Plângere contravenţională. Sentința nr. 2017/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2017/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 16-04-2013 în dosarul nr. 3884/229/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
Sentința civilă nr. 2017
Ședința publică din data de 16 aprilie 2013
Instanța constituită din :
Președinte – B. I. L.
Grefier – D. A. – M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe petentul E. V., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, având ca obiect „ plângere contravențională”.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că petentul a depus la dosarul cauzei certificatul de înmatriculare al autoturismului sancționat în trafic, iar intimata a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii proceselor verbale . nr._ și . nr._ ambele emise la 10.04.2012, solicitând judecarea cauzei în lipsă conform disp. art. 242 punct 2 C..
Instanța în temeiul art. 159 1 alin.4 Cod procedură civilă se declară competentă să soluționeze cauza dedusă judecății conform art.1 alin.1 C proc. civ raportat la art. 32 alin.2 OG nr. 2/2001, luând act că petentul a depus la dosarul cauzei certificatul de înmatriculare al autoturismului sancționat în trafic, iar intimata a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii proceselor verbale . nr._ și . nr._ ambele emise la 10.04.2012, solicitând judecarea cauzei în lipsă conform disp. art. 242 punct 2 C..
Apreciind pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, în temeiul art. 167 C proc. civ, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanță constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești la data de 10.05.2012, sub nr._, petentul E. V., cu domiciliul în București, ., nr. 4, ., ., a chemat în judecată pe intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea proceselor verbale de constatare și sancționare a contravenției . nr._ și . nr._ ambele emise la 10.04.2012, și în subsidiar înlocuirea sancțiunii cu avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că este vorba de săvârșirea contravenției în formă continuă, iar valoarea tarifului de despăgubire este percepută abuziv.
În dovedirea plângerii, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind depuse la dosar, în copie procesele-verbale contestate .
În drept petentul a invocat prevederile art.5 alin.2, art.20 alin.2 din O.G. 2/2001 și art.8 alin.3 O.G. 15/2002.
Intimata a depus la dosarul cauzei, în copie, adresa nr.6633 din 22.06.2010, certificatul calificat și autorizația de control aparținând agentului constatator, proba foto obținută prin sistemul SIEGMCR .
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, conform art 167 C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesele verbale de constatare și sancționare a contravenției . nr._ și . nr._ ambele emise la 10.04.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei fiecare, reținându-se că vehiculul cu numărul de înmatriculare_ , aparținând acestuia a circulat la data de 10.12.2011 și 11.12.2011 pe A2 km 144+100 m, Fetești, Județul Ialomița, fără a deține rovinietă valabilă.
În urma verificării potrivit de art. 34 din O.G. 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicării procesului - verbal de constatare a contravenției.
Cu privire la legalitatea procesului – verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.17 din O.G. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Susținerile petentului privitoare la împrejurarea că fapta contravențională reținută în sarcina sa prin procesul verbal contestat este aceeași cu cea reținută în sarcina sa și anterior, prin alt proces verbal, astfel că activitatea sa îmbracă forma unei contravenții continue, fiind sancționată de trei/mai multe ori pentru aceeași faptă, sunt apreciate ca neîntemeiate de instanță.
Astfel, potrivit art.13 din OG nr.2/2001 contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației durează în timp.
Pe cale de consecință, instanța constată ca elementul material al contravenției reglementate de art.8 din OG nr.15/2002, presupune o prelungire în chip natural a acțiunii interzise de actul normativ mai sus menționat, fiind caracteristic unei contravenții continue, contravenție care însă s-a epuizat prin manifestarea de voință a contravenientei, neputându-se susține că acesta ar fi circulat fără întrerupere de la data de 10.12.2011 până la data de 11.12.2011, date la care s-au constatat contravențiile reținute în sarcina acesteia.
Prin urmare, la data când petentul, prin manifestarea sa de voință a încetat activitatea de conducere a autoturismului în cauză, prima contravenție reținută în sarcina acesteia s-a epuizat, iar continuarea unei astfel de activități, cu alte ocazii, a realizat conținutul altor contravenții continue, pentru care de altfel a și fost sancționată prin procesele verbale contestate.
Instanța nu poate avea în vedere susținerile petentului potrivit cărora fapta reținută în sarcina sa privește toată perioada în care a utilizat drumurile publice, astfel că înregistrarea ulterioară a autovehiculului fără rovinietă, în același loc, la scurte intervale de timp, reprezintă o prelungire în timp a faptei unice având în vedere că prima fapta contravențională în discuție s-a epuizat la data când petentul a încetat activitatea de conducere ca rezultat al manifestării sale de voință, fiind urmată de săvârșirea altor contravenții cu conținut constitutiv identic, săvârșite la intervale de timp diferite .
Prin urmare, instanța apreciază că petentul a fost în mod corect sancționată separat pentru săvârșirea a trei contravenții continue care de altfel au fost reținute în sarcina acesteia, nefiind nesocotit principiul unicității sancțiunii.
În ceea ce privește tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicat prin procesele verbale contestate, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională, să anuleze în parte procesele verbale de constatare și sancționare a contravenției contestate și să exonereze petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro.
Cu privire la temeinicia proceselor – verbale instanța constată că acesta sunt temeinic întocmite pentru următoarele considerente:
În drept, potrivit art. 8 alin.1 din O.G. nr. 15/2002 fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă:
Potrivit art. 1 alin. 11 din O.G. nr. 15/2002 rovinieta valabilă este:
- rovinieta matcă-cupon, aplicată în partea stângă jos a parbrizului vehiculului, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea care asigură, prin tarifele plătite, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, având înscris numărul de înmatriculare al vehiculului.
