Uzucapiune. Sentința nr. 2243/2015. Judecătoria FĂLTICENI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2243/2015 pronunțată de Judecătoria FĂLTICENI la data de 10-11-2015 în dosarul nr. 2243/2015
Dosar nr._ - constatarea dreptului de proprietate -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FĂLTICENI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2243
Ședința publică din data de 10 noiembrie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. I.
Grefier: O. M.
Pe rol se află judecarea acțiunii în constatarea dreptului de proprietate, formulată de reclamantul A. D., în contradictoriu cu pârâta ..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă martorele C. V. și Nastacă Ginuța, legitimate cu actele de identitate, lipsă fiind reclamantul reprezentat de avocat M. A. ce substituie pe avocat titular G. G. (conform delegației de substituire depusă la dosar), precum și reprezentantul legal al pârâtei.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În conformitate cu prevederile art. 311, art. 318 C.pr.civ. au fost audiate martorele, sub prestare de jurământ, depozițiile acestora fiind consemnate în procese-verbale atașate la dosar.
Apărătoarea substituentă pentru reclamant arată că nu are de formulat alte cereri de probe.
Instanța constatând probatoriul epuizat și procesul în stare de judecată, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, acordând cuvântul reclamantului, prin apărător.
Avocat substituent M. A. pentru reclamant solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, în sensul de a se constata că reclamantul a dobândit prin uzucapiune, ca efect al joncțiunii posesiei sale cu cea a antecesorilor C. A. și C. C., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2126 mp teren fânaț, situată la locul numit „Satul Nou”, în intravilanul satului Rîșca, ., cu vecinii: I. V., I. B., drum județean și B. L..
Nu solicită obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
După deliberare,
INSTANTA
Asupra cauzei de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni si înregistrată la data de 01.10.2014 sub nr._, reclamantul A. D. a solicitat în contradictoriu cu pârâta ., ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constatate că a dobândit prin prescripția achizitivă de lungă durată (30 de ani) dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 2.126 mp, în valoare de 4.667,2 lei, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 1845, 1847 și 1890 Vechiul Cod civil, fără cheltuieli de judecată.
In motivare a arătat că în anul 1996 a cumpărat de la numita C. A. suprafața de 783 mp teren intravilan fânaț.
Apoi, pentru a mări suprafața cumpărată, tot în anul 1996 a făcut un schimb de terenuri cu numitul C. C..
Susține că din anul 1996 și până în prezent a deținut nestingherit, în mod public și sub nume de proprietar întreaga suprafață de teren.
Sunt, astfel, îndeplinite condițiile uzucapiunii de lungă durată, prev. de art. 1890, 1847 și 1845 Cod civil.
Ca atare, a început să stăpânească terenul sub nume de proprietar în anul 1996, anterior fiind deținut în aceleași condiții de numiții C. A. și C. C..
Apoi, față de disp. art 3845 C. Civ., în conformitate cu care bunurile din domeniul privat al statului și al stabilimentelor publice și comunale, sunt supuse la aceleași prescripții ca și particularii, rezultă că este admisibilă acțiunea în uzucapiune îndreptată împotriva unității administrativ-teritoriale, pentru bunuri care fac parte din domeniul privat al acesteia.
In consecință, reclamantul solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul de a se constata că a dobândit prin uzucapiunea de lungă durată dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1800 mp.
In ceea ce privește legea aplicabilă, în privința condițiilor de drept material ale uzucapiunii, reclamantul consideră că cercetarea acestora se va face prin raportare la dispozițiile vechiului cod civil în virtutea art. 6 al. 4 din noul Cod civil si art. 82 din Legea nr. 71/2011, însă regulile de procedură aplicabile sunt cele prevăzute de disp. art. 1049 din noul Cod pr. civilă, acestea aplicându-se si uzucapiunilor a căror popsesie a început sub imperiul vechiului Cod civil.
Pentru toate acestea, reclamantul solicită admiterea acțiunii.
In drept a invocat disp. art. 1845, 1847, 1890 Cod Civ., art. 111 Cod Pr. Civilă.
Mijloace probatorii: înscrisuri, martori.
A depus la dosar înscrisuri.
Cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtei pentru ca în termen de 25 zile de la primirea acesteia să depună întâmpinare si să formuleze apărări, să invoce excepții, să propună probe cu privire la solicitările reclamantului, așa cum prevăd disp. art. 201 al.1 Cod pr. civilă.
