Anulare act. Sentința nr. 732/2013. Judecătoria FILIAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 732/2013 pronunțată de Judecătoria FILIAŞI la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 1431/230/2012
Dosar nr._ - evacuare -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FILIAȘI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 732
Ședința publică de la 21 Noiembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE S. M. O.
Grefier S. P.
.x.x.x.x.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M. G. și pe pârâții I. F. – C. și I. I., având ca obiect "constatare nulitate relativă a antecontractelor de vânzare – cumpărare".
Dezbaterile în fond au fost avut loc în ședința publică din data de 11 noiembrie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a dispus amânarea pronunțării în prezenta cauză pentru data de 18 noiembrie 2013 și apoi pentru data de astăzi, 21 noiembrie 2013, când a hotărât:
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înaintată la Judecătoria Filiași la data de 18 octombrie 2012 și înregistrată cu nr._ reclamantul M. G. a chemat în judecată pârâții I. F. – C. și I. I., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța, să dispună evacuarea pârâtilor din imobilul situat în comuna Scaiești, ., judetul D..
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, în fapt, la data de 24.12.2010, a făcut pârâtilor un testament, autentificat sub nr. 4871 din 24.12.2010 și a două antecontracte de vânzare-cumpărare, deoarece aceștia și-au luat angajamentul că îi vor asigura îngrijirea pe perioada vieții, precum și cele necesare după trecerea sa în neființă .
A arătat că pârâtii s-au mutat în domiciliul său împreună cu copilul minor imediat după încheierea testamentului, însă ulterior nu și-au mai respectat angajamentul și au început să îi adreseze amenințări împreună cu părinții lor.
A susținut reclamantul că pârâtii au făcut investiții în imobilul său, asigurându-și condiții bune de locuit, iar în prezent refuză să părăsească imobilul, deși la data de 20 iulie 2012 a revocat testamentul, prin declarația nr. 2872 din 20.07.2012..
In drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 109 din Codul de procedură civilă, iar în dovedire, a solicitat încuviințarea și administrarea în cauză a probei cu înscrisuri, respectiv: copie testament; copie declarație revocare testament, plângere penală formulată împotriva pârâtilor, precum și a probei testimoniale, indicând ca martori pe D. I. și G. I. .
La data de 14 noiembrie 2013 pârâtii au înaintat la dosar întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord să părăsească imobilul proprietatea reclamantului, unde nu mai locuiesc în prezent, însă, doresc ca reclamantul să ii despăgubească cu contravaloarea investițiilor efectuate în gospodărie și să le plătească sumele de bani achitate acestuia cu ocazia perfectării antecontractelor precum și cele necesare autentificării respectivelor acte.
Au arătat pârâtii că prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 4872 din 24. decembrie 2010 de B.N.P. J. G. cristian, reclamantul le-a promis spre vânzare următoarele: teren extravilan în suprafață de 2500 m.p., situat în T.141 P.3; teren arabil extravilan în suprafață de 3500 m.p., situat în T.17 P.28; teren arabil extravilan în suprafață de 4900 m.p., situat în T.34 P.10; teren arabil extravilan în suprafață de 100 m.p., situat în T.83 P.1; teren arabil extravilan în suprafață de 4400 m.p., ce face parte integrantă din suprafața totală de 8900 m.p., aflat în T. 6 P.218; imobilul situat în ., judetul D., compus din teren intravilan curți-construcții în suprafață de 1000 m.p., situat în T.6 P.219, precum și construcțiile edificate pe respectivul teren.
Prețul vânzării primit de către reclamant a fost de 20.000 lei iar cheltuielile de autentificare suportate tot de ei pârâtii au fost de 161,2 lei.
Au mai arătat pârâtii că prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4627 din 29 noiembrie 2010 la Biroul Notarului Public J. G. C., reclamantul le-a promis spre vânzare următoarele: teren arabil în suprafață de 4500 m.p. și anume partea de sud, situat în T. 6 P.218; teren vii în suprafață de 400 m.p., situat în T.6 P.217.
Prețul vânzării, primit de către reclamant a fost de 3000 lei la care se adaugă cheltuielile de autentificare de 62 de lei.
