Plângere contravenţională. Sentința nr. 216/2013. Judecătoria FETEŞTI

Sentința nr. 216/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 17-01-2013 în dosarul nr. 5365/229/2012

DOSAR NR._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA

SENTINȚA CIVILĂ NR. 216

Ședința publică din data de 17 ianuarie 2013

Instanța constituită din :

PREȘEDINTE – R. C.

GREFIER – D. M.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petentul . în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, având ca obiect „plângere contravențională”.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

În temeiul art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, instanța se declară competentă să soluționeze cauza dedusă judecății conform art.1 alin.1 C proc. civ raportat la art. 32 alin.2 OG nr. 2/2001, luând act că părțile au depus la dosarul cauzei actele solicitate.

Apreciind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art. 167 Cod proc. civ, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești la data de 05.06.2012 sub nr._, petentul .., cu sediul social situat în C.,., Județul C. a solicitat în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, cu sediul în București, ..401A, sector 6, anularea procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 02.05.2012 și exonerarea de plata sancțiunilor contravenționale aplicate.

În motivarea plângerii petentul a arătat că deși în conținutul procesului - verbal contestat se face mențiunea că acesta este semnat electronic conform Legii nr.455/2001 și Hotărârii Guvernului nr.1259/2001 acesta este nul pentru că lipsește semnătura organului constatator. Astfel, a învederat că procesului - verbal, act administrativ, de drept public și autentic nu îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.455/2001 referitoare la semnătura electronică. A menționat de asemenea că nicio dispoziție a actului normativ mai sus menționat nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice procesului - verbal de constatare a contravenției sau unui alt act autentic.

În continuare, petentul a arătat că OG nr. 2/2001 consacră forma scrisă a procesului - verbal întărită de condiția de valabilitate a existenței semnăturii organului constatator în cuprinsul actului încheiat și nu prevede posibilitatea substituirii semnăturii agentului constatator cu o semnătură electronică și nici posibilitatea ca procesul verbal să fie încheiat în formă electronică.

De asemenea, petentul a mai învederat că se încalcă principiul unicității sancționării contravenționale prevăzut de art.5 alin.7 din O.G. nr. 2/2001, întrucât pentru contravenția reținută în sarcina sa, a fost sancționată cu amendă contravențională în valoare de 2.750 lei, la care se adaugă tariful de despăgubire în valoare de 720 euro, în baza art.8 alin.3 din OG nr.15/2002, pentru aceeași faptă fiind sancționată prin 6 procese-verbale, care au fost comunicate în aceeași zi.

În drept petentul și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile OG nr. 2/2001, ale OG nr.15/2002 și ale Codului de procedură civilă.

La cerere au fost anexate în copie, procesul - verbal contestat - fila 6 și procesul - verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției - fila 7, practică judiciară – filele 8-12, iar ulterior, certificat de înmatriculare și cartea de identitate.

Intimata nu a depus întâmpinare, deși a fost legal citată, însă la data de 30.10.2012 a depus la dosarul cauzei proba foto obținută prin sistemul SIEGMCR, certificatul calificat, autorizația de control a agentului constatator, confirmarea de primire a actului constatator – filele 16-19.

Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri .

Analizând materialul probator administrat în prezenta cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:

Prin procesul - verbal . nr._ încheiat la data de 02.05.2012 petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 2750 lei și obligat la plata unui tarif de despăgubire în valoare de 720 Euro conform art.8 alin.3 din OG nr.15/2002, reținându-se în sarcina sa că la data de 23.01.2012 autoturismul cu numărul de înmatriculare_ a circulat pe A2 km 144+100m, pe raza localității Fetești, Județul Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă.

În urma verificării potrivit art. 34 din O.G. nr.2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului - verbal de constatare a contravenției.

Cu privire la legalitatea procesului - verbal contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.

Sub acest aspect instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile petentului potrivit cărora lipsește semnătura organului constatator. Conform art.9 alineatul 2 din OG nr.15/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.

Analizând procesul - verbal contestat, instanța reține că acesta a fost generat electronic potrivit prevederilor legale mai sus menționate și are atașată semnătura electronică a agentului constatator, realizată în baza certificatului calificat de semnătură electronică aflat la fila 19, certificat care atestă legătura dintre semnătura electronică atașată procesului - verbal contestat și semnatar, confirmând identitatea acestuia din urmă. Or, atâta timp cât OG nr.15/2002 normă specială aplicabilă în materia contravențiilor privind rovinieta, derogatorie de la dreptul comun reglementat de OG nr.2/2001, conferă o astfel de posibilitate prin dispozițiile art. 9 alin.2, mai sus menționate, fiind vorba de o dispoziție specială care se aplică cu prioritate în raport de dispozițiile generale cuprinse în OG nr.2/2001, instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile petentului referitoare la faptul că lipsa semnăturii olografe din procesul – verbal contestat eludează dispozițiile art.19 din OG nr.2/2001.

În ceea ce privește tariful de despăgubire în cuantum de 720 euro aplicat prin procesul verbal contestat, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și să anuleze în parte procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 02.05.2012, urmând a exonera petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 720 euro.

Cu privire la temeinicia procesului - verbal contestat, instanța constată că acesta este temeinic întocmit pentru următoarele considerente:

În drept, potrivit art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.

Potrivit art. 1 alin. 11 din O.G. nr. 15/2002 rovinieta valabilă este:

- rovinieta matcă-cupon, aplicată în partea stângă jos a parbrizului vehiculului, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea care asigură, prin tarifele plătite, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, având înscris numărul de înmatriculare al vehiculului.

- rovinieta electronică ce atestă existența în baza de date a SIEGMCR, denumită în continuare bază de date, a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul în cauză, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea.

