Uzucapiune. Sentința nr. 327/2013. Judecătoria FILIAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 327/2013 pronunțată de Judecătoria FILIAŞI la data de 30-04-2013 în dosarul nr. 1735/230/2012
Dosar nr._ - uzucapiune -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA FILIAȘI
JUDEȚUL D.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 327
Ședința publică de la data de 30 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – E. – D. S.
Grefier – M. F.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la data de 24 aprilie 2013, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta sentință civilă, când instanța, în aceeași constituire, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 30 aprilie 2013 în prezenta cauză civilă privind pe reclamantul F. A. și pe pârâta unitatea administrativ – teritorială ORAȘUL FILIAȘI PRIN PRIMAR, având ca obiect “uzucapiune”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit reclamantul și reprezentanții pârâtei.
Procedura legal îndeplinită, fără citare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiași la data de 19.12.2012, sub numărul_, reclamantul F. A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta unitatea administrativ – teritorială Orașul Filiași prin Primar, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate existența dreptului său de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafață totală de 1212 m.p. situat în orașul Filași, ., având următoarele vecinătăți: la Nord – P. D., la Sud – . – L. C. și la Vest – D. I..
În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că, terenul menționat a aparținut tatălui său D. I. (persoană distinctă de vecinul D. I.), care a edificat împreună cu mama reclamantului – D. C., o casă de locuit cu trei camere din chirpici.
A arătat reclamantul că, s-a născut în anul 1945 în casa sus menționată, iar tatăl său, născut în anul 1916, a decedat la data de 06 decembrie 1989, mama decedând anterior.
A mai arătat reclamantul că, după apariția Legii nr. 18/1991 nu a știut că trebuie să formuleze cerere în vederea emiterii titlului de proprietate, astfel încât, în prezent, pentru terenul care a aparținut tatălui său, nu deține titlu de proprietate.
De asemenea, reclamantul a învederat că, întreaga suprafață de teren pe care părinții săi au posedat-o anterior anului 1945 și pe care a posedat-o și reclamantul, în mod public și netulburat, după anul 1989, are o suprafață de 1212 m.p., astfel cum rezultă din planul de amplasament și delimitare a imobilului întocmit la cererea fiicei sale F. V. și este împrejmuită cu gard pe toate laturile.
A mai precizat reclamantul că, suprafața, având categoria de folosință "curți – construcții", este de 454 m.p., suprafața, având categoria de folosință "teren arabil", este de 429 m.p., iar suprafața, având categoria de folosință "vie", situată în prelungirea celor două suprafețe arătate anterior, este de 329 m.p., suprafața totală fiind de 1212 m.p.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe prevederile: art. 1860 și art. 1890, ambele din Codul civil.
În susținerea cererii, reclamantul a depus la dosar, în fotocopie, următoarele înscrisuri: planul de amplasament și delimitare a imobilului situat în orașul Filiași, ., județul D.; actul său de identitate; certificatul de deces privind pe D. I.; certificatul de naștere privind pe D. I.; certificatul său de naștere; certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local nr. 75/18.12.2012 eliberat reclamantului F. A. de Primăria orașului Filiași, județul D. – C. taxe și impozite; anexa 1 la acest certificat și filă din Registrul Agricol privind pe F. I..
Cererea a fost timbrată cu suma de 1.565 lei taxă judiciară de timbru și cu suma de 5 lei timbru judiciar.
Pârâta unitatea administrativ – teritorială Orașul Filiași prin Primar, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare.
Din oficiu, s-a solicitat Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Filiași, județul D., să comunice situația juridică a imobilului în litigiu, sens în care s-a depus la dosar adresa nr. 3126/20.02.2013 prin care s-a arătat că, reclamantul figurează în evidențele cadastrale cu teren situat în intravilanul orașului Filiași, terenul este liber și nu face parte din domeniul public sau privat al localității Filiași, județul D., fiind în posesia reclamantului, fără ca acesta să dețină acte. De asemenea, s-a învederat că nici reclamantul și nici alte persoane nu au formulat cerere de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, cu privire la acest teren.
