Plângere contravenţională. Sentința nr. 3029/2013. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3029/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 20-06-2013 în dosarul nr. 11878/231/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
Judecătoria Focșani – Județul V.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3029
Ședința publică din data de 2o.o6..2o13
Președinte – A. M. T. – vicepreședinte Judecătorie
Grefier – L. I.
Pe rol se află soluționarea plangerii contraventionale formulate de petentul G. S. Focșani, Bld. Brăilei nr 29 . impotriva procesului verbal de contraventie . nr._/14.o9.2o12 emis de IJP V..
La apelul nominal făcut cauzei în ședință publică au răspuns petentul personal si asistat de av. C. D. cu împuternicirea avocatiala nr._ si martorul propus de petent, lipsa fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care arata faptul că intimatul a inaintat CD-ul ce a fost deja comunicat petentului, după care;
Av.C. D. pentru petent precizează ca a vizionat CD-ul.
Instanța dispune audierea martorului prezent, sub prestare de jurământ, note consemnate si atașate la dosarul cauzei.
Nemaifiind probe de administrat, instanța constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in fond;
Av.C. D. având cuvântul pentru petent, solicită admiterea plângerii potrivit art. 6 al. 1 OG 2/2001 procesul verbal fiind nul, neindicându-se actul normativ, situatia de fapt retinuta este una (neacordare prioritate) iar ca temei de drept, se indica cel referitor la alte cerințe stabilite de lege. In subsidiar, solicită a se constata ca procesul verbal este nelegal, incalcandu-se disp.art. 181 HG 1391/2006. pe situația de fapt, arata faptul că in sensul giratoriu de la B. Post, petentul intenționând să intre pe . in fata un auto de gabarit mai mare si nu avea vizibilitate. In cazul neluării in considerare a acestui aspect, solicită înlocuirea amenzii cu avertisment având in vedere că petentul este la prima abatere iar fapta nu prezintă pericol social. Nu solicită cheltuieli de judecata.
I N S T A N T A ;
Asupra plângerii contravenționale de față;
Prin plângerea înregistrată la nr._ petentul G. S. în termen legal a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._/14.o9.2o12 emis de IJP V. – Serviciul Poliției Rutiere, prin care a fost sancționat cu amendă în cuantum de 420 lei și 6 puncte penalizare si ridicarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 3o zile, în conformitate cu prevederile art. 135 lit. h din HG 1391/2006 rep. si art. 36 al. 1 din OUG 195/2002.
În motivarea cererii sale petentul arată faptul că la data de 14.o9.2o12 in jurul orelor 13,oo se deplasa cu auto personal cu nr. VN_ pe . de pietoni prevazuta cu marcaj si indicator rutier in fata B. POST, nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonilor angajati in traversare, petentul intelegand sa invoce prealabil excepția de nulitate absolută a procesului verbal de contraventie pentru nerespectarea prev. art. 16 al. 1 din OG 2/2001, că formularul pe care s-a intocmit procesul verbal de contravenție nu respecta modelul prev. de art. 181 din HG 1391/2006 si cata vreme nu a fost formularul prevazut de legiuitor completat si neinscrise mentiunile prevazute in Procesul verbal de contravenție a fost întocmit pe exemplarul nr. 2, încălcându-se disp.art. 181 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 care prevede că „in situația in care fapta a fost constată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijl lipsa acestor mentiuni ar atrage nulitatea absolută a procesului verbal pentru nerespectarea conditiilor de formă impuse de legiuitor iar pe fond, solicitând admiterea plangerii si exonerarea sa de orice răspundere avand in vedere că distanta la care se afla oprit echipajul de politie din punctul sau de vedere nu permitea observarea directă si obiectivă a modalitatii de ieșire din sensul giratoriu si a traversării trecerii de pietoni si ca mai mult decat atat in fata sa se deplasa un auto de mare tonaj care i-ar fi obstrucționat vizibilitatea, aspecte in raport de care petentul opinează ca faptele stabilite in sarcina sa nu exista.