Instanța reține că fapta contravențională imputată petentului prin procesul - verbal contestat nu a fost constatată personal de agentul constatator, fiind reținută în sarcina acestuia ca urmare a procesării automate a unor probe foto de camera foto amplasată pe A2 km 144+100 m, Fetești, Județul Ialomița, sector de drum pe care se susține că petentul ar fi săvârșit contravenția în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine intimatei, orice dubiu profitând petentului.

Coroborând proba foto obținută prin sistemul SIEGMCR depusă de intimată în susținerea procesului - verbal contestat – fila 19 cu faptul că petentul nu a depus nicio dovadă a achitării rovinietei, instanța constată că la data de 23.01.2012, vehiculul cu numărul de înmatriculare_ a circulat pe A2 km 144+100 m, Fetești, Județul Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă.

Față de împrejurarea că procesul - verbal contestat este susținut de dovezile în baza cărora a fost întocmit, raportat la faptul că, în cauză, petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul acestuia – nu deținea rovinietă valabilă la data constatării contravenției reținute în sarcina sa - instanța reține că actul contravențional în discuție este temeinic întocmit.

Susținerile petentului privitoare la împrejurarea că prin faptele contravenționale reținute în sarcina sa prin procesele - verbale arătate nu este respectat principiul unicității sancțiunii contravenționale, sunt apreciate ca neîntemeiate de instanță.

Astfel, potrivit art.13 din OG nr.2/2001 contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației durează în timp.

Pe cale de consecință, instanța constată că elementul material al contravenției reglementate de art.8 din OG nr.15/2002, presupune o prelungire în chip natural a acțiunii interzise de actul normativ mai sus menționat, fiind caracteristic unei contravenții continue, contravenție care însă s-a epuizat prin manifestarea de voință a contravenientului.

Prin urmare, la data când petentul, prin manifestarea sa de voință a încetat activitatea de conducere a autoturismului în cauză, prima contravenție reținută în sarcina acestuia s-a epuizat, iar continuarea unei astfel de activități, cu alte ocazii, a realizat conținutul altor contravenții continue, pentru care de altfel a și fost sancționat prin alte procese - verbale.

Instanța nu poate avea în vedere susținerile petentului potrivit cărora faptele reținute în sarcina sa privesc toată perioada în care a utilizat drumurile publice, astfel că înregistrarea ulterioară a autovehiculului fără rovinietă, la scurte intervale de timp, reprezintă o prelungire în timp a faptei unice având în vedere că prima fapta contravențională în discuție s-a epuizat la data când petentul a încetat activitatea de conducere ca rezultat al manifestării sale de voință, fiind urmată de săvârșirea altei contravenții cu conținut constitutiv identic, săvârșită la intervale de timp diferite .

Prin urmare, instanța apreciază că petentul a fost în mod corect sancționată separat pentru săvârșirea mai multor contravenții continue care, de altfel, au fost reținute în sarcina acesteia, nefiind nesocotit principiul unicității sancțiunii.

Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului - verbal, hotărăște asupra sancțiunii.

Instanța reține că pentru contravenția reținută în sarcina sa, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 2750 lei, conform Anexei 2 din OG nr. 15/2002.

Instanța are în vedere și prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”

De asemenea, instanța urmează să țină cont la individualizarea sancțiunii de faptul că petentul fost sancționat cu foarte puțin timp înainte de împlinirea termenului de prescriere a amenzii.

În conformitate cu art.13 alin. 1 din OG nr.2/2001, termenul instituit este cel de 6 luni, ori în cauză acest termen a fost respectat la limită, procesul - verbal contestat fiind emis la data de 02.05.2012, raportat la data săvârșirii faptei, 23.01.2012. Este adevărat că în speță petentul se face culpabil de nerespectarea dispozițiilor legale în materie, însă, cu toate acestea, nici atitudinea intimatei nu a favorizat realizarea scopului preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale.

Reamintește instanța faptul că amenda contravențională aplicată trebuie să-l determine pe contravenient ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.

Totodată, se va avea în vedere faptul că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare ale societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate, ori în cauză, nu se justifică modul în care s-a făcut prevenirea săvârșirii faptelor contravenționale ilicite în cazul concret al petentului.

Pentru cele expuse mai sus, se apreciază că scopul sancțiunilor contravenționale în cauza de față se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului, fără aplicarea amenzilor contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social.

De asemenea, instanța mai are în vedere și faptul că prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, s-a modificat procedura de întocmire și comunicare a procesului – verbal de contravenție, în sensul întocmirii și comunicării în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, ceea ce relevă intenția legiuitorului de realizare a scopului preventiv - educativ al sancțiunii contravenționale.

În acest sens, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru ca petentul să înțeleagă să se conformeze prevederilor legale astfel încât acesta să nu mai săvârșească asemenea fapte pe viitor și să circule pe drumurile naționale cu rovinietă valabil achiziționată, având în vedere gradul de pericol social al contravenției săvârșite.

În concluzie, instanța va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 2750 lei, aplicată prin procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 02.05.2012, cu sancțiunea „avertisment”, atrăgând atenția petentului să respecte pe viitor dispozițiile legale în materie.

Pentru cele reținute în precedent, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să anuleze în parte procesul - verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 02.05.2012, urmând a exonera petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 720 euro.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul .. C. (cu sediul în C., ., jud. C.) în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA (cu sediul în București, sector 6, ..401A).

Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2750 lei aplicată prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 02.05.2012 cu sancțiunea „avertisment”.

Anulează în parte procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 02.05.2012 în ceea ce privește tariful de despăgubire.

Exonerează petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 720 euro aplicat prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 02.05.2012.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 17.01.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red.și tehnored. R.C./D.M.

Ex.5/28.01.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 216/2013. Judecătoria FETEŞTI