Plângere contravenţională. Sentința nr. 1283/2013. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1283/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 15-03-2013 în dosarul nr. 13601/231/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
Judecătoria Focșani – Județul V.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1283
Ședința publică din data de 15 Martie 2013
Instanța constituită din:
Președinte – A. M. -Judecător
Grefier – Anișoara G.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulate de petentul C. V. domiciliat în ., în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V., cu sediul în Focșani, ..12, județul V. având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea de pe lista de ședință, a răspuns petentul care s-a legitimat cu CI .-nr._, lipsit fiind intimata și reprezentanții acesteia.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța constată că procedura de citare este legal îndeplinită și că prin întâmpinare intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Totodată, conform dispozițiilor art.1591 alin.4 din C.p.c. instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze cauza în acord cu prevederile art.1 pct.1 din C.p.c. și art.32 al.1 OG 2/2001.
Instanța întreabă petentul dacă a luat la cunoștință de conținutul întâmpinării.
Petentul arată că are cunoștință de întâmpinare, dar nu este adevărat ceea ce s-a menționat în continutul acesteia, întrucât numărul de înmatriculare al remorcii este specificat greșit. Astfel, agentul de poliție i-a fost solicitate actele și certificatul de sănătate. Eu fiind nervos, pentru că mă grăbeam, nu am observat că în acte lipsește tocmai acel certificat de sănătate. Agentul constatator a mers la mașină după care, s-a întors cu procesul verbal de contravenție încheiat. Am întrebat pe ce motiv am fost amendat și am intenționat să fac obiecțiuni, insă nu am avut această posibilitate spunându-mi să mă prezint la postul de poliție dacă vreau lămuriri. Abia când am mers la sediul poliției, mi-au dat posibilitatea să fac mențiuni în procesul verbal.
Instanța întreabă petentul dacă certificatul de proveniență este atașat la dosarul cauzei.
Petentul arată că l-a depus la dosar în copie.
Instanța acordă cuvântul pe probe.
Petentul arată că a fost amendat pe nedrept, pe motiv că vindea porci în piață și nu avea asupra sa certificatul de proveniență. I-am explicat agentului că nu am știut că-mi lipsește din acele acte tocmai acest certificat de sanatate și să-mi acorde posibilitatea să-l aduc de acasa, insă nu am fost înțeles.
Instanța în baza art.167 alin.1C.p.c., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru ambele părți ca fiind pertinentă, concludentă si utilă soluționării cauzei.
Petentul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța acordă cuvântul petentului pe fondul cauzei.
Petentul având cuvântul pe fond, solicită anularea amenzii întrucât nu se consideră vinovat. Agentul constatator nu i-a explicat exact ce documente trebuie să prezinte, iar petentul nu a avut de unde să știe că trebuia să prezinte și certificatul de sănătate al animalelor. Consideră că amenda este neîntemeiată și arată că a făcut dovada cu înscrisuri că porcii sunt crescuți de petent.
Nemaifiind alte cereri instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul judecătoriei Focșani la data de 05.11.2012, sub nr._ petentul C. V. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. V. anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 26.10.2012 întocmit de un agent constatator din cadrul Secției 3 Poliție rurală Vidra, ca nelegal și netemeinic.
În motivare, petentul a invocat ca motiv de nulitate faptul că s-a menționat la rubrica adresa . care nu există și în consecință, sancțiunea din titlu executoriu fiind în imposibilitatea de a fi atribuită petentului, în conformitate cu art.141 alin.8 din OG nr.92/2003 se sancționează cu nulitatea întrucât aceste elemente se asociază cu lipsa domiciliului. Totodată, petentul a mai invocat faptul că prevederea încălcată, respectiv art.3 pct.2 lit.a nu este prevăzută de HG nr.984/2005, încadrarea fiind viciată. Sub aspectul temeiniciei, petentul a susținut că, la data de 26.10.2012, aflându-se în Târgul T., comercializând porcine potrivit certificatului veterinar de sănătate pentru animale nr._/25.10.2012 și a formularului de identificare . nr._ emis de dr. C. T., a fost sancționat de agentul constatator I. A. cu amndă de 600 lei întrucât nu avea documentele prevăzute de legislația sanitar-veterinară, fapt combătut de documentele pe care le-a depus la dosar. Totodată, petentul a mai arătat că la rubrica obiecțiuni a menționat că nu este de acord cu sancțiunea aplicată. A solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Petentul nu a indicat un temeiul de drept al plângerii.