Au susținut pârâtii că au realizat la locuința reclamantului următoarele îmbunătățiri: montat hidroizolație ( cu zăpadă artificială) la 2 camere; pus gresie în hol; pus parchet laminat în două camere ; pus șapă de ciment în 3 camere și hol; pus plasă, nivelat cu glet și îndreptat pereții cu glet într-o cameră și pe hol, contravaloarea acestor îmbunătățiri estimând-o la suma de 7500 lei, valoarea reală urmând a fi stabilită prin expertiză.
Au arătat pârâtii că reclamantul nu mai este de acord cu încheierea actelor de vânzare-cumpărare în formă autentică, motiv pentru care solicită rezoluțiunea celor două antecontracte și obligarea reclamantului la restituirea sumelor menționate, îmbunătățirile de la casă fiind solicitate în temeiul îmbunătățirii fără justă cauză.
In drept, pârâtii au invocat dispozițiile art. 970, 1020, 1021 din Codul civil .
In probatiune, au solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri, martori, interogatoriu și expertiză.
Au depus la dosar în xerocopie următoarele înscrisuri: antecontractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 4872/24.12.2010 de B.N.P. J. G. C.; antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4627 din 29.11.2010 de B.N.P. J. G. C. .
La data de 20 noiembrie 2013 reclamantul I. C. F. a formulat cerere de acordare ajutor public privind scutirea de plata taxei judiciare de timbru, în baza OUG nr. 51/2008, la care a anexat înscrisuri doveditoare .
Reclamantul a formulat precizare la acțiune, prin care a solicitat adăugarea unor noi capete de cerere la acțiunea principală și anume: obligarea pârâtilor la plata contravalorii chiriei și întreținerii pentru perioada 01.12.2010 – 01.12.2012 și rezilierea antecontractelor autentificate sub nr. 4627/29.11.2010 și nr. 4872/24.12.2010.
A arătat reclamantul că pârâtii s-au mutat la domiciliul său din data de 01.12.2010, împreună cu copilul lor și au părăsit locuința în data de 20.10.2012, însă bunurile – haine și mobilier le-au lăsat în continuare la el, ocupându-i două camere iar el fiind nevoit să locuiască în bucătărie, motiv pentru care solicită să fie obligați pârâtii la plata chiriei și întreținerii pentru 24 de luni, câte 300 lei lunar, în total 7.200 lei.
A susținut pârâtul că tot el le-a asigurat lemne pentru încălzire, însă ei nu au avut nicio contribuție bănească, nici la plata energiei electrice .
Pentru celălalt capăt de cerere privind rezilierea celor două antecontracte de vânzare-cumpărare, a arătat reclamantul că pârâtii nu i-au plătit nici un leu din sumele menționate de aceștia, deci plata prețului nu s-a realizat.
A arătat reclamantul că a semnat aceste antecontracte de vânzare-cumpărare, ca și testamentul, la data de 24.12.2010, după ce în data de 23 ianuarie 2010, la orele 23:00, a fost luat cu salvarea și transportat la Filiași la spital în stare gravă, iar in ziua de 24 decembrie 2010, în ajunul Crăciunului, pârâtul I. F., l-a luat de la spital și l-a dus la biroul notarial, el având intenția de a încheia contract de întreținere. Notarul public i-a comunicat că acest lucru nu este posibil în situația actuală fără a avea întocmit cadastru, însă i-a comunicat că a întocmit un testament și niște antecontracte, solicitându-i să le citească și să le semneze, nefiind întrebat dacă a primit vreo sumă de bani . Neavând ochelarii la el, fără de care nu poate vedea, fiind operat la ochi, a semnat fără a citi aceste acte . bazându-se pe încredere.
In drept, reclamantul a invocat dispozițiile Codului civil, iar în dovedire ,a solicitat încuviințarea probei cu interogatoriu pârâtilor, înscrisuri și martori.
De asemenea, reclamantul M. G. a formulat răspuns la întâmpinare și răspuns la cererea reconvențională, prin care a contestat valoarea menționată de către pârâti ca fiind valoarea îmbunătățirilor, arătând că în imobilul proprietatea sa toate cele trei camere aveau pardoseala din lemn, iar aceasta a fost scoasă de către pârâti și înlocuită cu ciment doar în două camere, iar într-o cameră au montat parchet, aceste îmbunătățiri însă nu au fost solicitate de el.
A mai arătat reclamantul că contestă susținerea pârâtilor în sensul că el ar fi primit vreun leu din sumele arătate în antecontracte .
La termenul de judecată din 13 decembrie 2012, reclamantul a depus la dosar cerere de ajutor public judiciar privind scutirea de plata taxei judiciare de timbru, cerere la care a atașat adeverință de venit pe anul 2012, cupoane de pensie, facturi fiscale energie electrică.
