Plângere contravenţională. Sentința nr. 1978/2013. Judecătoria FOCŞANI

Sentința nr. 1978/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 19-04-2013 în dosarul nr. 12273/231/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

Judecătoria Focșani-Județul V.

SECTIA CIVILA

Sentința civilă nr. 1978

Ședința publică din data de 19. Aprilie.2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – A. M. -Judecător

GREFIER – Anișoara G.

Pe rol fiind soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de petentul D. G.– la cab.av.D. N. cu sediul în mun.Bacău, ..94C, ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE V., cu sediul in Mun.Focșani, ..12, jud.V., având ca obiect plângere contravențională.

La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea de pe lista de ședință au lipsit părțile.

Instanța, având în vedere că lipsesc părțile, în temeiul art.104 alin.13 din Hot. CSM nr.352/2005, lasă cauza la a doua strigare.

La a doua strigare la apelul nominal făcut în ședință publică părțile au lipsit.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța constată procedura de citare legal îndeplinită iar prin întâmpinare intimata I. V., a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În baza art.167 alin.1C.p.c., instanța încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosar și intimatei proba cu înregistrarea video, apreciind că este pertinentă, concludentă si utilă soluționării cauzei.

La termenul anterior instanța a încuviințat pentru petent proba cu doi martori, pe care petentul avea obligația să-i prezinte personal, sau să îi indice cu listă la dosar în termen de 5 zile de la încuviințare.

Totodată, instanța constată că deși petentul nu a fost citat cu această mențiune, în baza dispozițiilor art.186 al.1 din C.pr.civilă, întrucât acesta nu s-a conformat îl decade din probă.

Nemaifiind alte cereri sau excepții de invocat, instanța se consideră lămurită și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței la data de 04.10.2012 sub nr._, petentul D. G. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. V.-Serviciul rutier anularea procesului-verbal . nr._ din data de 25.09.2012, ca netemeinic.

În motivare, petentul a arătat că situația de fapt reținută prin procesul-verbal atacat nu corespunde realității, viteza indicată nefiind cea reală.

În drept au fost invocate dispozițiile OG nr.2/2001 și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu martori și a depus în copie procesul-verbal atacat (f.8),.

Plângerea este scutită de plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar.

Fiind legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și judecarea cauzei în lipsă.

În motivare a arătat că la data de 25.09.2012, ora 19.00, petentul a condus autoturismul cu număr de înmatriculare_, în zona Piața de struguri Urechești, în sector de limitare de viteză de 50 km/h, cu viteza de 106 Km/h, fiind înregistrat pe aparatul radar montat pe auto aparținând MAI_, depășind viteza legală cu 56 km/h.

A invocat în drept dispozițiile OG nr.2/2001.

În dovedire a depus la dosar în copie: buletinul de verificare metrologică nr._/10.04.2012 (f.14), atestatul de operator radar al agentului constatator R. V. (f.14), CD cu înregistrarea video privind săvârșirea faptei (f.15) și raportul motivat al agentului constatator (f.16).

În temeiul prevederilor art.167 alin.1 C.p.c., apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri și intimatului proba cu înregistrarea video privind săvârșirea faptei iar petentului proba cu doi martori. Totodată, instanța a dispus citarea intimatului cu mențiunea să facă dovada faptului că zona în care a fost săvârșită fapta este cu limitare de viteză de 50 km/h.

La termenul din data de 19.04.2012, intimatul s-a conformat dispozițiilor instanței, raportul motivat al agentului constatator (f.31, 35), buletinul de verificare metrologică nr._/10.04.2012 (f.48), adresa nr.1802/14.12.2012 a Secției Drumuri și poduri Focșani (f.32), cartea de identitate a autovehiculului Mai nr._ (f.33) și buletinul de verificare metrologică nr._/10.04.2012 (f.34) .

Analizând procesul-verbal contestat, prin prisma motivelor invocate și a probelor administrate, constată următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/25.09.2012, întocmit de agentul constatator R. V. din cadrul I. V.-Serviciul rutier, petentul D. G. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 630 lei și suspendarea dreptului de a conduce pentru 90 zile întrucât la data de 25.09.2012, ora 19.00, petentul a condus autoturismul marca Mercedes cu număr de înmatriculare_, pe DN2 E 85, în afara localității Urechești, în zona Piața de struguri, km 171, în sector de limitare de viteză de 50 km/h, cu viteza de 106 Km/h, fiind înregistrat pe aparatul radar montat pe auto aparținând MAI_ . Fapta reținută în sarcina petentului este prevăzută de art.121 alin.1 din HG nr.1391/2006 și sancționată potrivit art.102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002. Procesul-verbal a fost înmânat contravenientului care a semnat de primire iar la rubrica Alte mențiuni a precizat că era în afara localității.

Întrucât petentul a formulat cererea în termenul legal, în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va proceda la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal atacat.

Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul-verbal . nr._/25.09.2012 a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.16 și 17 din OG nr.2/2001, cuprinzând mențiunile obligatoriii prevăzute sub sancțiunea nulității. Astfel, din conținutul actului de constatare reiese că acesta a fost întocmit de agentul șef principal de poliție R. V. din cadrul I. V.-Serviciul rutier, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia precum și semnătura agentului constatator.

Prin urmare, nu este incident niciunul dintre cazurile de nulitate expresă prevăzute de OG nr.2/2001.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal susmenționat, aceasta presupune că mențiunile din actul constatator privind existența faptei, persoana care a săvârșit-o și vinovăția acesteia sunt conforme cu realitatea.