Pe parcursul judecății instanța a încuviințat și administrat: proba cu înscrisurile depuse la dosar; proba testimonială, fiind audiați martorii: P. C. (depoziție fila nr. 48 din dosar) și C. E. (depoziție fila nr. 49 din dosar) și proba cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind efectuat în cauză de expertul tehnic judiciar în specialitatea topografie – cadastru C. A. și depus, la data de 22.04.2013, la dosar (filele: numărul 35 – numărul 45 din dosar).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
În perioada anilor 1956 – 1958, autorul reclamantului, tatăl său, respectiv defunctul F. I., a avut în posesie suprafața de 0,90 ha. teren cu destinația: arabil și curți – construcții, înregistrată în Registrul Agricol al orașului Filiași, județul D. (fila numărul 12 din dosar).
Autorul reclamantului a decedat la data de 06.12.1989, după cum rezultă din certificatul de deces depus la fila numărul 6 din dosar.
Reclamantul, născut la data de 24.09.1945, are în posesie de la data când a survenit decesul tatălui său, respectiv data de 06.12.1989, terenul intravilan situat în orașul Filiași, ., județul D., compus din suprafața de 1214 m.p. aflată în Cvartalul 17, Parcelele: 132 și 133 și din construcțiile edificate pe terenul respectiv, suprafață pe care a împrejmuit-o cu gard pe toate laturile.
Reclamantul nu a formulat cerere în temeiul Legii numărul 18 /1991 pentru atribuirea în proprietate a terenului, astfel cum rezultă din adresa nr. 3126/20.02.2013 a Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar Filiași, județul D., depusă la dosar la data de 20.02.2013, adresă prin care s-a arătat că, reclamantul figurează în evidențele cadastrale cu teren situat în intravilanul orașului Filiași, terenul este liber și nu face parte din domeniul public sau privat al localității Filiași, județul D., fiind în posesia reclamantului, fără ca acesta să dețină acte. De asemenea, s-a precizat în adresă că, nici reclamantul și nici alte persoane nu au formulat cerere de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, cu privire la acest teren (fila numărul 21 din dosar).
Pentru acest teren nu au fost emise până la soluționarea cauzei titluri de proprietate în favoarea unor terțe persoane, după cum rezultă din adresa anterior menționată, terenul din Cvartalul 17, Parcelele: 132 și 133, fiind parte a terenului în suprafață de 0,90 ha. înscris la poziția din registrul agricol a autorului reclamantului.
Menționarea în registrul agricol, la poziția autorului reclamantului din anii 1956 – 1958, nu face dovada deplină a dreptului de proprietate, atâta timp cât această mențiune nu este completată cu prezentarea unui act juridic prin care să fie indicat modul în care respectivul teren ar fi intrat în proprietatea acestui autor.
Terenul și construcțiile aferente, au fost folosite de reclamant cel puțin din anul 1989 și până în prezent, anterior imobilele fiind în posesia familiei reclamantului, posesia fiind continuă, netulburată, neîntreruptă, publică, neechivocă și sub nume de proprietar, așa cum rezultă din depozițiile martorilor audiați în cauză.
Acest teren nu fost în posesia statului sau a unității teritorial – administrative cel puțin din perioada anterioară anului 1956, astfel încât nu a făcut obiectul cooperativizării.
Uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietății și, în același timp, o sancțiune pentru proprietarul imobilului care nu a manifestat un timp îndelungat diligență, lăsând posibilitatea altor persoane să intre în posesia bunului. Așadar, prin efectul uzucapiunii, cel care a exercitat o posesie utilă asupra terenului pe o perioada de timp prevăzută de lege dobândește dreptul de proprietate asupra imobilului, corelativ stingându-se dreptul fostului proprietar. În consecință, pentru a produce efectele prevăzute de lege, uzucapiunea trebuie invocată împotriva adevăratului proprietar.
Instanța va proceda la verificarea îndeplinirii de către reclamant a celor două condiții impuse de lege pentru aplicarea instituției juridice a uzucapiunii de 30 de ani și anume: existența unei posesii utile, neviciate, fie ea de bună sau de rea credință și exercitarea neîntreruptă a acestei posesii timp de 30 de ani.
Cu privire la prima condiție, instanța o consideră îndeplinită de către reclamant, acesta exercitând o posesie utilă, așa cum este definită de dispozițiile art. 1847 din Codul civil și anume o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Caracterul continuu al posesiei reiese din efectuarea actelor de stăpânire asupra imobilului cu regularitatea impusă de natura lucrului prin ocuparea imobilului, așa cum atestă martorii audiați în cauză.
Depozițiile acestor martori vin și în sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei rezultând că, reclamantul din momentul dobândirii și până în prezent nu a fost tulburat de nimeni, ceea ce atestă că posesia nu a fost dobândită sau conservată prin acte de violență.