La termenul de judecată din 21 ianuarie 2013 pârâtii I. F. – C. și I. I. au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea celor două capete de cerere privind acțiunea precizată și anume, obligarea lor la plata contravalorii chiriei și întreținerii pentru perioada 01.12.2010 - 01.12.2012 și constatarea rezoluțiunii antecontractelor autentificate sub nr. 462/29.11.2010 și nr. 4872/24.12.2010 pe motiv că nu s-ar fi plătit prețul menționat în cele două antecontracte.
Au arătat pârâtii că susținerile reclamantului nu sunt reale, că nu au încheiat nici un contract de închiriere cu reclamantul, că nu au încheiat nici un contract de întreținere și că reclamantul nu le-a acordat în nici un fel întreținere.
Au arătat pârâtii că s-au mutat la reclamant în luna decembrie 2010 ca urmare a încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4872 la B.N.P. J. G. C. prin care reclamantul s-a obligat să le vândă imobilul proprietatea sa cu prețul de 20.000 lei și cu toate că au achitat prețul cerut de reclamant, acesta a rămas cu acordul lor în continuare în casa ce le-a fost vândută. Au arătat că au adus îmbunătățiri la casă, s-au ocupat de întreținerea și îngrijirea reclamantului, astfel încât solicitarea reclamantului privind obligarea lor la plata contravalorii chiriei și a întreținerii este lipsită de temei legal, iar în luna octombrie 2012, au plecat de la reclamant.
Au susținut pârâtii că rezilierea unui contract poate fi solicitată de partea care este în culpă și că afirmația reclamantului că nu a primit prețul menționat în cele două antecontracte este una nesinceră, din moment ce pârâtul a lucrat în G. și a dispus de sumele necesare pe care să le plătească .
Au subliniat pârâtii că se opun la încuviințarea și administrarea probei testimoniale în dovedirea susținerilor reclamantului din cererea precizatoare, neputându-se proba cu martori peste cuprinsul unui înscris. Și actele juridice a căror valoare depășește 250 lei. (art. 1191 din Codul civil).
Reclamantul M. G. a formulat precizare la acțiune prin care a solicitat să se dispună evacuarea pârâtilor de pe terenul situat în comuna Scaiești, ., din tarlaua 6, . .
In motivarea precizării, a arătat că, în fapt, în data de 24 decembrie 2010, când a făcut pârâtilor un testament, aceștia și-au instalat o parte din tarlaua familiei pe terenul său, proprietate personală, situat în tarlaua 6, . le-a pus în vedere să părăsească terenul său aceștia au refuzat.
A anexat la precizare copia titlului de proprietate nr.199 –_/08.06.1995.
La termenul din 04 februarie 2013, reclamantul M. G. și-a redefinit acțiunea ca "acțiune în nulitate", solicitând :să se pronunțe nulitatea antecontractelor de vânzare –cumpărare autentificate prin încheierile nr. 4627 din 29 noiembrie 2010 și nr. 4872 din 24 decembrie 2010, în conformitate cu dispozițiile art. 948 pct. 2 și pct. 4 raportat la art. 953, art. 954 și art. 968 din vechiul cod civil .
Reclamantul a învederat că își restrânge cererea de evacuare, solicitând obligarea pârâtilor să elibereze spațiul locuibil și respectiv de depozitare, prin preluarea bunurilor proprii de uz personal și gospodăresc, lăsate după părăsirea locuinței, în urma promovării prezentei acțiuni.
De asemenea, a solicitat să se ia act că renunță la capătul de cerere privind obligarea pârâtilor la plata chiriei.
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că solicită ca instanța să analizeze motivele de nulitate ale celor două antecontracte de vânzare-cumpărare, pe motivul vicierii consimțământului, la momentul încheierii acestora, fiind dat din eroare și surprins prin dol, întrucât vârsta înaintată, starea de criză a sănătății și reprezentarea că semnează un testament, pârâtii ca beneficiari ai acestuia urmând să îl întrețină și să suporte cheltuielile de înmormântare - obligație evaluată la nivelul contravalorii imobilului compus din casă și teren, conform discuțiile explicite purtate cu ei la momentul ofertei, au fost cu viclenie valorificate prin semnarea concomitentă/simultană și a antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4872/24 decembrie 2010.
