Plângere contravenţională. Sentința nr. 1539/2013. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1539/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 29-03-2013 în dosarul nr. 15303/231/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
Judecătoria Focșani – Județul V.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1539
Ședința publică din data de 29 Martie 2013
Instanța constituită din:
Președinte – A. M. -Judecător
Grefier – Anișoara G.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulate de petentul A. NICUȘOR cu domiciliul in com.Garoafa, ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE V. – cu sediul în Mun.Focșani, ..12, jud.V., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut cauzei în ședință publică, în ordinea de pe lista de ședință, a răspuns petentul și s-a legitimat, lipsă fiind intimata și reprezentanții acesteia.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța constată procedura de citare legal îndeplinită iar prin întâmpinare intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care întreabă petentul dacă mai are alte cereri de formulat.
Petentul depune la dosar o . înscrisuri și arată că nu mai are cereri prealabile, însă solicită audierea martorului prezent.
Instanța ia act că petentul s-a conformat dispozițiilor de la termenul anterior și a depus la dosar înscrisuri emise de Primăria comunei Garoafa, respectiv caracterizare.
Instanța, în baza art.167 alin.1C.p.c., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar pentru petent, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă si utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri, instanța dispune audierea martorului I. V., sub prestare de jurământ, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Instanța acordă petentului cuvântul pe fond.
Petentul având cuvântul pe fondul cauzei, solicită anularea procesului verbal contestat, întrucât nu se consideră vinovat. Arată că, nu are bani cu ce să achite amenda, întrucât nu lucrează.
Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat, instanța se consideră lămurită și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând, asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței la data de 10.12.2012 sub nr._, petentul A. Nicușor a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. V. anularea procesului-verbal . nr._/14.11.2012 întocmit Inspectoratul
de Poliție al Județului V. – Postul de poliție Garoafa, ca netemeinic exonerarea de la plata amenzii contravenționale aplicate.
În motivare petentul a arătat că a fost sancționat cu suma de 500 lei pentru că ar fi adresat cuvinte jignitoare soției și ar fi alungat-o din locuință, aceste fapte nefiind reale. Petentul a precizat că doar a avut o discuție cu soția pe fondul unor neînțelegeri familiale și a amenințărilor primite de la soție fără a avea loc un incident de natura celui descris de agentul de poliție. Totodată, petentul a menționat că procesul-verbal a fost încheiat fără a exista vreo sesizare în acest sens.
În drept au fost invocate dispozițiile OG nr.2/2001.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și martori și a depus în original procesul-verbal atacat (f.3).
Plângerea este scutită de plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar.
Fiind legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și judecarea cauzei în lipsă.
A invocat în drept dispozițiile OG nr.2/2001.
În dovedire a depus la dosar în copie: raportul motivat al agentului constatator (f.5), fișa de intervenție la eveniment (f.6), procesul-verbal de intervenție 112 (f.7).
În temeiul prevederilor art.167 alin.1 C.p.c., apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri iar petentului proba cu martorul I. V. care a fost audiată în ședință publică, declarația fiind consemnată și atașată la dosar (f.21). Totodată, petentul a depus ancheta socială efectuată de primăria Garoafa în dosarul de divorț nr._/231/2012 (f.16-18), caracterizarea minorei A. N. (f.19) și caracterizarea petentului (f.20).
Analizând procesul-verbal atacat prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, constată următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/14.11.2012 întocmit de agentul constatator E. D. din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului V. – Postul de poliție Garoafa, petentul A. Nicușor a fost sancționat cu amendă în cuantum de 500 lei întrucât la data de 24.11.2012, ora 18.42, aflându-se în locuință i-a adresat soției injurii și expresii jignitoare și i-a alungat pe aceasta și cei doi copii din locuință, faptă prevăzută de art.2 pct.30 și sancționată de art.3 alin.1 lit.b din Legea nr.61/1991. Procesul-verbal a fost înmânat contravenientului care a semnat de primire, la rubrica Alte mențiuni a precizat că se afla în curte și a fost amenințat.
Întrucât petentul a formulat cererea în termenul legal, în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va proceda la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal atacat.
Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul-verbal . nr._/14.11.2012 a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.16 și 17 din OG nr.2/2001, cuprinzând mențiunile obligatoriii prevăzute sub sancțiunea nulității. Astfel, din conținutul actului de constatare reiese că acesta a fost întocmit de agent șef de poliție E. D. din cadrul Postului de poliție Garoafa, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia precum și semnătura agentului constatator. Prin urmare, nu este incident niciunul dintre cazurile de nulitate expresă prevăzute de OG nr.2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal susmenționat, aceasta presupune că mențiunile din actul constatator privind existența faptei, persoana care a săvârșit-o și vinovăția acesteia sunt conforme cu realitatea.