Pârâta . a depus la dosar întâmpinare (f.30-31) solicitând admiterea acțiunii formulată de reclamant, respectiv constatarea dreptului de proprietate pentru suprafata de 2.126 mp. teren intravilan fânaț.
In motivare a arătat că reclamantul deține întreaga suprafața de teren indicată în petitul acțiunii, fiind obținută din tranzacții cu C. A. pentru suprafața de 783 mp. teren intravilan fînaț și cu C. C. în urma unei schimb de teren.
Terenul din petitul acțiunii nu a fost colectivizat, nu face obiectul legilor fondului funciar, nu face obiectul nici unui litigiu, nu exista persoane care să facă reclamații, reclamantul a plătit taxele si impozitele aferente.
Intrucât . fost cooperativizata, nu s-au emis titluri de proprietate pentru toate terenurile, astfel că reclamantul nu a deținut un act care sa-i ateste proprietatea ci dovedeste o posesie continua, netulburata publica si sub nume de proprietar din anul încheierii tranzacțiilor,1996, anterior terenul fiind deținut în aceleași condiții de numiții C. A. și C. C..
Deoarece nu au avut acte de proprietate pentru teren, reclamantul și persoanele de la care l-a obținut, a fost nevoit sa promoveze prezenta acțiune în scopul de a obține un act de proprietate pentru imobilul în discuție, sens în care este de acord cu admiterea prezentei acțiuni asa cum a fost formulată.
La termenul de judecată din data de 9.12.2014 instanta a dispus emiterea somației către cei interesați să facă opoziție, conform disp. art. 1051 alin. 1 si 2 lit. „e” Cod pr. civilă.
La data de 30.06.2015, grefierul de ședință prin procesul verbal depus la fila 50 dosar, a constatat îndeplinirea formalităților de afisare-publicare prevăzute de disp. art. 1051 alin. 1 Cod pr. civilă.
Ulterior, prin Decizia nr. 19 din dosarul nr.12/2015 I.C.C.J. a stabilit prin admiterea recursului în interesul legii că procedura specială reglementată de art. 1050-1053 din noul Cod pr. civilă nu este aplicabilă prescripțiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.
A fost administrată proba cu martorii C. V. si Nastacă Ginuța (f.61-62 dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Reclamantul A. D. stăpânește suprafața totală de 2.126 m.p. teren fânaț situate în intravilanul ., jud. Suceava din anul 1996.
Terenul în suprafață de 783 mp. l-a cumpărat de la numita C. A. iar terenul în suprafață de 1.343 mp. l-a dobândit prin efectuarea unui schimb de terenuri cu numitul C. C..
Numiții C. A. si C. C. dețineau aceste suprafete de teren rezultate din moștenire, de mai mult timp si le-au transmis reclamantului.
De-a lungul timpului nu au existat litigii cu privire la suprafața de teren, neexistând terțe persoane care să ridice pretenții de orice natură asupra sa, aspect ce rezultă din declarațiile martorilor C. V. si Nastacă Ginuța (f.61-62 dosar), precum și din poziția pârâtei expusă prin întâmpinare (f. 30-31).
Imobilul nu aparține domeniului public al statului sau al unității administrativ teritoriale Râșca (f. 12) și nu este înscris în Cartea funciară, potrivit Certificatului eliberat de Biroul de cadastru și Publicitate Imobiliară Fălticeni.
Potrivit art. 6 al. 4 C.civ. Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi (30.09.2011 – nota instanței) sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.
Având în vedere că termenul uzucapiunii a început să curgă înainte de data intrării în vigoare a Noului Cod civil, instanța stabilește că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Codului civil din 1864.
Uzucapiunea sau prescripția achizitivă este acel mod de dobândire a dreptului de proprietate și a altor drepturi reale principale prin exercitarea unei posesii neîntrerupte asupra unui bun, în temeiul și în condițiile prevăzute de lege.
Instituția uzucapiunii se justifică, în primul rând, prin raportare la situația posesorului, în sensul că nevoia de stabilitate a situațiilor și a raporturilor juridice impune, la un moment dat și cu respectarea anumitor condiții prevăzute de lege, recunoașterea unor efecte juridice aparenței îndelungate de proprietate, până la transformarea unei situații de fapt într-o stare de drept. În al doilea rând, justificarea instituției uzucapiunii nu poate face abstracție de situația adevăratului proprietar, în sensul că uzucapiunea constituie, indirect, și o sancțiune împotriva pasivității fostului proprietar, care s-a desesizat de bunul său și s-a dezinteresat timp îndelungat de acesta, lăsându-l să se afle în posesia altei persoane ce s-a comportat ca un proprietar sau ca titular al unui drept real principal.