A susținut reclamantul că eroarea este evidentă, esențială, purtând asupra naturii și obiectului convenției: obiectul prestației pârâtilor ca beneficiari ai testamentului pe care a avut reprezentarea că îl semnează, era subînțeles ca privind întreținerea sa pe timpul vieții (avea vârsta de 82 de ani) și înmormântarea potrivit obiceiului locului, în schimbul acesteia, el urma să lase averea sa .
A mai arătat reclamantul că eroarea a fost determinată de manopere frauduloase prin care pârâtii, profitând de situația sa sub aspectul capacității de reprezentare, fiind scos și preluat de către aceștia din spitalul "D. F." din Filiași unde a fost adus în regim de urgență în noaptea de 23/24 dec. 2010, a fost dus direct la biroul notarului public, unde cei doi, probabil, ceruseră întocmirea înscrisurilor oferind date diferite de cele convenite cu el, astfel că sub imperiul crizei de timp a semnat, lui dându-i-se un exemplar din testament, chiar de către pârâti.
A arătat reclamantul că la o eventuală obiecție, în sensul că datele constatate prin înscrisuri, nu pot fi contestate în privința drepturilor și obligațiilor ce constată și că lipsa unui text de lege care să interzică magistratului judecător să cerceteze motivele determinante ale convențiilor generatoare de consecințe juridice vădit păgubitoare pentru una sau alta dintre părți, consideră că o asemenea obiecție nu poate fi acceptată.
A precizat reclamantul că pârâtii i-au acordat întreținere conform celor convenite cu aceștia începând cu luna octombrie 2010; că s-au mutat efectiv în casa sa la mijlocul lunii decembrie 2010, locuind efectiv și îngrijindu-l corespunzător până în luna aprilie 2012, când au încetat întreținerea, cerându-i să plece din casă, invocând calitatea lor de proprietari. După repetate plângeri și sesizări la Primăria comunei Scaiești și Poliția Scaiești, a promovat prezenta acțiune, iar în luna iulie 2012 a revocat testamentul prin care îi instituise legatari universali.
In drept, a invocat dispozițiile art. 948 pct. 2 și 4, art. 953, art. 954 și art.968 din Codul civil vechi, menținute astfel prin noul Cod civil prin dispozițiile art. 1179, art. 1204 și art. 1206 (1) rap. la art. 1207 (2) pct. 1 și 2 din NCC, ale art. 1214 (1) și (2) din NCC cu luarea în considerare și a prevederilor art. 1225 din NCC.
II. A mai arătat reclamantul că, dat fiind că pârâtii, din aprilie 2012 au refuzat să il mai întrețină, iar în ultima perioadă au plecat din locuința sa, continuând totuși să ocupe cu bunuri de uz personal sau/și gospodăresc spațiul locuibil și de depozitare, își restrânge acțiunea în evacuare, solicitând ca pârâtii, în cazul în care nu acceptă să îi acorde întreținere pe baza unei tranzacții în cauza de față, să fie obligați să lase libere spațiile precizate.
Reclamantul a depus la dosar adresa nr. 532/01.02.2013 a Spitalului Filișenilor din Filiași și adeverința medicală eliberată la data de 31.01.2013 de medicul de familie.
La termenul de judecată din 18 februarie 2013, instanța a calificat obiectul acțiunii precizate de către reclamant, ca fiind "constatare nulitate relativă a antecontractelor de vânzare – cumpărare" și a încuviințat cererile de probatorii formulate de către părți, respectiv proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu și proba testimonială, martorii B. I., M. R. – F. și G. I. fiind audiați la termenul de judecată din 18 martie 2013 ( file 130-132 la dosar ), iar martorii S. E. și I. I. la termenul de judecată din 15 aprilie 2013 ( filele 135-138 la dosar ).
La termenul de judecată din 15 aprilie 2013, instanța a încuviințat proba cu expertiza tehnică judiciară specialitatea Construcții civile, având următorul obiectiv: 1) evaluarea îmbunătățirilor efectuate la imobilul casă aparținând reclamantului constând în: montarea hidroizolației la 2 camere; montarea gresiei în hol; montarea parchetului laminat în două camere; turnarea șapei de ciment în 3 camere și hol; montarea plasei, nivelarea cu glet și îndreptarea pereților cu glet într-o cameră și hol.
Raportul de expertiză întocmit de către expertul judiciar P. I. a fost întocmit și înaintat la dosar la data de 08.11.2013 ( filele 179 – 187 ).
