Plângere contravenţională. Sentința nr. 3794/2013. Judecătoria FOCŞANI

Sentința nr. 3794/2013 pronunțată de Judecătoria FOCŞANI la data de 27-09-2013 în dosarul nr. 12044/231/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

Judecătoria Focșani – Județul V.

SENTINTA CIVILA NR. 3794

Ședința publică de la 27.09.2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – M. N. - judecător

Grefier - Anișoara G.

Pentru astazi fiind aminata pronuntarea asupra cauzei formulată de petentul C. I. – cu domiciliul in com.Vidra, ., împotriva procesului verbal . – nr._ întocmit la data de 14.09.2012 de intimatul I. T. DE MUNCĂ V. - cu sediul în mun. Focșani, .. 10, jud V., avind ca obiect plingere contraventionala.

Dezbaterile orale au avut loc in ședinta publica din data de 20.09.2013, cind s-au pus concluzii pe fondul cauzei, note consemnate in incheierea de ședinta din acea data care face parte integranta din prezenta, cind instanta in vederea deliberarii, a aminat pronuntarea cauzei pentru astazi 27.09.2013, cind:

I N S T A N T A

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focșani la data de 28.09.2012 sub nr._, petentul C. I. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă V. anularea procesului-verbal . ITM nr._ întocmit la data de 14.09.2012 și exonerarea de plata amenzii.

În motivare petentul a arătat că procesul-verbal atacat a fost întocmit în urma controlului efectuat de inspectori din cadrul ITM V. la data de 05.09.2012 la Secția de fabricare a bucșelor din lemn, din comuna Vidra .-i aparține . Aceștia au constatat faptul că numiții N. ștefan și I. M. lucrează pentru el fără forme legale și că prin comportamentul său a împiedicat ancheta, săvârșind contravenția prevăzută de art. 23 alin 1 lit a din Legea 108/1999, fiind amendat cu 5000 lei. În apărare petentul a menționat că în realitate la secția de cărbuni din satul B., toți locuitorii satului fac cărbuni în interes propriu astfel că în mod nejustificat au reținut faptul că el organizează activitatea acolo. Mai mult, persoanele depistate în acel loc făceau cărbuni pentru ei și familiile lor deoarece iarna se încălzesc cu cărbuni. Deși a încercat să le explice că de fapt aceste persoane nu muncesc pentru el ci doar îl cunosc, inspectorii au reținut că are un comportament de intimidare.

A invocat faptul că, potrivit Deciziilor 408/2003 și 399/2003 ale Curții Constituționale, legislația contravențională intră sub incidența art. 6 din CEDO, astfel încât trebuie asigurate aceleași garanții procesuale celor învinuiți de săvârșirea unei contravenții ca și celor învinuiți de săvârșirea unei infracțiuni(Sporrong și Lonnoroth contra Suediei- 1982, Ozturk contra Germaniei- 1984, Lutz contra Germaniei- 1987), în special prezumția de nevinovăție (A. contra României- 2007). Sarcina probei revenind, în aceste condiții, ITM V., a solicitat ca intimata să facă dovada prin depunerea de acte.

În drept au fost invocate dispozițiile OG nr.2/2001 și celelalte acte normative invocate.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri și martori și a depus în original procesul-verbal atacat (f.4-5), înștiințare de plată (f.6), proces-verbal de control nr.3704/10.09.3734/14.09.2012 (f.7), Anexa de constatare la procesul verbal de control nr. 3732/14.09.2012(f.8)

Plângerea este scutită de plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar.

Fiind legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și judecarea cauzei în lipsă.

În motivare intimatul a arătata că plângerea este neîntemeiată întrucât în urma controlului efectuat la data de 05.09.2012 privind modul în care se respectă prevederile legislației în domeniul relațiilor de muncă la secția de fabricare a bucșelor din lemn situată în . numitului C. I., au fost identificați numiții N. S. și I. M., ambii domiciliați în localitatea Dealu Morii, jud. Bacău, care au declarat verbal de cca o lună lucrează acolo.D. urmare, s-a procedat la luare de declarații scrise celor două persoane, moment în care a apărut petentul care le-a interzis să continue completarea fisei de identificare, invocând ca motiv faptul că inspectorii de munca filmau actul de control. Potrivit dispozițiilor articolului 15 alin 1 lit f din HG 1377/1999: inspectorii de munca care poartă asupra lor legitimatia care atesta funcția pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor stabilite prin lege urmatoarele drepturi: f) sa facă fotografii înregistrezi audio video, să ia declarații scrise, singuri sau în prezenta martorilor, lucrătorilor, angajatorilor, după caz, a reprezentanților legali ai acestora, precum și a persoanelor care poate da informații cu privire la obiectul controlului efectuat evenimentul cercetat.

