Succesiune. Sentința nr. 1556/2013. Judecătoria FETEŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1556/2013 pronunțată de Judecătoria FETEŞTI la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 8242/229/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FETEȘTI JUDEȚUL IALOMIȚA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1556
Ședința publică din data de 27 martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – M. M. V.
GREFIER – C. A. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta M. E., în contradictoriu cu pârâții C. T. și P. ORAȘULUI ȚĂNDĂREI – PRIN PRIMAR, având ca obiect „succesiune”.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, constatând că reclamanta nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 6736 lei și nici a timbrului judiciar de 5 lei, invocă din oficiu excepția netimbrării cererii de chemare în judecată, după care, rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.
După deliberare,
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Fetești sub nr._ din data de 29.10.2012, reclamanta M. E., cu domiciliul in loc. Țăndărei, ., judetul I., a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. T., cu domiciliul ales in loc. Țăndărei, ., judetul I. și P. ORAȘULUI ȚĂNDĂREI – PRIN PRIMAR, cu sediul în loc. Țăndărei, ., jud. Ialomița, deschiderea succesiunii de pe urma mamei Niturad F., decedată la 20.04.2012, precum și să se constate că moștenitori de pe urma defunctei Niturad F. sunt reclamanta M. E. și pârâta C. T., în calitate de descendente, cu cote de 1/2 din masa succesorală, că masa succesorală se compune din 1/2 casă de locuit și teren aferent în suprafață de 767 mp și că defuncta Niturad F. este proprietara casei de locuit și a terenului aferent.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 20.04.2012 a decedat mama acesteia, Niturad F., moștenitoare fiind reclamanta și pârâta. Totodată, a precizat că nu s-a dezbătut succesiunea întrucât nu dețin acte pe teren și casa construită în anul 1957.
În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 954, 963 N. Cod Civil, art. 1860 vechiul cod civil și art. 111 C.proc.civ.
Pârâții nu au depus întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 27.03.2013, instanța, din oficiu, a invocat excepția netimbrării cererii de chemare în judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma excepției invocate instanța reține următoarele:
La primirea dosarului, prin rezoluție, s-a stabilit taxa de timbru in cuantum de 6736 lei si timbru judiciar in cuantum de 5 lei, reclamanta fiind citată cu mentiunea de a timbra cererea, sub sancțiunea anulării acesteia ca netimbrată.
La termenul de judecată din data de 27.03.2013, reclamanta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, astfel incat instanta a invocat exceptia netimbrarii actiunii.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 173 din 29.07.1997, cu modificarile ulterioare, actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti sunt supuse taxelor judiciare de timbru.
In temeiul art. 20 alin. 1 si 2 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, iar daca taxa judiciara de timbru nu a fost platita in cuantumul legal, in momentul inregistrarii actiunii sau cererii, ori daca, in cursul procesului, apar elemente care determina o valoare mai mare, instanta va pune in vedere petentului sa achite suma datorata pana la primul termen de judecata.
Neindeplinirea obligatiei de plata pana la termenul stabilit se sanctioneaza cu anularea actiunii sau a cererii.
Instanta ia act ca, in cauza, reclamanta nu s-a conformat cererii instantei si nu a achitat, pana la termenul de judecata din sedinta publica din 27.03.2013, taxa judiciara de timbru in suma de 6736 lei, astfel cum i s-a pus in vedere prin citatie, in temeiul art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care stabilesc ca taxele judiciare de timbru se platesc anticipat.
De asemenea, instanta ia act ca reclamanta nu a achitat nici taxa de timbru in cuantum de 5 lei, potrivit art. 3 alin. 2 din OG nr. 32/1995, iar conform art. 9 alin. 2 in cazul nerespectarii dispozitiilor acestui acestui act normativ, se procedeaza conform prevederilor legale referitoare la taxa de timbru.
Instanta, pentru a hotari asupra exceptiei ridicate din oficiu, a avut in vedere si existenta unei eventuale limitari a liberului acces la justitie al reclamantei, drept garantat de dispozitiile art. 21 din Constitutia Romaniei si de art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ratificata de Romania prin Legea nr.30/1994.