Analizând actele și lucrările dosarului instanța constată și reține
Raportat la cererea principală formulată de către reclamantul M. G. prin care se solicită constatarea nulității antecontractelor de vânzare –cumpărare autentificate prin încheierile nr. 4627 din 29 noiembrie 2010 și nr. 4872 din 24 decembrie 2010, indicând drept temei juridic al cererii dispozițiile art. 948 pct. 2 și 4, art. 953, art. 954 și art.968 din vechiul Cod civil întrucât aceste texte coroborate au dus la concluzia că reclamantul ar invoca dolul, drept motiv de nulitate a contractului, instanța a clarificat acest aspect urmare a precizărilor făcute de parte prin apărător, astfel că obiectul acțiunii modificate și supus analizei instanței va fi incidența instituției nulității absolute a celor două înscrisuri prin raportare la viciul erorii obstacol.
Sub acest aspect se reține că prin antecontractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 4872 din 24. decembrie 2010 de B.N.P. J. G. C., reclamantul a promis spre vânzare pârâților I. Forin C. și I. I. următoarele: teren extravilan în suprafață de 2500 m.p., situat în T.141 P.3; teren arabil extravilan în suprafață de 3500 m.p., situat în T.17 P.28; teren arabil extravilan în suprafață de 4900 m.p., situat în T.34 P.10; teren arabil extravilan în suprafață de 1000 m.p., situat în T.83 P.1; teren arabil intravilan în suprafață de 4400 m.p., ce face parte integrantă din suprafața totală de 8900 m.p., aflat în T. 6 P.218; imobilul situat în ., judetul D., compus din teren intravilan curți-construcții în suprafață de 1000 m.p., situat în T.6 P.219, precum și construcțiile edificate pe respectivul teren.
Anterior acestei convenții, prin antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4627 din 29 noiembrie 2010 la Biroul Notarului Public J. G. C., reclamantul le-a promis spre vânzare pârâților teren arabil în suprafață de 4500 m.p. și anume partea de sud, situat în T. 6 P.218; teren vii în suprafață de 400 m.p., situat în T.6 P.217.,prețul vânzării, fiind stabilit la valoarea de 3000 lei .
Din examinarea materialului probator administrat în cauză, rezultă fără dubiu că mobilul încheierii acestor convenții a fost ca reclamantul să beneficieze de îngrijire corespunzătoare din partea pârâților și nu doar de o vânzare pur și simplă așa cum susțin aceștia din urmă.
Astfel martorii audiați de către instanță ,atât cei propuși de către reclamant dar și cei propuși de către pârâți au făcut referire la faptul că reclamantul – persoană în vârstă și neștiutoare de prea multă carte, singură – din dorința de a beneficia de îngrijire a căutat la nivelul comunității să găsească o familie care să-i acorde sprijin în schimbul promisiunii de a-i lăsa la încetarea sa din viață ,bunurile deținute.
Contrar convingerii sale însă au fost încheiate două promisiuni de vânzare cumpărare ,prin care reclamantul își înstrăina casa de locuit și anumite terenuri în schimbul unor anumite sume de bani, în favoarea pârâților.
Surprinzător este însă faptul că perfectarea acestor convenții s-a realizat în momentele în care reclamantul dădea semne de boală.
În acest sens este declarația martorei ,G. I., persoană care a relevat faptul că după ce a fost transportat de urgență a spitalul orășenesc Filiași, reclamantul a fost luat de la spital a doua ziși dus la notar pentru a semna un testament.
Că semnarea acestor acte s-a făcut pe fondul unei stări de sănătate precare prezentate de către reclamant, este confirmat și de către martorul M. R. F., persoană carte a asigurat transportul cocontractanților la biroul notarial.
Fără rezerve, persoanele audiate au evidențiat că termenii înțelegerii dintre părți au fost cei specifici unei vânzări cu clauză de întreținere și că în realitate nu a fost achitată nici o sumă de bani cu titlul de preț.
Față de situația de fapt prezentată este evident că ne aflăm în situația unei erori în ceea ce-l privește pe reclamant care a avut convingerea că va beneficia de întreținere din partea pârâților ( care s-au mutat împreună cu reclamantul în imobilul deținut de către acesta iar prin comportamentul manifestat atât de către pârâți dar și de familia acestora au încercat să-l determine pe reclamant să perfecteze actele de înstrăinare în formă autentică..