Petentul a refuzat să declare sub ce formă tipul juridică își desfășoară activitatea de regula in condițiile în care este și administrator . SRL Vidra. Intimatul a mai arătat că petentul a confirmat verbal că activitatea de fabricare a cărbunilor se desfasoara in nume propriu, motiv pentru care a fost emisă o înștiințare pe numele acestuia, prin care i sa solicitat prezentarea la ITM V. a unei documentatii specifice relațiilor de muncă .

D. fiind faptul că petentul nu a dat curs invitației scrise și că a întrerupt desfășurarea controlului faptic, s-a apreciat că petentul a încălcat dispozițiile art 23 alin 1 lit a din legea nr 108/ 1999 care stipulează: împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercitate, total sau parțial, controlul or să efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale prin orice actiune sau inactiune a conducatorului unitatii, a reprezentantului legal, a unei angajat, prepus ori a altei altei persoane aflate în locațiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de munca de a completa fișa de identificare sau de a da informații despre evenimentul cercetat.

Nu se poate retine motivația petentului întrucât la secția de fabricare a bucșelor din lemn au fost găsite două persoane, ambele cu domiciliu in judetul Bacau și petentul. Cu ocazia controlului nu a fost identificat nici un locuitor al satului B. care sa ateste faptul ca fabrica de cărbuni e în interes propriu.

De altfel, o astfel secție nici nu exista pe raza comunei Vidra, întrucât cărbunii sunt fabricați pentru grătar si nicidecum pentru încălzire. Scopul fabricării de cărbuni il reprezintă aproape în exclusivitate comercializarea si . măsură consumul personal. Dată fiind împrejurarea potrivit căreia cele două persoane găsite la munca domiciliau în județul Bacău, este greu de crezut faptul că acestea s-ar fi deplasat pana in judetul V., . de a fabricat pentru sine cărbuni destinați grătarului. Cu ocazia controlului faptic, petentul s-a comportat ca un adevarat titular al secției respective. Coroborând proveniența celor două persoane găsite la munca destinația carbunilor, este evident faptul ca la secția din . fabricare a bucșelor din lemn se desfășura în interesul petentului.

A invocat în drept dispozițiile art.115-118 C.pc.

În dovedire a depus la dosar în copie: înștiințare din data de 05.09.2013 (f. 18) fișe de identificare (f. 19-20), Cd cu înregistrarea abaterilor (f. 31).

În temeiul prevederilor art.167 alin.1 C.p.c., apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei, instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri și petentului proba cu martorii N. S. și I. M., acesta din urmă a fost audiat în ședință publică, declarația fiind consemnată și atașată la dosar . De asemenea, la solicitarea instanței a fost depusă și administrată proba cu înregistrarea video.

Analizând procesul-verbal contestat, prin prisma motivelor invocate si a probelor administrate, constată următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție . . ITM nr._ întocmit la data de 14.09.2012 de agentul constatator M. V. din cadrul I., petentul C. I. a fost sancționat cu amendă contravențională de 5000 lei și avertisment pentru săvârșirea abaterilor prevăzute de art. 23 alin 1 lit a și c din legea 108/1999.