Având în vedere caracterul general al normelor încălcate precum și împrejurarea că sancțiunea pecuniară aplicată, deși nu este excesivă, are deopotrivă caracter punitiv și preventiv, ca o normă penală, în lumina jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului procesul-verbal de constatare constituie o “acuzație în materie penală”, petentul-contravenient beneficiind de prezumția de nevinovăție. În acest caz sarcina probei incumbă organului de constatare și dubiul profită făptuitorului.

Cu toate acestea, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, însă numai în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit dar și respectarea dreptului la apărare.

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, statul fiind liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, iar instanțele au obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru a răsturna situația de fapt din procesul verbal, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de stat de a nu lăsa nesancționate fapte antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Mai mult, potrivit jurisprudenței recente (N. G. c. României, 3 aprilie 2012) garanțiile prevăzute de art.6 nu sunt absolute, partea putând renunța la ele în mod expres și univoc.

Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil.

Astfel, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din actul normativ anterior indicat.

În drept, sunt incidente dispozițiile art.121 alin.1 di HG nr.1391/2006 în conformitate cu care conducãtorii de vehicule sunt obligați sa respecte viteza maxima admisã pe sectorul de drum pe care circula și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusa prin mijloacele de semnalizare. Totodată, potrivit art.102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002 constituie contravenție depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic. Această faptă se sancționează cu amenda din clasa a IV-a de sanctiuni (de la 9 la 20 puncte-amenda) si cu aplicarea sanctiunii complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile.

Conform pct.1.2. din Norma de metrologie legala NML 021-05 "Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)" pentru a putea fi introduse utilizate în masurările de interes public, cinemometrele trebuie sa îndeplineascã atât cerințele metrologice și tehnice prevãzute în prezenta norma.

Referitor la cerințele metrologice, instanța observă că intimatul a depus la dosarul cauzei buletinul de verificare metrologică nr._/10.04.2012 (f.34) care atestă legalitatea și conformitatea aparatului radar montat pe autospeciala aparținând MAI cu număr de înmatriculare_, care în prezent are număr de înmatriculare MAI_, conform cărții de identitate depusă la dosar (f.33) cu cerințele metrologice. Având în vedere că verificarea a fost efectuată la data de 10.04.2012 și este valabilă 1 an, rezultă că la data constatării faptei, respectiv la 25.09.2012, aparatul radar funcționa în conformitate cu cerințele metrologice prevăzute de Norma de metrologie legala NML 021-05.

Deși legalitatea și conformitatea cu normele de metrologie legală a aparatului radar Autovision montat pe autospeciala_ (MAI_) este atestată, în concret și înregistrarea video trebuie să respecte anumite cerințe tehnice.

Astfel, potrivit punctului 3.5.1. din Norma de Metrologie NML 021-05 înregistrãrile efectuate trebuie sã cuprindã cel puțin urmãtoarele: data și ora la care a fost efectuatã mãsurarea, valoarea vitezei mãsurate precum și imaginea autovehiculului, din care sã poatã fi pus în evidențã numãrul de înmatriculare al acestuia.

Or, înregistrarea video (f.15) prezentată de intimat, este în conformitate cu cerințele legale, din analiza acestora rezultând că înregistrarea video fost efectuată la data de 25.09.2012, ora 19.00, viteza de deplasare a autovehiculului fiind de 106 km/h iar imaginea autovehiculului permite individualizarea mărcii autovehiculului, respectiv Mercedes, și a numărului de înmatriculare,_ .

Cu toate acestea, prin plângerea formulată petentul a susținut că situația de fapt reținută nu este conformă cu realitatea iar în procesul-verbal atacat, la rubrica Alte mențiuni a precizat că era în afara localității.

Din cuprinsul procesului-verbal atacat rezultă că fapta a fost săvârșită pe DN2 E 85, în afara localității Urechești, în zona Piața de struguri, km 171, în sector de limitare de viteză de 50 km/h.

Or, din adresa nr.1802/14.12.2012 a Secției Drumuri și poduri Focșani (f.32) rezultă că pe DN2 există mai multe sectoare în afara localității unde limita legală de viteză a fost modificată de la 90 km/h la 50 sau 70 km/h.

Astfel, instanța observă că locul săvârșirii faptei nu se încadrează în niciunul dintre sectoarele unde administratorul drumului a redus limita maximă de viteză, întrucât între km 167+881 m și km 174+675m limita legală de viteză nu a fost modificată, astfel că potrivit legii aceasta este de 90 km/h.

În aceste condiții, fapta fiind săvârșită la km 171 pe DN 2 rezultă că fapta a fost greșit încadrat, fapt ce a atras aplicarea unei sancțiuni peste limita legală, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție astfel că nu mai este necesară analiza individualizării sancțiunii aplicate.

Având în vederea aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat a este netemeinic, plângerea contravențională fiind fondată, astfel că instanța o va admite și va anula procesul-verbal contestat cu consecința exonerării de la plata

amenzii aplicate și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea formulată de petentul D. G.– la cab.av.D. N. cu sediul în mun.Bacău, ..94C, ..

Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 25.09.2012, întocmit de agentul constatator R. V. din cadrul Inspectoratului de Poliție al județului V.-Serviciul rutier și exonerează petentul D. G. de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 630 de lei.

Înlătură sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi data de 19.Aprilie.2013.

Președinte, Grefier,

A. M. Anișoara G.

Red. A.M. / Tehn. A.G.

Ex.6/ 20.05.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1978/2013. Judecătoria FOCŞANI