Plângere contravenţională. Sentința nr. 309/2013. Judecătoria FOCŞANI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 309/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 25-01-2013 în dosarul nr. 9823/231/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
Judecătoria Focșani – Județul V.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 309
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
Președinte – A. M.- Judecător
Grefier – M. I.
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulate de petentul T. M. cu domiciliul în com.Milcovul, ., în contradictoriu cu intimata INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE V., cu sediul in Focșani, ..12, jud.V., având ca obiect plângere contravențională.
Dezbaterile orale asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 18.01.2013, fiind consemnate și în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când instanța, în vederea deliberării și pentru când petentul va depune concluzii in scris, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 25.01.2013.
INSTANȚA
Deliberând, asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focșani la data de 16.08.2012 sub nr._, petentul T. M. a solicitat în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului V. - Serviciul Rutier anularea procesul-verbal de constatare . nr._ din data de 01.08.2012 întocmit de intimată și exonerarea de la plata amenzii aplicate.
În motivarea plângerii petentul a arătat că în data de 01.08.2012, se deplasa cu autoturismul marca Ford, având numere de înmatriculare_, din spre municipiul Focșani, către Milcovul. La un moment dat, a fost oprit de un echipaj de poliție care i-a solicitat actele la control. Petentul a arătat că acest lucru este neadevărat întrucât de regulă nu circulă cu mai mult de 80 km/h cu atât mai mult în localitate. În subsidiar petentul a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii și suspendării permisului cu avertisment.
În drept au fost invocate dispozițiile OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri și martori și a depus în copie CI (f.4), dovada achitării a jumătate din amenda aplicată (f.5) și procesul-verbal atacat (f.6).
Plângerea este scutită de plata taxelor de timbru.
Fiind legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și judecarea cauzei în lipsă.
A invocat în drept dispozițiile OG nr.2/2001.
În dovedire a depus la dosar în copie: Cd-ul cu înregsitrarea video a faptei (f.14), buletinul de verificare metrologică (f.15), raportul agentului constator (f.16).
La interpelarea instanței intimatul a depus la dosar planșe foto cu săvârșirea faptei (f.26).
În temeiul prevederilor art.167 alin.1 C.p.c., apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri, intimatului proba cu înregistrarea video a faptei iar petentului proba cu martorul U. Sf. I., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (f.29).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/01.08.2012 întocmit de I. V.-poliția municipiului Focșani, petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 630 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile întrucât la data de 01.02.2012, ora 16.54, a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare_ pe DN23A, localitatea Lamotești, din direcția Focșani către Milcovul, fiind înregistrat cu aparatul radar Autovision montat pe autospeciala cu nr._, cu viteza de 103 km/h în localitate. Fapta reținută în sarcina petentului este prevăzută de art. 121 alin.1 din HG nr.1391/2006 și sancționată de art.102 alin.3 lit.e din OUG nr.195/2002. Față de contravenient s-a luat și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere potrivit dovezii . nr._, astfel cum rezultă din procesul-verbal de sancționare. Procesul-verbal a fost înmânat contravenientului care a semnat de primire iar la rubrica Alte mențiuni a precizat că nu are obiecțiuni.
Întrucât petentul a formulat cererea în termenul legal, în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va proceda la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal atacat.
Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul-verbal ._/02.11.2012 a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.16 și 17 din OG nr.2/2001, cuprinzând mențiunile obligatoriii prevăzute sub sancțiunea nulității. Astfel, din conținutul actului de constatare reiese că acesta a fost întocmit de agent principal B. L. din cadrul Biroului rutier Focșani precum și numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia precum și semnătura agentului constatator.
Instanța nu poate reține susținerea petentului potrivit căreia procesul-verbal este lovit de nulitate întrucât la rubrica privind data încheierii s-a consemnat ora 16.50 în vreme ce la rubrica privind data săvârșirii este menționată ora 16.54.
În mod evident în speță este vorba de o simplă eroare materială care nu poate atrage nulitatea procesului-verbal de contravenție, dispozițiile art.17 care sancționează cu nulitatea lipsa mențiunilor privitoare la data săvârșirii vizând situația în care din cuprinsul actului de constatare nu rezultă data săvârșirii. Așadar, textul de lege menționat sancționează cu nulitatea lipsa totală a datei când practic este imposibil să se stabilească momentul săvârșirii faptei de către contravenient. Or, din cuprinsul procesul-verbal atacat reiese data săvârșirii, respectiv 01.08.2012, ora 16.54, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art.17 din OG nr.2/2001.