Având în vedere caracterul general al normelor încălcate precum și împrejurarea că sancțiunea pecuniară aplicată, deși nu este excesivă, are deopotrivă caracter punitiv și preventiv, ca o normă penală, în lumina jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului
procesul-verbal de constatare constituie o “acuzație în materie penală” petentul-contravenient beneficiind de prezumția de nevinovăție.
Cu toate acestea, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, însă numai în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit dar și respectarea dreptului la apărare.
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, statul fiind liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, iar instanțele au obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru a răsturna situația de fapt din procesul verbal, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de stat de a nu lăsa nesancționate fapte antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Astfel, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din actul normativ anterior indicat, beneficiind de o prezumție relativă de veridicitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil.
Prin plângerea formulată petentul a criticat procesul-verbal pentru netemeinicie invocând faptul că între acesta și soția sa a avut loc o simplă discuție pe fondul amenințărilor făcute de soția sa și că procesul-verbal a fost întocmit fără a exista o sesizare.
Asupra criticilor formulate, instanța reține următoarele:
La data de 24.11.2012 agenții de poliție din cadrul Postului de poliție Garoafa au fost sesizați prin intermediul serviciului SNUAU 112 de către A. G., soția petentului, cu privire la existența unui scandal în familie, fapt ce rezultă atât din cuprinsul raportului motivat al agentului constatator (f.5) cât și a fișei de intervenție la eveniment întocmită și a procesului-verbal de intervenție la 112 (f.6 și 7).
În urma sesizării agenții de poliție s-au deplasat la domiciliul petentului unde au constatat că petentul refuza să îi primească în locuință pe soție și cei doi copii iar în prezența agenților A. G. a adresat petentului expresii și cuvinte jignitoare și chiar manifestându-se în mod violent față de petent.
Față de această situație de fapt, agenții de poliție au procedat la sancționarea cu amendă contravențională atât a petentului cât și a soției acestuia, A. G..
În drept sunt incidente dispozițiile art.3 pct.28 din Legea nr.61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice în conformitate cu care constituie contravenție alungarea din locuința comunã a soțului sau soției, a copiilor, precum și a oricãrei alte persoane aflate în întreținere iar conform art.4 alin.1 lit.b fapta se sancționeazã cu amendã de la 200 lei la 1.000 lei.
Astfel deși prin procesul-verbal contestat agentul constatator a încadrat fapta săvârșită sub aspectul contravenției prevăzute de art.2 pct.30 și sancțiunea a fost aplicată potrivit dispozițiilor art.3 alin.1 lit.b.din Legea nr.61/1991, totuși, atât din descrierea faptei cât și din cuprinsul procesului-verbal de intervenție la 112 (f.7) rezultă că petentul A.
Nicușor a fost sancționat cu amendă în cuantum de 500 lei întrucât la data de 24.11.2012 a alungat din locuință soția și cei doi copii.
Având în vedere că instanța nu este ținută de încadrarea juridică făcută de agentul constataor și mai mult, constatând că sancțiunea a fost aplicată în limitele legale, greșita încadrare nu împietează asupra valabilității procesului-verbal de constatare.
Referitor la critica privind intervenția organelor de poliție fără a exista o sesizare prealabilă, instanța constată în primul rând că aceasta a fost urmarea sesizării făcute de A. G., soția petentului, și în al doilea rând, potrivit art. 15 alin.3 din OG nr.2/2001 ofițerii și subofițerii din cadrul Ministerului de Interne constata contravenții privind apărarea ordinii publice, circulația pe drumurile publice regulile generale de comerț vânzarea, circulația și transportul produselor alimentare și nealimentare, etc.
Legea nu condiționează constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor de existența unor sesizări, dat fiind că agenții de poliție au obligația de a interveni ori de câte ori au cunoștință de existența unei încălcări a normelor legale, inclusiv atunci când află despre acestea prin mijloace specifice, în cazul sesizării din oficiu.
Prin urmare, agenții de poliție au procedat în mod legal, în conformitate cu atribuțiile stabilite prin lege.