Eroarea-obstacol, mai exact error in negotio, eroarea asupra naturii actului juridic (deoarece în speță interesează această formă a erorii-obstacol) presupune, prin ipoteză, că o parte crede că încheia un anumit act juridic, iar cocontractantul crede, la rândul lui, că încheie un alt act juridic.
De altfel, în materia actului juridic civil, eroarea este definită drept falsa reprezentare a realității la încheierea unui asemenea act.
Se pune astfel problema în situația în care o parte contractantă încheie un act juridic având convingerea că încheie un alt act juridic, de o altă natură, iar această eroare i-a fost provocată în mod intenționat de cocontractant, care a profitat de o anumită situație ce i-a facilitat inducerea în eroare.
Într-o atare ipoteză nu poate fi vorba nici despre error in negotio, dar nici despre dol. Error in negotio presupune, așa cum s-a arătat, o eroare spontană a ambilor cocontractanți, fără ca unul să intenționeze a-l induce în eroare pe celălalt; dolul presupune utilizarea unor mijloace viclene, mijloace ce servesc la convingerea cocontractantului să încheie actul respectiv, fără ca acest viciu de consimțământ să aibă legătură cu greșita reprezentare a naturii actului juridic., determinând -o să creadă că e vorba de un act de o altă natură),
În speță însă, există doar o parte, din ipoteza de lucru specifică erorii asupra naturii actului ( error in negotio), în sensul că doar o parte crede că încheie un alt act juridic; cealaltă parte, care acționează în mod fraudulos asupra libertății de voință a celeilalte părți, va ajunge să încheie un act juridic lovit de nulitate absolută pentru cauză imorală (art.966 din vechiul Cod civil), întrucât scopul mediat este contrar normelor moralei, privite ca norme conviețuire socială. Cu alte cuvinte, este imoral ca un subiect de drept să inducă în eroare pe un alt subiect de drept, făcându-l să încheie un act cu convingerea că actul are o altă natură juridică, astfel încât scopul mediat al actului este unul imoral, iar actul va fi lovit de nulitate pentru cauză juridică imorală.
Față de cele reținute, instanța apreciază că ne aflăm în situația în care cele două acte juridice sunt afectate de inducerea în eroare a reclamantului asupra naturii actului încheiat, astfel că va constata nulitatea antecontractelor de vânzare-cumpărare, autentificate sub nr 4627/29._, respectiv nr . 4872/24.12.2010 de Biroul Notarului Public J. G. C. .
Referitor la cererea reconvențională, instanța reține că a fost investită cu două capete de cerere care vor primi o rezolvare diferită astfel că argumentele vor fi expuse separat.
Cu privire la rezoluțiunea celor două antecontracte de vânzare cumpărare.
Rezoluțiunea este acea sancțiune ce constă, în desființarea retroactivă a unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu, în cazul neeeecutării culpabile a obligațiilor de către una din părți.Nulitatea este sancțiunea de drept civil care lipsește actul juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilă. În alte cuvinte, nulitatea este sancțiunea ce intervine în cazul în care, la încheierea actului juridic civil, nu se respectă dispozițiile legale referitoare la condițiile de validitate a actului juridic.
Nulitatea presupune un act juridic încheiat cu nerespectarea unei condiții de validitate, pe când rezoluțiunea presupune un act juridic valabil încheiat.
Cum însă în speță nu mai putem vorbi de existența unui act juridic, din moment ce s-a reținut că nu a fost încheiat cu respectarea condițiilor legale, practic suntem în situația în care instituția rezoluțiunii nu mai poate fi incidentă, existența sa fiind subordonată existenței unui act juridic.
Cu alte cuvinte atâta timp cât nulitatea lipsește de orice efect juridic cele două convenții, rezoluțiunea nu mai are practic suport la care să se raporteze.
Cu privire la plata despăgubirilor.
Așa cum au susținut pârâții și s-a probat pe parcursul derulării procesului, la imobilul – casă de locuit – reclamantului, au fost efectuate o . îmbunătățiri respectiv: montarea hidroizolației la 2 camere; montarea gresiei în hol; montarea parchetului laminat în două camere; turnarea șapei de ciment în 3 camere și hol; montarea plasei, nivelarea cu glet și îndreptarea pereților cu glet într-o cameră și hol.
Contravaloarea acestor lucrări a fost suportată de către pârâți, aspect confirmat de martorii audiați în cauză și recunoscut implicit de către reclamant.