Caracterul public al posesiei reiese din însăși natura de bun imobil a obiectului litigiului, care împiedică exercitarea unei posesii pe ascuns. De altfel, publicitatea posesiei rezultă și din declarațiile martorilor audiați.
Caracterul neechivoc al posesiei, respectiv că reclamantul a intrat în stăpânirea imobilului cu intenția de a se comporta față de acesta în calitate de proprietar și nu cu intenția de a-l deține pentru altul, este susținut de prezumția relativă de neprecaritate instituită de dispozițiile art. 1854 din Codul civil, care se coroborează cu atitudinea acestuia de a se impune în fața tuturor în calitate de proprietar.
Cea de-a doua condiție, respectiv exercitarea neîntreruptă a posesiei timp de 30 de ani este de asemenea îndeplinită în cauză.
Reclamantul a continuat posesia autorului său, tatăl defunct și întrucât posesia nu a fost întemeiată pe existența unui just titlu, deoarece nu există un act translativ de proprietate la originea posesiei, ambele posesii, atât cea a autorului cât și cea a reclamantului fiind astfel, nu poate fi invocată decât intervenirea uzucapiunii de lungă durată, prevăzută de dispozițiile articolului 1890 din Codul civil.
Fiind dovedit momentul începerii posesiei, respectiv în urmă cu mai mult de 50 de ani, reclamantul beneficiază de prezumția relativă de continuitate stabilită de dispozițiile art. 1850 din Codul civil, potrivit cărora, posesorul actual care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte, este presupus că a posedat tot timpul intermediar. Nefăcându-se proba contrarie, rezultă că, acesta, împreună cu autorul său, a exercitat de peste 50 de ani o posesie neîntreruptă asupra imobilului obiect al litigiului.
În aceste condiții și având în vedere și atitudinea procesuală a pârâtei unitatea administrativ – teritorială Orașul Filiași prin Primar (care nu a formulat nicio apărare, recunoscând temeinicia cererii de chemare în judecată), instanța apreciază că, în speță, sunt întrunite toate condițiile prevăzute de dispozițiile: art. 1847 și 1890, ambele din Codul civil, pentru câștigarea de către reclamant a dreptului de proprietate asupra terenului și construcției în litigiu prin prescripția achizitivă de 30 de ani, precum și prevederile art. 492 din Codul civil privind dobândirea de către proprietarul terenului a dreptului de proprietate prin accesiune asupra construcțiilor existente pe teren.
Pentru aceste considerente, instanța va admite cererea și va constata dobândit prin uzucapiunea de lungă durată dreptul de proprietate al reclamantului F. A. asupra imobilului situat în orașul Filiași, ., județul D., compus din teren intravilan în suprafață de 1214 m.p. aflat în Cvartalul 17, Parcelele: 132 și 133 și din construcțiile edificate pe terenul respectiv, astfel cum au fost identificate aceste bunuri imobile prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert tehnic judiciar în specialitatea topografie – cadastru – geodezie C. A. (filele nr. 35 – 45 din dosar), raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
După rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, aceasta se va comunica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară D. și organului financiar local de la locul situării imobilelor.
În temeiul dispozițiilor art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța va lua act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul F. A., domiciliat în orașul Filiași, ., județul D., împotriva pârâtei unitatea administrativ – teritorială orașul Filiași prin Primar, cu sediul în orașul Filiași, bulevardul General Racoțeanu, nr. 160, județul D..
Constată dobândit prin uzucapiunea de lungă durată dreptul de proprietate al reclamantului F. A. asupra imobilului situat în orașul Filiași, ., județul D., compus din teren intravilan în suprafață de 1214 m.p. aflat în Cvartalul 17, Parcelele: 132 și 133 și din construcțiile edificate pe terenul respectiv, astfel cum au fost identificate aceste bunuri imobile prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expert tehnic judiciar în specialitatea topografie – cadastru – geodezie C. A. (filele nr. 35 – 45 din dosar), raport ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
După rămânerea definitivă și irevocabilă a prezentei hotărâri, aceasta se va comunica Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară D. și organului financiar local de la locul situării imobilelor.
Ia act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la data de 30 aprilie 2013.
Președinte, Grefier,
E. – D. S. M. F.
Red.jud.E.D.S.
Tehnored.M.F.
6 ex./17.06.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 311/2013.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 772/2013. Judecătoria FILIAŞI → |
|---|