In aceasta ordine de idei, instanta retine ca asupra conformitatii dispozitiilor art.20 din Legea nr.146/1997 cu prevederile art.21 din Constitutie, s-a pronuntat in mai multe randuri Curtea Constitutionala. Astfel, prin decizia nr.245/2000 (Monitorul Oficial, partea I, nr.158/29.03.2001), curtea a stabilit ca „prevederea cuprinsa in art. 20 alin. (2) teza finala din Legea nr. 146/1997, care se refera la obligatia de a se plati taxa judiciara de timbru stabilita la valoarea initiala prevazuta prin actiune, fara a se tine seama de reducerea ulterioara” nu contravine dispozitiilor constitutionale.
Aceeasi concluzie rezulta si din Decizia Curtii Constitutionale nr.1393/2008 (Monitorul Oficial, partea I, nr.98/18.02.2009), in care se retine ca „nicio dispozitie constitutionala nu interzice stabilirea taxelor de timbru in justitie, fiind justificat ca persoanele care se adreseaza autoritatilor judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justitie. Regula este cea a timbrarii actiunilor in justitie, exceptiile fiind posibile numai in masura in care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justitie sunt cheltuieli publice, la a caror acoperire, potrivit Constitutiei, cetatenii sunt obligati sa contribuie prin impozite si taxe, stabilite in conditiile legii”.
In ceea ce priveste compatibilitatea obligarii partilor dintr-un proces la plata taxei judiciare de timbru cu dispozitiile art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, asupra acestei chestiuni s-a pronuntat, in mai multe randuri, Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Astfel, in cauza Weissman si altii impotriva Romaniei (Hotararea din 24 mai 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.588 din 27 august 2007), Curtea a amintit ca nu a negat niciodata ca interesul unei bune administrari a justitiei poate justifica impunerea unei restrictionari financiare a accesului unei persoane la un tribunal (paragraful 35 din hotarare).
De asemenea, in cauza R. impotriva Romaniei (Hotararea din 8 ianuarie 2009), Curtea a considerat ca prin obligarea la plata unei taxe judiciare de timbru exista o limitare a dreptului partilor de a accede la o instanta, limitare care, insa, urmareste un scop legitim, si anume limitarea cererilor in justitie abuzive si colectarea de fonduri pentru bugetul justitiei. Asadar, in sine, aceasta limitare este considerata justificata, condamnarile Romaniei pe aceasta tema datorandu-se, in esenta, faptului ca nu a existat o cale de atac efectiva impotriva modului de stabilire a taxei de timbru si nici o posibilitate a partilor de a se adresa instantei pentru a obtine o scutire sau esalonare a platii taxei judiciare de timbru, transformandu-se, astfel, accesul liber la justitie ..
In prezent, instanta constata ca partile au la indemana posibilitatea de a obtine, in mod efectiv, o scutire de la plata taxei judiciare de timbru sau o esalonare a platii acesteia (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila), astfel ca dreptul de acces la justitie nu este derizoriu, ci efectiv.
Nu in ultimul rand instanta are in vedere si prevederile art.129 alin.1 din codul de procedură civilă „ Părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum și să-și probeze pretențiile și apărările”, ceea ce nu s-a realizat in cauză.
Cum reclamanta nu a achitat taxa judiciară de timbru corespunzătoare obiectul cererii sale, instanța va face aplicarea textului de lege invocat și în consecință va admite excepția și va dispune anularea cererii.
Văzând si dispozițiile art. 299 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de netimbrare a cererii de chemare în judecată, invocată de instanța din oficiu.
Anulează ca netimbrată cererea formulata de reclamanta M. E., cu domiciliul in loc. Țăndărei, ., judetul I. în contradictoriu cu pârâții C. T., cu domiciliul ales in loc. Țăndărei, ., judetul I. și P. ORAȘULUI ȚĂNDĂREI – PRIN PRIMAR, cu sediul în loc. Țăndărei, ., jud. Ialomița .
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 27.03.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. și tehnored. MVM/ACC
5 ex./04.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3926/2013.... | Rezoluţiune contract. Sentința nr. 1557/2013. Judecătoria FETEŞTI → |
|---|