În ceea ce privește susținerea potrivit căreia procesul-verbal a fost întocmit pe exemplarul 2 prevăzut în anexa la HG nr.1391/2006 și nu potrivit modelului prevăzut de anexa ID, instanța observă că la dosarul cauzei petentul a depus în copie procesul-verbal ._/02.11.2012 (6), exemplarul 2. Or, potrivit prevederilor art.180 din HG nr.1391/2006 procesul-verbal se întocmește în două exemplare, exemplarul nr.1 sau originalul fiind păstrat de agentul constatator iar exemplarul nr.2 este înmânat contravenientului. Prin urmare, susținerea petentului este nefondată. Pe de altă parte, chiar și în situația în care agentul ar fi procedat la întocmirea procesului-verbal direct pe exemplarul 2 întrucât acest motiv nu se regăsește printre mențiunile obligatorii prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității exprese, rezultă că poate atrage nulitatea actului constatator în condițiile art.105 alin.2 C.p.c. și anume doar dacă prin aceasta s-a cauzat părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal, fiind vorba de o nulitate virtuală.
Instanța observă că petentul nu a făcut dovada unei reale vătămări, astfel că fiind vorba de o nulitate virtuală și condiționată, aceasta nu poate opera.
Prin urmare, instanța constată că au fost respectate dispozițiile legale privind forma procesului-verbal de contravenție.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal susmenționat, aceasta presupune că mențiunile din actul constatator privind existența faptei, persoana care a săvârșit-o și vinovăția acesteia sunt conforme cu realitatea.
Având în vedere caracterul general al normelor încălcate precum și împrejurarea că sancțiunea pecuniară aplicată, deși nu este excesivă, are deopotrivă caracter punitiv și preventiv, ca o normă penală, în lumina jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului procesul-verbal de constatare constituie o “acuzație în materie penală”, petentul-contravenient beneficiind de prezumția de nevinovăție. În acest caz sarcina probei incumbă organului de constatare și dubiul profită făptuitorului.
Astfel, intimatul a depus la dosarul cauzei Cd-ul (f.14) și planșele foto cu înregistrarea faptei (f.26) precum și buletinul de verificare metrologică a aparatul radar montat pe autospeciala cu număr de înmatriculare_, valabil la data de 01.08.2012, (f.15) din cuprinsul căruia reiese că cinemometrul folosit la măsurarea vitezei de deplasare a autoturismului condus de petent îndeplinește condițiile legale prevăzute de dispozițiile Normei de metrologie legala NML 021-05 "Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)".
Instanța nu poate reține afirmația petentului că nu au fost menționate caracteristicile care să permită individualizarea aparatului radar folosit la înregistrarea faptei. Astfel, pe de o parte, din cuprinsul procesului-verbal de contravenție reiese că înregistrarea s-a realizat cu aparatul radar Autovision montat pe autospeciala MAI cu număr de înmatriculare_ iar, pe de altă parte, buletinul de verificare metrologică atestă legalitatea acestuia. Potrivit prevederilor pct.521 din NML 021-05 în buletinul de verificare metrologică trebuie sã se menționeze marca și numãrul de înmatriculare ale autovehiculului de patrulare pe care este amplasat cinemometrul, aceste elemente conducând la identificarea cinemometrului.
Petentul a mai invocat faptul că la dosar nu a fost depus și atestatul de operator radar al agentului constatator. Instanța reține că în prezent această formalitate nu mai este necesară pentru legalitatea înregistrărilor efectuate cu cinemometre întrucât pct. 4 din NML 021-05 care impunea agenților constatatori să obțină calificarea de operatori radar a fost abrogat prin pct. 28 din anexa la Ordinul nr. 187 din 14 iulie 2009, publicat în Monitorul oficial nr.546 din 6 august 2009.