În cazul uzucapiunii de 30 de ani există o singură condiție ce trebuie îndeplinită, anume exercitarea unei posesii utile (neviciate) în termenul prevăzut de lege. Astfel, potrivit art. 1847 C.civ din 1864 ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, publică și sub nume de proprietar.
Condiția posesiei utile exercitate în termenul prevăzut de lege asupra unui bun susceptibil de a fi uzucapat este nu numai necesară, ci și suficientă pentru uzucapiunea de 30 de ani.
Această uzucapiune nu este împiedicată de reaua-credință a posesorului. Mai mult, chiar și uzurpatorul poate dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani.
Posesia reprezintă stăpânirea în fapt a unui lucru, care, din punct de vedere al posesorului, apare ca o exteriorizare a atributelor unui drept real principal.
Posesia implică existența simultană a două elemente constitutive:
- elementul material corpus care presupune contactul direct, efectiv cu lucrul și care se poate concretiza fie în acte materiale, fie în acte juridice
- elementul psihologic animus sibi habendi care se caracterizează prin voința celui ce stăpânește un lucru de a se comporta cu privire la acesta ca un proprietar sau ca un titular al altui drept real principal.
Elementul psihologic este fundamental pentru existența posesiei și există atât în situația când această conduită își are izvorul în convingerea sinceră a posesorului că este titularul unui drept real principal (caz în care posesia este de bună-credință, astfel cum este și cazul reclamantei), cât și în situația în care posesorul știe sau trebuie să știe că nu este titularul unui drept real principal (caz în care posesia este de rea-credință).
Instanța reține că în persoana reclamantului sunt întrunite ambele elemente constitutive ale posesiei.
De asemenea, posesia reclamantului întrunește calitățile cerute de lege (art. 1847 C.civ. din 1968) pentru a se putea produce unul dintre principalele efecte ale acesteia. Ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Instanța, analizând materialul probatoriu administrat în cauză: înscrisuri și depozițiile martorilor C. V. si Nastacă Ginuța (f.61-62) rezultă că posesia exercitată de antecesorii C. A. si C. C. anterior transmiterii către reclamant a fost unită cu cea a reclamantului.
Art. 1859 vechiul Cod civil prevede că „In toate cazurile când posesiunea aceluiași lucru trece pe rând în mai multe mâini, fiecare posesor începe, în persoana sa, o nouă posesiune, fără a distinge dacă strămutarea posesiunii s-a făcut în mod singular sau universal, lucrativ sau oneros”.
Art. 1860 vechiul Cod civil prevede că „Orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune prescripția, să unească posesiunea sa cu posesiunea autorului său”.
Prin urmare, instanța apreciază că sunt întrunite condițiile exercitării unei posesii utile, ca urmare a joncțiunii posesiilor antecesorilor cu cea a reclamantului privind terenul în litigiu.
Având în vedere cele expuse si textele legale sus-menționate, instanța va admite acțiunea civilă având ca obiect constatarea dreptului de proprietate, ca efect al uzucapiunii, formulată de reclamantul A. D. în contradictoriu cu pârâta ., prin primar.
Va constată că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2126 mp teren fânaț, situată la locul „Satu Nou”, în intravilanul ., cu vecinii: I. V., I. B., drum județean, B. L., identică cu . situație de la fila 14 dosar, prin efectul uzucapiunii (joncțiunea posesiilor).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite acțiunea având ca obiect „constatarea dreptului de proprietate, prin efectul uzucapiunii”, formulată de reclamantul A. D. (CNP_) – cu domiciliul în satul/., în contradictoriu cu pârâta . –cu sediul în ..
Constată că reclamantul a dobândit prin uzucapiune, ca efect al joncțiunii posesiei sale cu cea a antecesorilor C. A. și C. C., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2126 mp teren fânaț, situată la locul „Satu Nou”, în intravilanul ., cu vecinii: I. V., I. B., drum județean, B. L..
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Fălticeni.
Pronunțată în ședința publică din 10.11.2015.
P., Grefier,
Red.AI/Tehnored.PM
ex.4/Data: 08.12.2015
Operator date cu caracter personal 4304
← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2481/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2249/2015. Judecătoria FĂLTICENI → |
---|