- rovinieta electronică ce atestă existența în baza de date a SIEGMCR, denumită în continuare bază de date, a informațiilor privind achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare pentru vehiculul în cauză, a cărei perioadă de valabilitate cuprinde ziua în care se efectuează verificarea.
Instanța reține că fapta contravențională imputată petentei prin procesul - verbal contestat nu a fost constatată personal de agentul constatator, fiind procesată automat de camera foto amplasată pe A2 km 144+100 m, Fetești, Județul Ialomița, sector de drum pe care se susține că petenta ar fi săvârșit contravenția în discuție, astfel că sub aspect probator sarcina probei revine agentului constatator, orice dubiu profitând petentei.
Prin urmare, intimatei îi revine obligația de a dovedi săvârșirea contravenției reținute în sarcina petentei.
Astfel, analizând planșa foto obținută prin sistemul SIEGMCR captată cu camera video tip ANPR folosită în vederea recunoașterii automate a numerelor de înmatriculare, semnată cu certificat digital, depusă de intimată în susținerea procesului - verbal contestat, instanța reține că vehiculul a cărui imagine a fost surprinsă la data de 10.12.2011 și 11.12.2011 pe A2 km 144+100 m, Fetești, Județul Ialomița, circulând fără a deține rovinietă valabilă are numărul de înmatriculare_, același vehicul fiind menționat și în procesele - verbale contestate.
Față de împrejurarea că procesele - verbale contestate sunt susținute de dovezile în baza cărora au fost întocmite, instanța constată că procesele - verbale în discuție sunt temeinic întocmite.
Potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța, după ce verifică legalitatea și temeinicia procesului - verbal, hotărăște asupra sancțiunii.
Instanța reține că pentru contravențiile reținute în sarcina sa, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei, OG nr. 15/2002.
Instanța are în vedere și prevederile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001: „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”
Se va avea în vedere la individualizarea sancțiunii faptul că petentul fost sancționată cu foarte puțin timp înainte de împlinirea termenului de prescriere a amenzii.
În conformitate cu art.13 alin. 1 din OG nr.2/2001, termenul instituit este cel de 6 luni, ori in cauză acest termen a fost respectat la limită, procesele contestate fiind emis la data de 10.04.2012, raportat la datele săvârșirii faptelor, 10.12.2011 și 11.12.2011. Este adevărat că în speță petentul se face culpabil de nerespectarea dispozițiilor legale în materie, însă, cu toate acestea, nici atitudinea intimatei nu a favorizat realizarea scopului preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale.
Reamintește instanța faptul că amenda contravențională aplicată trebuie să-l determine pe contravenient ca pe viitor să respecte dispozițiile legale în materie.
Totodată, se va avea în vedere faptul că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie mijloace de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite și de educare a persoanelor vinovate, ori în cauză, nu se justifică modul în care s-a făcut prevenirea săvârșirii faptelor contravenționale ilicite în cazul concret al petentei.
Pentru cele expuse mai sus, se apreciază că scopul sancțiunilor contravenționale în cauza de față se poate realiza și prin aplicarea unei măsuri de atenționare a contravenientului-petent, fără aplicarea amenzilor contravenționale, ca sancțiune corelată unor contravenții cu un grad sporit de pericol social.
De asemenea, instanța mai are în vedere și faptul că prin Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, s-a modificat procedura de întocmire și comunicare a proceselor verbale de contravenție, în sensul întocmirii și comunicării în termen de 30 zile de la data constatării contravenției, ceea ce relevă intenția legiuitorului de realizare a scopului preventiv - educativ al sancțiunii contravenționale.
În concluzie, se va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent și se va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 250 lei, aplicată prin procesele verbale de constatare a contravenției . nr._ și . nr._ ambele emise la 10.04.2012, cu sancțiunea „avertisment”, atrăgând atenția petentului să respecte pe viitor dispozițiile legale în materie.
Pentru cele retinute in precedent, în temeiul art. II din Legea nr. 144/2012 pentru modificarea O.G. nr. 15/2002, instanța urmează să anuleze în parte procesele verbale de constatare a contravenției . nr._ și . nr._ ambele emise la 10.04.2012 și să exonereze petentul de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro.
Ca urmare a înlocuirii amenzii cu avertisment și a anulării în parte a proceselor verbale contestate în cauza dedusă judecății, reținând că petentul a achitat cu titlu de amendă și tarif de despăgubire, în temeiul acestuia, prin chitanțele de la filele 6-8, 12-14, suma de 496,22 lei, instanța urmează a dispune și restituirea către petent a acestei sume, lipsind orice temei care să justifice efectuarea unei astfel de plăți.
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul E. V. cu domiciliul în București, ., nr. 4, ., ., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A., cu sediul social situat în București, ..401A, sector 6.
Înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale, în cuantum de 250 lei, aplicată prin procesele verbale de constatare a contravenției . nr._ și . nr._ ambele emise la 21.03.2012, cu sancțiunea „avertisment”.
Anulează în parte procesele verbale de constatare a contravenției . nr._ și . nr._ ambele emise la 21.03.2012, în ceea ce privește tariful de despăgubire.
Exonerează petentul, de la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro aplicat prin procesele verbale de constatare a contravenției . nr._ și . nr._ ambele emise la 21.03.2012.
Dispune restituirea sumei de 496,22 lei achitată cu titlu de amendă și tarif de despăgubire aplicate prin procesele-verbale contestate.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 04 2013.
P. GREFIER
Red. / tehnored. BIL. / DAM.
4 ex./ 18.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4838/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1499/2013.... → |
|---|