În privința apărării petentului privind faptul că nu a provocat scandal, instanța constatată că prin procesul-verbal atacat acesta a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei pentru că a alungat din locuință soția și cei doi copii, fapt constatat personal de agenții de poliție sosiți la fața locului cărora petentul le-a declarat că nu îi primește în locuință pe aceștia.
În consecință, împrejurarea dacă săvârșirea contravenției a fost determinată de existența în prealabil a unei discuții contradictorii cu soția este irelevantă, legea necondiționând sancționarea de acest aspect.
Instanța nu poate reține ca motiv de netemeinicie nici faptul că relațiile dintre cei doi soți erau tensionate, sau firea violentă a soției petentului, A. G., aceasta fiind sancționată la rândul său pentru faptele săvârșite.
Mai mult, în fața instanței petentul a negat săvârșirea faptei afirmând că a avut loc o ceartă dar nu a lovit-o și nici nu i-a adresat soției sale cuvinte jignitoare.
Întrucât săvârșirea faptei a fost constatată de agenții de poliție personal, situația de fapt reținută face dovada până la proba contrară, care potrivit dispozițiilor art.129 alin.1 teza a II-a revine petentului.
Or, instanța observă că din probele administrate nu a reieșit o altă situație de fapt contrară, martora audiată, I. V., arătând că nu a asistat personal la faptele din data de 24.11.0212 (f. 21).
Prin urmare, simpla afirmație nu are valoare probatorie.
În aceste condiții, instanța apreciază că procesul-verbal este temeinic și corespunde realității.
Sub aspectul sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal atacat, potrivit dispozițiilor art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța constată că petentului-contravenient i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei, sancțiunea fiind legală, situată între limitele pevăzute de lege. Astfel, conform art.4 alin.1 lit.b fapta săvârșită de sancționează cu amendă între 200 și 1000 lei.
La aprecierea justei individualizări a sancțiunii instanța are în vedere nu doar împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta ci și circumstanțele personale ale contravenientului.
Astfel, atât din declarația martorei I. V. (f.21) cât și din cuprinsul anchetei sociale efectuate de funcționari din cadrul primăriei Garoafa (f.16-18) rezultă că petentul A. Nicușor și soția acestuia s-au despărțit în fapt în anul 2012, cei doi locuind separat și petentul îngrijindu-se de creșterea și educarea celor doi copii minori.
Totodată, din caracterizarea efectuată de primarul comunei Garoafa (f.20) rezultă că petentul nu este angajat, nu beneficiază de ajutor de șomaj sau de ajutor social iar din ancheta socială realizată reiese că acesta asigură subzistența familiei lucrând ca zilier în domeniul construcțiilor.
Mai mult, instanța trebuie să aibă în vedere la aprecierea gravității faptei săvârșite toate împrejurările de comitere.
Trebuie avut astfel în vedere situația conflictuală dintre cei doi soți, care este de notorietate astfel cum a reieșit din declarația martorei I. V., faptul că aceștia sunt despărțiți din anul 2012, locuind separat, precum și comportamentul violent pe care A. G. l-a avut față de petent chiar în prezența agenților de poliție.
În aceste condiții, instanța apreciază că sancțiunea principală a amenzii contravenționale este disproporționată, întrucât executarea ei ar putea pune în pericol însăși existența și întreținerea familiei petentului, caz în care s-a crea un dezechilibru între scopul urmărit de legiuitor de a nu lăsa nepedepsite faptele antisocial și mijlocul folosit, sancțiunea aplicată.
Instanța consideră așadar că sancțiunea avertisment este suficientă și aptă să asigure scopul educativ, preventiv și represiv urmărit de legiuitor, dat fiind și faptul că sancționarea contravenienților nu are un obiectiv eminamente represiv ci unul preponderent preventiv și educativ.
Având în vedere aceste considerente, instanța apreciază că plângerea contravențională este întemeiată sub acest aspect, astfel că o va admite în parte și va înlocui sancțiunea principală a amenzii cu avertisment, menținând restul dispozițiilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea formulată de petentul A. NICUȘOR cu domiciliul in com.Garoafa, ..
Modifică procesul-verbal de contravenție . nr._/14.11.2012 întocmit de agentul constatator E. D. din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului V. – Postul de poliție Garoafa, în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei aplicată petentului cu avertisment.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal atacat.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 Martie 2013.
Președinte, Grefier,
A. M. Anișoara G.
Red.M.A./ Tehnored. A.G.
Ex: 6 / 26.04.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4001/2013.... | Fond funciar. Sentința nr. 2975/2013. Judecătoria FOCŞANI → |
|---|