În dovedirea cererii a atașat plângerii în copie procesul-verbal atacat (f.4), certificatului veterinar de sănătate pentru animale nr._/25.10.2012 (f.5-6) și formularul de identificare . nr._ (f.7)
Plângerea este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar.
Fiind legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și judecarea cauzei în lipsă.
În drept a invocat dispozițiile OG nr.2/2001.
În dovedire a depus rapoartele motivate ale agentului constatator I. A. (f.10), agentului șef de poliție S. M. (f.11) și agentului de poliție D. C. (f.12).
Instanța, în baza art.167 alin.1 C.p.c. a încuviințat părților proba cu înscrisuri apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 26.10.2012 întocmit de un agentul constatator I. A. din cadrul Secției 3 Poliție rurală Vidra, petentul C. V. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 500 lei întrucât la data de 26.10.2012, ora 11.15, afându-se în târgul tichiriș organizat în satul T., . depistat în timp ce oferea spre comercializare porcine fără a avea documentele prevăzute de legislația sanitar-veterinară. Fapta reținută în sarcina petentului este prevăzută de art.3 lit.a pct.2 din HG nr.984/2005 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor. Procesul-verbal a fost înmânat contravenientului care a semnat de primire iar la rubrica alte mențiuni a precizat că nu este de acord cu sancțiunea întrucât avea formularul de identificare și formularul de mișcare între doi proprietari.
Întrucât petentul a formulat cererea în termen de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de contravenție, în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va proceda la verificarea legalității și temeiniciei acestuia.
Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul-verbal . nr._/26.10.2012 a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.16 și 17 din OG nr.2/2001, cuprinzând mențiunile obligatoriii prevăzute sub sancțiunea nulității. Astfel, din conținutul actului de constatare reiese că acesta a fost întocmit de subinspectorul I. alin din cadrul I. V.-Secția 3 Poliție rurală Vidra, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia precum și semnătura agentului constatator.
Instanța nu poate reține ca motiv de nelegalitate consemnarea la rubrica domiciliul contravenientului în loc de . evident că este vorba despre o simplă eroare materială care nu atrage nulitatea procesului-verbal de contravenție. Astfel, mențiunile privind datele de identificare ale contravenientului au drept scop identificarea acestuia cu certitudine și în final executarea sancțiunii aplicate și nulitatea procesului-verbal nu intervine decât în cazul în care aceste elemente fie lipsesc cu desăvârșire, fie când din anumite motive, spre exemplu existența mai multor persoane cu date comune, nu este posibilă stabilirea cu certitudine a identității făptuitorului. Chiar și în aceste condiții nulitatea operează doar dacă petentul invocă o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal dat fiind că domiciliul făptuitorului nu este prevăzut de art.17 din OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității exprese și necondiționate. În privința aplicării dispozițiilor art.141 alin.8 din OG nr.92/2003, instanța apreciază că OG nr.2/2001 este o lege specială față de Codul de procedură fiscală și că acest din urmă act normativ completează dispozițiile OG nr.2 numai în măsura în care acestea nu dispun și sunt compatibile. Or, aplicarea unei sancțiuni pe care legea specială nu o prevede nu este posibilă, cum nu este posibilă nici împrumutarea unor cazuri de nulitate altele decât cele reglementate de norma specială
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal susmenționat, aceasta presupune că mențiunile din actul constatator privind existența faptei, persoana care a săvârșit-o și vinovăția acesteia sunt conforme cu realitatea precum și existența unui raport rezonabil de proporționalitate între sancțiunea aplicată și scopul urmărit.
Având în vedere caracterul general al normelor încălcate precum și împrejurarea că sancțiunea pecuniară aplicată, deși nu este excesivă, are deopotrivă caracter punitiv și preventiv, ca o normă penală, în lumina jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului procesul-verbal de constatare constituie o “acuzație în materie penală”, petentul-contravenient beneficiind de prezumția de nevinovăție. În acest caz sarcina probei incumbă organului de constatare și dubiul profită făptuitorului.
Cu toate acestea, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, însă numai în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit dar și respectarea dreptului la apărare.
