Plângere contravenţională. Sentința nr. 977/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 977/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 28-02-2013 în dosarul nr. 5307/229/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
Sentința civilă nr. 977
Ședința publică din data de 28 februarie 2013
Instanța constituită din :
Președinte – R. C.
Grefier – D. A. – M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petentul B. E. L. în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, având ca obiect „plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul art. 159 1 alin. 4 Cod procedură civilă, instanța se declară competentă să soluționeze cauza dedusă judecății conform art.1 alin.1 C proc. civ raportat la art. 32 alin.2 OG nr. 2/2000, luând act că intimata a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii proceselor verbale de constatare a contravenției . nr._ și R12 nr._ încheiate la data de 02.05.2012.
Apreciind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art. 167 C proc. civ, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești sub nr._, petentul B. E. L. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Compania N. de Autostrazi si Drumuri Naționale din Romania SA cu sediul în Bucuresti-C., anularea proceselor verbale . nr._ și R12 nr._ încheiate la data de 02.05.2012.
În motivarea plângerii, petentul a arătat, în esență, că trebuie respectate dispozițiile cu privire la reglementarea faptelor săvârșite în formă continuă, iar tariful de despăgubire este perceput abuziv.
Cererea a fost motivată in drept pe dispozițiile OG nr.2/2001.
La dosarul cauzei petentul a depus în dovedire, în copie procesele verbale contestate, chitanțe, alte procese verbale, act de identitate petent, certificat de înmatriculare.
Cererea a fost scutită de timbraj.
Intimata C. SA a depus la dosar adresa BRML nr.6633/21.06.2011, certificat calificat si autorizație de control, dovada comunicării procesului verbal de contravenție si fotografie din care rezultă numărul de înmatriculare al autovehiculului reținut în procesul verbal de contravenție.
Apreciind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art.167 C proc. civ, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, raportat la obiectul cauzei deduse judecății.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesele-verbale . nr._ și R12 nr._ încheiate la data de 02.05.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de câte 250 lei și obligat la plata unui tarif de despăgubire in sumă de câte 28 euro, reținându-se că vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând acestuia a circulat la data de_ ,_, pe A2 km 144+100m, Fetești, fără a deține rovinietă valabilă.
În urma verificării potrivit de art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului verbal de constatare a contravenției.
Cu privire la legalitatea proceselor verbale, instanța reține că acestea au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, în ceea ce privește sancțiunea amenzii.
În ceea ce privește tarifele de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicate prin procesele verbale contestate, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și să anuleze în parte procesele verbale de constatare a contravenției, urmând a exonera petentul de la plata tarifelor.
Cu privire la temeinicia proceselor verbale legal întocmite, instanța apreciază că acestea pot face dovada asupra situației de fapt reținute și asupra încadrării în drept a faptei, în condițiile în care cele constatate de către agentul de constatator sunt susținute cu mijloace de probă.
În drept, potrivit art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă.
Potrivit art. 1 alin. 11 din O.G. nr. 15/2002 rovinieta valabilă este:
- rovinieta matcă-cupon, aplicată în partea stângă jos a parbrizului vehiculului, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea care asigură, prin tarifele plătite, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, având înscris numărul de înmatriculare al vehiculului.
- rovinieta electronică ce atestă existența în baza de date a SIEGMCR, denumită în continuare bază de date, a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul în cauză, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea.
Instanța reține că faptele contravenționale imputate petentului prin procesele verbale contestate nu au fost constatate personal de agentul constatator, fiind reținute în sarcina acestuia ca urmare a procesării automate a unor probe foto de camera foto amplasată pe A2 km 144+100m, Fetești, Județul Ialomița, sector de drum pe care se susține că petentul ar fi săvârșit contravențiile în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine intimatei, orice dubiu profitând petentului.
Coroborând probele foto obținute prin sistemul SIEGMCR depuse de intimată în susținerea proceselor verbale contestate, cu lipsa unei roviniete valabile depuse de către petent, instanța constată că autoturismul cu număr de înmatriculare_, aparținând acestuia a circulat la data de_ ,_ ,_, pe A2 km 144+100m, Fetești, fără a deține rovinietă valabilă.
Față de împrejurarea că procesele verbale contestate sunt susținute de dovezile în baza cărora au fost întocmite, raportat la faptul că, în cauză, petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în cuprinsul acestuia – nu deținea rovinietă valabilă la data constatării contravențiilor reținute în sarcina sa - instanța reține că actele contravenționale în discuție sunt temeinic întocmite.