Art. 1073 Cod civil stipulează că: „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare.”,iar art. 969 Cod civil prevede că: convențiile legal făcute au putere de lege intre părțile contractante.
Față de dispozițiile art.1169 Cod Civil instanța consideră că in cauză pârâții au facut dovada existenței unei obligații în sarcina de plată a reclamantului, a sumei reprezentând sporul de valoarea al imobilului reclamantului .
În ceea ce privește existența dreptului de creanță a pârâților nu
există nici o obiecție, reclamantul recunoscând pe tot parcursul derulării procesului că aceștia au un drept de creanță,.
În ceea ce privește valoarea acestora, instanța reține valorile stabilite prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de către expert tehnic P. I..
, sume cu care părțile opozante au fost de acord.
Raportat la cele reținute, reclamantul reconvențional, M. G. urmează a fi obligat să achite pârâților suma de 6169,71 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse la imobilul casă de locuit.
În ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 01 februarie 2013, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamantul, M. G. ,care a fost scutit de plata sumei de 910 lei reprezentând jumătate din taxa de timbru datorată potrivit obiectului cererii de chemare în judecată.
La aceeași dată a fost soluționată și cererea de ajutor public formulată de către pârâții,I. F. C. și I. I., care au beneficiat de scutire integrală de la plata taxei de timbru datorate – obiectul cererii reconvenționale fiind reprezentat de rezoluțiunea celor două antecontracte de vânzare cumpărare ,- acțiune patrimonială.
Potrivit art 18 și art 19 din OUG 51/2008,
Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume.
Art. 19
(1)Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.
Adaptând aceste texte de lege la modul de soluționare al pretențiilor deduse judecății, instanța va obliga pârâții la plata sumei de 910 lei, reprezentând contravaloarea ajutorului public acordat reclamantului.
Apoi, cu privire la incidența art 274 C., instanța reține că " partea care va cade în pretenții va fi obligată la cerere la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamantul a făcut dovada cuantumului cheltuielilor de judecată în sumă de 1410 lei, reprezentante de plata taxei de timbru în valoare de 910 lei ( jumătate din taxa de timbru totală ) la care se adaugă onorariu de avocat în sumă de 500+300 lei ( filele 163,164 ), adică 1710 lei .
Pe de altă parte și pârâții au depus chitanța de plată a onorariului de avocat în sumă de 700 lei și au achitat onorariu provizoriu cuvenit expertului desemnat în cauză în cuantum de 700 lei .
Reprezentanții părților au solicitat compensarea cheltuielilor de judecată, iar în baza art 276 C., și reținând că pretențiile reclamantului au fost admise în totalitate, iar cele ale pârâților doar parțial cu privire la un capăt de cerere ,( obiectul cererii reconvenționale fiind reprezentat de trei capete de cerere ) – instanța apreciază că o compensare a cheltuielilor de judecată nu poate fi realizată decât în limita sumei de 300 lei.
O atare apreciere derivă din faptul că pretenția formulată de către pârâți care a fost admisă de către instanță se situează pe opoziție secundară raportat la obiectul cererii principale – rezoluțiune antecontracte – dar și luând în considerare poziția procesuală a reclamantului vis a vis de această pretenție, de neopunere.
Prin urmare, pârâții vor fi obligați în solidar să achite reclamantului suma de 1410 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea precizată având ca obiect "constatare nulitate absolută contract de vânzare-cumpărare" formulată de reclamantul, M. G., domiciliat în ., judetul D. în contradictoriu cu pârâții I. F. C. și I. I., ambii domiciliați în ., judetul D. .
Constată nulitatea antecontractelor de vânzare-cumpărare, autentificate sub nr 4627/29._, respectiv nr . 4872/24.12.2010 de Biroul Notarului Public J. G. C. .
Admite în parte cererea reconvențională și obligă reclamantul – pârât reconvențional, M. G., la plata sumei de 6169,71 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse la imobilul casă de locuit.
Obligă pârâții în solidar să plătească reclamantului suma de 1410 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
In baza art. 18 din OUG 51/2008, obligă pârâții în solidar la plata către stat a sumei de 910 lei, reprezentând contravaloarea ajutorului public acordat reclamantului.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Noiembrie 2013.
Președinte, S. M. O. | ||
Grefier, S. P. |
Red.jud. S.M.O.
Tehred.S.P.
5 exp./10.01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 258/2013.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