Totodată, cu privire la fondul cauzei, a fost invocat art. 6 din CEDO si jurisprudenta data de cauza A. împotriva României cu aplicarea principiului in dubio pro reo.
In subsidiar, s-a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii si a celei complementare cu sancțiunea avertismentului.
In drept, in afara dispozițiilor anterior menționate au fost invocate si disp.OG 2/2001 iar in dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri si un martor Hoszu C..
Agentul constatator, legal citat, în termen legal, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată; la data de 14.o9.2o12 petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare VN_ pe . si ca la trecerea de pietoni din dreptul B. POSTA, ACESTA nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajati in traversarea regulamentara a strazii pe trecerea de pietoni semnalizata si marcat corespunzator, pe sensul sau de mers. De asemenea, petentul nu a purtat centura de siguranta pe timpul deplasarii, fapte ce in opinia intimatei prezinta un grad ridicat de pericol social, cauzator de accidente de circulatie soldate cu victime omenesti.
In drept, au fost invocate disp.art. 112 rap. la art. 242 al. 2 C.p.c.
În apărare intimata a solicitat proba cu acte, sens în care a depus CD și atestatul operatorului radar pentru agent sef politie M. M. ce care a si intocmit procesul verbal in speta contestat.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului instanța reține următoarea situație de fapt;
Prin procesul verbal CP nr._/14.o9.2o12 emis de IJP V. – Serviciul Poliției Rutiere, s-a reținut în sarcina petentului că la data de la data de 14.o9.2o12 petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare VN_ pe . si ca la trecerea de pietoni din dreptul B. POSTA, ACESTA nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajati in traversarea regulamentara a strazii pe trecerea de pietoni semnalizata si marcat corespunzator, pe sensul sau de mers. De asemenea, petentul nu a purtat centura de siguranta pe timpul deplasarii.
Petentul a solicitat anularea procesului-verbal avându-se în vedere în principal că au fost încălcate privind mențiunile obligatorii din cuprinsul procesului verbal prev. de art. 180 – 181 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 in sensul că nu au fost arătate toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravitații faptelor si respectiv faptul că procesul verbal nu a fost încheiat pe modelul prevăzut in Anexa 1 D.
Analizând plângerea prin prisma criticilor formulate reținem că procesul verbal întrunește toate condițiile de fond si forma prev. de OG 2/2001 raportat la OUG 195/2002 si că chiar in situația că nu ar fi menționate împrejurările ce puteau servi la aprecierea gravității faptei sau susținerile privind formularul folosit, nu pot fi cauze de nulitate absolută si care să atragă consecința anularii procesului verbal in speță contestat, drept pentru care acestea nu pot fi primite ca temeinice.
Agentul constatator a depus la dosarul cauzei CD, in urma vizionării acestuia rezultând că intradevăr, la ieșirea din sensul giratoriu aflat in imediata apropiere A B. POSTA Sucursala Centrala Focșani, la intrarea pe . a acordat prioritate de trecere.
Totodată insă s-a putut observa că in fata autoturismului condus de petent se deplasa un altul, de gabarit mai mare care a pus oarecum in dificultate petentul, opturandu-i vizibilitatea cu privire la eventuali pietoni angajați in traversarea străzii pe marcaj special prevăzut in acest sens.
Este adevărat că s-a depus la dosarul cauzei buletin de verificare metrologică și atestat de operator radar a agentului de Poliției Rutieră A.S.A. M. M. emis de MAI – Inspectoratul de Poliție al Județului V., cel ce a întocmit procesul verbal în speță contestat, probe suficiente și relevante totusi pentru reținerea ca temeinic a procesului-verbal având în vedere garanțiile procesuale recunoscute și garante de art. 6 din CEDO (care face parte din dreptul intern în baza art. 11din Constituția României și are prioritate în temeiul art. 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Aceasta deoarece, deși în dreptul intern contravențiile au fost dezincriminate, în lumina jurisprudenței CEDO (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kaubec c. Slovaciei) acest gen de contravenție (referitor la circulația pe drumurile publice) intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente:
– 1. norma juridică ce sancționează astfel de fapte care are caracter general;
– 2. amenda (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv);
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberg c. Moldovei, Maszini C. România, hotărârea din 21.10.2006) că aceste criterii (care sunt alternative și nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție caracter penal.
Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 din Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Față de aceste precizări, trebuie avut în vedere faptul că textul Convenției europene a drepturilor omului (la fel ca și jurisprudența Curții) face parte din dreptul intern al României încă din anul 1994, iar, în raport de dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile. Așadar, indiferent de reglementarea de care beneficiază contravențiile în dreptul intern, în lumina jurisprudenței CEDO ele intră în sfera acuzațiilor în materie penală. De nenumărate ori, Curtea europeană a drepturilor omului a subliniat faptul că ele s-ar goli de sens, de conținut, întregul sistem de protecție a drepturilor omului dacă s-ar recunoaște legiuitorului intern posibilitatea de a scoate de sub incidența convenției anumite cazuri în care ar trebui garantate și protejate drepturile omului.
În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acest proces-verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției.
Beneficiind de prezumția, petentul nu este obligat să își dovedească nevinovăția, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator, orice îndoială profitând persoanei acuzate de săvârșirea contravenției („in dubio pro reo”), sens in care petentul a inteles sa solicite administrarea probei testimoniale fiind audiat un martor in cauza la cererea sa, ce a invederat instantei ca intradevăr, la . in fata autoturismului petentului pe acelasi sens de deplasare se deplasa o masina de mare tonaj si in opina acestuia, ar fi fost de natură a obtura vizibilitatea petentului cu privire la eventuali pietoni angajati pe trecerea respectivă. Martorul arata ca, din cate isi aminteste, la momentul respectiv nu se aflau angajati pietoni in traversare iar in ce priveste portul centurii de siguranta de către petent, nu–si amintește daca la momentul respectiv petentul avea sau nu montat centura de siguranta.
De altfel, cu privire la cea de a doua contraventie privind lipsa centurii de siguranta, petentul nici nu a solicitat administrarea vreunei probe, mai mult decat atat, nici nu a adus vreo critică respectiv nu a făcut vreo apărare cu privire la aceasta contraventie, ceea ce poate fi interpretat ca o recunoastere a vinovăției sale in ceea ce priveste contraventia prev. de art. 36 al. 1 din OUG 195/2002.
Beneficiind de prezumția de nevinovăție, iar sarcina administrării probelor revenind agentului constatator, deoarece prin actele depuse la dosar s-a demonstrat în mod direct și convingător faptul că ar fi vinovat de săvârșirea celor două contravenții instanta urmează să rețină ca temeinic si legal procesul verbal contestat in ceea ce priveste situatia in fapt si in drept.
Insă, in ceea ce privește sancțiunea aplicată petentului cu privire la contravenția prev. de art. 135 lit. H din HG 1391/2006 (neacordare de prioritate) respectiv amenda de 280 lei si aplicarea masurii complementare a reținerii permisului pe o perioada de 3o de zile, instanța constata excesivă aceasta sancțiune aplicată in raport de circumstanțele concrete in care fapta a avut loc și avand in vedere si faptul că dispozitiile OUG 195/2002 cu privire la aplicarea santiunilor complementare nu are un caracter imperativ, și pe cale de consecință, va admite plângerea in parte întemeiată fiind dispunând înlăturarea sanctiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce, menținând celelalte dispoziții privind amenzile de 280 lei si 140 lei, ca legale fiind.
Urmează a se lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Văzând că plângerea este scutită de taxă de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E ;
Admite în parte plângerea contraventionala inregistrata la nr._, formulată de petentul G. S. Focșani, Bld. Brăilei nr 29 . împotriva procesului verbal de contraventie . nr._/14.o9.2o12 emis de IJP V..
Dispune înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile.
Mentine celelalte dispoziții.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,20.06.2013.
Președinte, Grefier,
Ex.5/3.o7.2o13
A.M.T./L.I.
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 06/2013. Judecătoria FOCŞANI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1533/2013.... → |
|---|