Susținerile petentului privitoare la împrejurarea că faptele contravenționale reținute în sarcina sa prin procesele verbale contestate îmbracă forma unei contravenții continue, sunt apreciate ca neîntemeiate de instanță.
Astfel, potrivit art.13 din OG nr.2/2001 contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației durează în timp.
Pe cale de consecință, instanța constată ca elementul material al contravenției reglementate de art.8 din OG nr.15/2002, presupune o prelungire în chip natural a acțiunii interzise de actul normativ mai sus menționat, fiind caracteristic unei contravenții continue, contravenție care însă s-a epuizat prin manifestarea de voință a contravenientei.
Prin urmare, la data când petentul, prin manifestarea sa de voință a încetat activitatea de conducere a autoturismului în cauză, prima contravenție reținută în sarcina acesteia s-a epuizat, iar continuarea unei astfel de activități, cu alte ocazii, a realizat conținutul altor contravenții continue, pentru care de altfel a și fost sancționată prin procesele verbale contestate.
Instanța nu poate avea în vedere susținerile potrivit cărora faptele reținute în sarcina sa privesc toată perioada în care a utilizat drumurile publice, astfel că înregistrarea ulterioară a autovehiculului fără rovinietă, la scurte intervale de timp, reprezintă o prelungire în timp a faptei unice având în vedere că prima fapta contravențională în discuție s-a epuizat la data când petentul a încetat activitatea de conducere ca rezultat al manifestării sale de voință, fiind urmată de săvârșirea altei contravenții cu conținut constitutiv identic, săvârșită la intervale de timp diferite .
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului - verbal, hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța reține că pentru contravențiile reținute în sarcina sa, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de câte 250 lei, conform Anexei 2 din OG nr. 15/2002, aplicată prin fiecare proces verbal.
Instanța are în vedere și prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Se va avea în vedere la individualizarea sancțiunii faptul că petentul fost sancționat cu puțin timp înainte de împlinirea termenului de prescriere a amenzii.
În conformitate cu art.13 alin. 1 din OG nr.2/2001, termenul instituit este cel de 6 luni, ori in cauză acest termen a fost respectat la limită, procesele contestate fiind emise la data de 02.05.2012, raportat la data săvârșirii faptelor,_ ,_ . Este adevărat că în speță petentul se face culpabil de nerespectarea dispozițiilor legale în materie, însă, cu toate acestea, nici atitudinea intimatei nu a favorizat realizarea scopului preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale.
Reamintește instanța faptul că amenda contravențională aplicată trebuie să-l determine pe contravenient ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
Totodată, se va avea în vedere faptul că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare ale societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate, ori în cauză, nu se justifică modul în care s-a făcut prevenirea săvârșirii faptelor contravenționale ilicite în cazul concret al petentului.
Pentru cele expuse mai sus, se apreciază că scopul sancțiunilor contravenționale în cauza de față se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientei-petente, fără aplicarea amenzilor contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social.
De asemenea, instanța mai are în vedere și faptul că prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, s-a modificat procedura de întocmire și comunicare a proceselor verbale de contravenție, în sensul întocmirii și comunicării în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, ceea ce relevă intenția legiuitorului de realizare a scopului preventiv - educativ al sancțiunii contravenționale.
În concluzie, se va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent și se va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii stabilită prin fiecare proces verbal în cuantum de câte 250 lei, cu sancțiunea „avertisment”, atrăgând atenția petentului să respecte pe viitor dispozițiile legale în materie.
Pentru cele reținute în precedent, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să anuleze în parte procesele verbale de constatare a contravențiilor, urmând a exonera petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, stabilit prin fiecare proces verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul B. E. L. cu domiciliul ales în localitatea C., .. 27B, județul C. în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA cu sediul în municipiul București, .. 401 A, sector 6.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 250 lei aplicată prin procesele verbale de constatare a contravenției . nr._ și . nr._ încheiate la data de 02.05.2012 cu sancțiunea „avertisment”.
Anulează în parte procesele verbale de constatare a contravenției . nr._ și . nr._ încheiate la data de 02.05.2012 în ceea ce privește tariful de despăgubire.
Exonerează petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicat prin procesele verbale de constatare a contravenției . R12 nr._ și . nr._ încheiate la data de 02.05.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.02.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. / tehnored. R.C. / D.A.M.
4 ex. / 18.03.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3000/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 983/2013.... → |
|---|