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, statul fiind liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, iar instanțele au obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru a răsturna situația de fapt din procesul verbal, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de stat de a nu lăsa nesancționate fapte antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Mai mult, potrivit jurisprudenței recente (N. G. c. României, 3 aprilie 2012) garanțiile prevăzute de art.6 nu sunt absolute, partea putând renunța la ele în mod expres și univoc.
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din actul normativ anterior indicat.
În drept sunt incidente dispozițiile art.3 lit.a pct.2 din HG nr.984/2005 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, în conformitate cu care constituia contravenție vânzarea sau înstrãinarea în orice mod a animalelor, cumpãrarea ori luarea acestora în proprietate cu orice titlu, fãrã documentele prevãzute de legislația sanitarã veterinara în vigoare, și se sancționează cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei.
D. fiind că procesul-verbal cuprinde constatările personale ale agentului constatator, făcute cu propriile simțuri, acestea fac dovada până la proba contrară, care revine potrivit art.129 alin.1 C.p.c. petentului, care are obligația să-și probeze pretențiile și apărările.
Or, petentul a afirmat în fața instanței că la data de 26.10.2012 avea asupra sa certificatul veterinar de sănătate pentru animale nr._/25.10.2012 și formularul de identificare . nr._ emis de dr. C. T., însă nu le-a prezentat întrucât agenții de poliție nu i le-au solicitat.
Această afirmație este însă combătută de referatele agenților de poliție care au efectuat controlul, aceștia menționând că petentul le-a comunicat verbal că nu avea asupra sa documentele prevăzute de legislația sanitar-veterinară.
În aceste condiții, simpla afirmație făcută de petent și nesusținută de nicio probă concludentă nu poate răsturna situația de fapt din procesul-verbal de contravenție.
Prin urmare, întrucât prezentarea ulterioară a documentelor nu este de natură să înlăture caracterul contravențional al faptei săvârșite și implicit răspunderea contravenientului, instanța apreciază că situația de fapt din procesul-verbal corespunde realității.
Temeinicia actului constatator presupune de asemenea și existența unui raport rezonabil de proporționalitate între sancțiunea aplicată și scopul urmărit.
Astfel, potrivit prevederilor art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Totodată, art.7 alin.3 din același act normativ stabilește că avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune.
Or, deși nu a făcut dovada faptului că la data controlului petentul avea asupra sa certificatul veterinar de sănătate pentru animale vii, totuși, la dosarul cauzei acesta a depus atât certificatul veterinar de sănătate pentru animale nr._/25.10.2012 și formularul de identificare . nr._ (f.5-6, 7), ambele emise de dr. C. T..
În aceste condiții, instanța apreciază că prin fapta săvârșită petentul a adus o atingere minimă valorilor protejate de lege. Astfel, prin normele încălcate se asigură comercializare doar a animalelor care respectă cerințele sanitar-veterinare, și în final asigurarea sănătății publice.
Prin urmare, față de conținutul faptei săvârșite, de împrejurările concrete și de urmarea produsă, instanța apreciază că deși a fost aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege, amenda contravențională în valoare de 600 lei este disproporționată în raport de scopul urmărit de legiuitor.
D. fiind obiectul prezentei cauze, instanța nu va avea în vedere la soluționarea pricinii procesul-verbal de contravenție . nr._/26.10.2012 prin care petentul a fost sancționat pentru proferarea de injurii la adresa organelor de poliție și provocarea de scandal public, depus la dosar de intimat (f.13)
Astfel, scopul educativ și preventiv al dispozițiilor încălcate poate fi realizat în prezenta cauză și prin aplicarea sancțiunii avertisment.
Față de aceste considerente, instanța va admite plângerea, va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment și va menține restul dispozițiilor din cuprinsul procesului-verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTORASTE
Admite în parte plângerea formulată de petentul C. V. domiciliat în ..
Modifică procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 26.10.2012, întocmit de agentul constatator I. A. din cadrul Inspectoratul de Poliție al județului V.- Serviciul Public Rutier 3 Vidra, în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 600 lei aplicată petentului C. V. cu avertisment.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal atacat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 Martie 2013.
Președinte, Grefier,
A. M. Anișoara G.
Red.M.A./ Tehnored. A.G.
Ex: 5 / 12.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1282/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4298/2013.... → |
|---|
