelor și aptitudinilor practice, în vederea pregătirii pentru desăvârșirea formării sale profesionale. Ca urmare a faptului că reclamanta este în continuarea studiilor, instanța constată că aceasta se află în stare de nevoie, neputând să întreprindă vreo activitate aducătoare de venituri întrucât ar fi silit să își neglijeze studiile sau chiar să renunțe la acestea. Pe cale de consecință, instanța constată îndeplinită condiția impusă creditorului obligației de întreținere de art. 524 Cod civil.
Cât privește condițiile legale referitoare la debitorul obligației de întreținere, instanța constată că pârâtul nu realizează venituri impozabile.
În ceea ce privește cuantumul obligației de întreținere, din prevederile art. 529 alin.1 și alin. 2 Cod civil, rezultă că întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti, iar atunci când este datorată de un părinte, întreținerea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii. Din interpretarea alin.1 al acestui text legal, rezultă că nevoile beneficiarului și posibilitățile de plată ale debitorului întreținerii sunt criterii legale care trebuie folosite cumulativ cu ocazia stabilirii cuantumului ei.
Ținând cont de criteriile enunțate în art. 529 alin. 1, 2 Cod civil, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere către reclamantă, respectând cota prevăzută de lege, apreciind că nevoile legate de desăvârșirea pregătirii reclamantei, coroborate cu cele privind vârsta acesteia pot fi astfel acoperite.
Cât privește data de la care pârâtul datorează pensia de întreținere, dispozițiile art.532 alin. 2 Cod civil prevăd că pensia de întreținere poate fi acordată și pentru o perioadă anterioară, câtă vreme introducerea cererii de chemare în judecată a fost întârziată din culpa debitorului, care, de la data când reclamanta a devenit majoră – 29.10.2014, acesta nu a mai făcut dovada plății contribuției de întreținere.
În consecință, coroborând prevederile art. 530 Cod civil cu cele ale art. 499, alin. 3 Cod civil, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata unei pensii de întreținere către reclamantă în cuantum de 200 lei, lunar pentru perioada octombrie-decembrie 2014 și respectiv câte 230 lei, lunar, începând cu 1 ianuarie 2015, până la terminarea studiilor de către reclamantă, dar nu mai târziu de împlinirea de către acesta a vârstei de 26 de ani.
În temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, pârâtul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, în cuantum de 20 lei.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta I. M., domiciliată în ., .. 55, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâtul I. N., domiciliat în ..
Obligă pârâtul să plătească reclamantei, câte 200 lei, lunar, pentru perioada octombrie-decembrie 2014 și respectiv câte 230 lei, lunar, începând cu 1 ianuarie 2015, cu titlu de obligație de întreținere, până la terminarea studiilor reclamantei, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani, precum și 20 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Fălticeni – Serviciul registratură.
Pronunțată în ședință publică azi, 05 martie 2015.
Președinte,Grefier,
G. S. M. I.
Red. G.S.
Tehn.Ic.M./4 ex./13.03.2015
← Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 1098/2015.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 762/2015. Judecătoria FĂLTICENI → |
---|