S-a mai susținut în mod eronat și că înregistrarea video nu constituie dovada vinovăției petentului întrucât măsurarea vitezei s-a făcut în condițiile în care în raza aparatului radar circulau mai multe vehicule. Astfel, conform pct. 3.3.2. din NML 021-05 logica procesului de mãsurare al cinemometrului trebuie sa fie astfel conceputã încât sa nu poatã fi atribuitã o mãsurare de viteza, unui autovehicul care nu are nici o legãtura cu aceasta viteza precum și în cazurile de incrucisari sau depãșiri între vehicule, când acestea se afla simultan în raza de mãsurare a cinemometrului. Or, având în vedere că Institutul național de metrologie a atestat legalitatea și conformitatea aparatului radar folosit la măsurare rezultă că această afirmație este neîntemeiată. Mai mult, din vizionarea cd-ului rezultă cu claritate că viteza nu putea fi atribuită unui alt vehicul întrucât în momentul în care funcția Lock a radarului s-a blocat la viteza de 103 km/h pe sectorul de drum parcurs de petent nu sunt vizibile alte autovehicule.
Având în vedere că înregistrarea video a faptei a fost realizată în condiții legale instanța va avea în vedere la soluționarea pricinii Cd–ul și planșele foto depuse la dosar de intimat în dovedirea apărărilor formulate.
În consecință, instanța constată că aceste mijloace de probă confirmă situația de fapt reținută de agentul constatator, din cuprinsul lor rezultând cu claritate faptul că petentul a condus a condus autoturismul marca marca Ford cu nr. de înmatriculare_ cu viteza de 103 km/h în localitate, funcția Lock a cinemometrului fiind blocat la viteza 103 km/h ( Lock = valoarea vitezei de deplasare, în km/h, a autovehiculului țintă la momentul la care s-a constatat depășirea vitezei-limită (l) setată în aparatul radar).
În ceea ce privește declarația martorului audiat în cauză (f.29), instanța apreciază că sub aspectul vitezei cu care autoturismul petentului circula aceasta nu este relevantă întrucât nu constituie o imprejurare pe care martorul o putea constata cu propriile simțuri.
Petentul a mai susținut că nu a circulat cu viteză în localitate, fapt contrazis de înregistrarea video a faptei din care reiese că la momentul înregistrării autoturismul petentului circula pe o porțiune de drum din localitate, de o parte și de alta fiind parcate autoturisme în fața caselor.
Sub aspectul sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal atacat, potrivit dispozițiilor art.5 alin.5 din OG nr.2/2001 acestea trebuie sa fie proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Or, gradul de pericol social se stabilește în funcție de fapta săvârșită, de circumstanțele personale ale contravenientului precum și urmarea socialmente produsă.
Instanța constată că petentului-contravenient i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantumul minim prevăzut de lege și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
Prin fapta sa petentul a creat o stare de pericol atât pentru persoana sa cât și pentru ceilalți participanți la trafic, iar instanța apreciază că față de natura și urmările pe care fapta săvârșită era aptă să le producă, sancțiunea a fost just individualizată de către agentul constatator. Astfel, petentul a condus în localitate cu viteza de 103 km/h, fapt ce ar fi putut avea grave consecințe și împrejurarea că urmarea mai gravă nu s-a produs nu constituie o circumstanță de atenuare a răspunderii contravenientului, fiind o simplă coincidență.
Cu privire la cererea subsidiară de înlocuire a sancțiunii amenzii cu avertisment, instanța observă că din probele administrate nu rezultă circumstanțe reale sau personale care să justifice o asemenea măsură și să conducă la concluzia că scopul preventiv și represiv al normei sancționatoare poate fi realizat prin aplicarea sancțiunii avertisment. Împrejurarea că petentul a achitat jumătate din amenda aplicată nu constituie o circumstanță care atenuează răspunderea sau atribuie faptei un grad de pericol social mai scăzut ci reprezintă uzarea de către petent de un beneficiu pe care legea îl recunoaște.
În aceste condiții, instanța apreciază că procesul-verbal este temeinic și corespunde realității, săvârșirea faptei și vinovăția petentului rezultând cu certitudine din probele administrate.
Având în vederea aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat a fost legal și temeinic întocmit, plângerea contravențională fiind nefondată, astfel că instanța o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTORĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul T. M. cu domiciliul în com.Milcovul, ., împotriva procesului verbal .- nr._ încheiat la data de 01.08.2012, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție a Județului V., cu sediul în Focșani, ..12, județul V. ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 25.01.2013.
Președinte, Grefier
A. M. M. I.
Red.A.M../ Tehnored. M.I.
Ex: 6/ 27.01.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4458/2013. Judecătoria FOCŞANI | Plângere contravenţională. Sentința nr. 870/2013.... → |
|---|