Prin procesul verbal s-a reținut că în baza dispozitiilor HG nr. 377/ 2009 privind aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a inspecției muncii, precum și în virtutea dispozițiilor articolului 19 din legea nr 108/ 1999 referitoare la înființarea si organizarea inspecției muncii, în data de 05 . 09. 2012, în intervalul orar 10 30- 11 30, a fost efectuat un control tematic la secția de fabricare a bucșelor din lemn din . C. I.. Controlul a fost efectuat împreună cu un reprezentant al Inspectoratului Județean de Jandarmi V. și a avut ca principal obiectiv identificarea si combaterea cazurilor de munca fără forme legale de angajare . In timpul controlului faptic, au fost identificate lucrând două persoane, respectiv N. Ș. si I. M., ambii din localitatea Dealu Morii, judetul Bacau, care au declarat verbal că lucrează de aproximativ o luna de zile. In conformitate cu dispozițiile articolului 19 litera b și c din legea nr 108 / 1999, s-a procedat la luarea de declarații scrise din partea celor două persoane menționate. In timp ce acestea si-au declinat in scris identitatea și domiciliul, dl C. I. a venit după începerea controlului faptic, le-a interzis celor două persoane să continue completarea fiselor de identificare, invocând motivul filmării de către inspectorii de munca a actului de control, folosind totodată o atitudine de intimidare în raport cu aceștia. S-a menționat faptul că potrivit dispozițiilor art 15 alin 1 litera f din HG 1377 /2009 inspectorii de muncă care poartă asupra lor legitimația care atestă funcția pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor stabilite au următoarele drepturi sa facă fotografii, să înregistreze audio video, să ia declarații scrise singuri sau în prezenta martorilor ... Având în vedere dispozițiile legale mai sus invocate precum și faptul că domnul C. I. în calitate de organizator al locului de munca verificat a întrerupt desfășurarea controlului faptic prin folosirea unei atitudini constând în intimidarea inspectorilor și întreruperea procesului de luare de declaratii scrise de la persoanele care lucrau pentru acesta, precum și refuzul acestuia de a colabora cu organele de control și de a prezenta documentația solicitată rezultă că persoana menționată se face vinovată de săvârșirea contravențiilor prevăzute de articolul 23 litera a și c din legea nr 108/ 1999. Pentru fapta prevăzută la art. 23 lit a) a fost sancționat cu amenda de 5000 lei, iar pentru cea de la lit c) a fost sancționat cu avertisment.

În data de 05.09._, petentul a fost înștiințat să se prezinte la sediul ITM în data de 06.09.2013 ora 11, conform adresei depusă la dosar la fila 18, adresă semnată de C. I.. Întrucât petentul a refuzat să se prezinte la ITM V., în data de 12.09.2013 a fost întocmit procesul verbal de agentul constatator în lipsă și s-a menționat la rubrica corespunzătore motivul pentru care procesul-verbal a fost întocmit fără martori, nefiind identificată nicio persoană care să poată avea calitatea de martor-asistent. Totodată, agentul constatator a consemnat faptul că petentul nu a formulat obiecțiuni întrucât reprezentantul acesteia a nu a fost de față la încheierea procesului verbal.

Întrucât petentul a formulat cererea în termenul legal, în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va proceda la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal atacat.

Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul-verbal . nr._/10.09.2012 a fost întocmit cu respectarea prevederilor art.16 și 17 din OG nr.2/2001, cuprinzând mențiunile obligatoriii prevăzute sub sancțiunea nulității. Astfel, din conținutul actului de constatare reiese că acesta a fost întocmit de inspectorul M. V. cadrul ITM V., precum și numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Prin urmare, nu este incident niciunul dintre cazurile de nulitate expresă prevăzute de OG nr.2/2001.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal susmenționat, aceasta presupune că mențiunile din actul constatator privind existența faptei, persoana care a săvârșit-o și vinovăția acesteia sunt conforme cu realitatea.

Având în vedere caracterul general al normelor încălcate precum și împrejurarea că sancțiunea pecuniară aplicată, deși nu este excesivă, are deopotrivă caracter punitiv și preventiv, ca o normă penală, în lumina jurisprudenței Curții europene a drepturilor omului procesul-verbal de constatare constituie o “acuzație în materie penală”, petentul-contravenient beneficiind de prezumția de nevinovăție. În acest caz sarcina probei incumbă organului de constatare și dubiul profită făptuitorului.

Cu toate acestea, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este unul absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, însă numai în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit dar și respectarea dreptului la apărare.

Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, statul fiind liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, iar instanțele au obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru a răsturna situația de fapt din procesul verbal, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de stat de a nu lăsa nesancționate fapte antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Mai mult, potrivit jurisprudenței recente (N. G. c. României, 3 aprilie 2012) garanțiile prevăzute de art.6 nu sunt absolute, partea putând renunța la ele în mod expres și univoc.

Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate, permisă de Convenția Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentului i se asigură condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil, și că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, în concordanță cu art. 34 din actul normativ anterior indicat.

În drept, sunt incidente dispozițiile art. 23 alin 1 lit a) și c) conform cărora Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei: a) împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite, total sau parțial, controlul ori să efectueze cercetarea evenimentelor potrivit prevederilor legale prin orice acțiune sau inacțiune a conducătorului unității, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate în locațiile supuse controlului, inclusiv refuzul persoanei găsite la locul de muncă de a completa fișa de identificare sau de a da informații despre evenimentul cercetat; și c) nerespectarea de către conducătorul unității, reprezentantul legal al acestuia, angajați, prepuși sau alte persoane aflate în locațiile supuse controlului a obligației de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă, în termenul stabilit de aceștia, documentele și informațiile solicitate, necesare controlului ori cercetării evenimentelor .

Prin procesul-verbal atacat petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5000 lei pentru fapta prevăzută la art. 23 alin 1 lit a) din legea 108/1999 și cu avertisment pentru fapta prevăzută de art. 23 alin 1 lit C din legea 108/1999.

Instanța reține următoarea situație de fapt: la data de 05.09.2012 s-a efectuat un control tematic având ca obiectiv verificarea respectării legislației în domeniul relațiilor de muncă la o secție de fabricare a bucșelor din comuna Vidra, ., unde au fost depistate două persoane implicate în activitate care au fost întrebate de când lucrează și pentru ce firmă desfășoară activități. Cum cele două persoane au afirmat că lucrează de o lună, respectiv de câteva zile pentru o persoană din . barul din apropiere, inspectorii au considerat necesar să le ia declarații scrise acestora. In timpul scrierii declarațiilor, în acel loc s-a apropiat o persoană, pe nume C. I., ce a fost indicată ca fiind „șeful” de una din persoanele chestionate. Astfel, petentul C. I. le-a interzis celor doi să mai completeze fișele, aceștia conformându-se imediat și părăsind acea zonă . Din discuțiile purtate cu inspectorii, petentul a devenit recalcitrant văzând că este filmat, susținând că nu va declara nimic decât dacă este închisă camera și a invocat faptul că cele două persoane sunt verii săi și că îl ajută acolo. De asemenea, a susținut inițial că are firmă și autorizație pentru desfășurarea activităților specifice producerii de cărbuni ca mai apoi să afirme în fața inspectorilor că i-a păcălit, nu are firmă și că ar lucra în interes propriu.

Această situație rezultă cu evidență din înregistrarea video depusă la dosar de ITM V. la fila 30 din dosar, înregistrare efectuată în condiții legale, conform art 15 alin 1 litera f din HG 1377 /2009 inspectorii de muncă care poartă asupra lor legitimația care atestă funcția pe care o îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor stabilite au următoarele drepturi sa facă fotografii, să înregistreze audio video, să ia declarații scrise singuri sau în prezenta martorilor, lucrătorilor, angajatorilor, după caz, a reprezentanților legali ai acestora, precum și a persoanelor care poate da informații cu privire la obiectul controlului efectuat evenimentul cercetat.

La momentul discuțiilor purtate, inspectorul M. V. și-a declinat identitatea și calitatea de agent constatator – inspector de muncă, că este într-o inspecție care area ca obiect respectarea legislației privind respectarea legislației în domeniul raporturilor de muncă a și a arătat că are dreptul să își filmeze controlul.

Din înregistrarea video dar și din declarația martorului I. M.- Anatoli consemnată la dosar, rezultă că petentul le-a spus celor două persoane să nu mai declare nimic inspectorilor, că va rezolva el cu controlul. De asemenea, din fișele de identificare depuse de intimata ITM V. la fila 19 și 20 din dosar, se observă că aceste formulare au fost completate parțial de numiții N. Ș. și I. M., aceștia nemaiavând ocazia să termine de scris declarațiile, fiind opriți de C. I. care exercita o anumită autoritate asupra lor, așa cum reiese din captura video. Totodată, din aceeași depoziție de martor reiese faptul că cei doi purtaseră discuții cu petentul spre a fi angajați, astefl că apare ca plauzibilă reacția celor doi de a se conforma indicațiilor petentului de a nu mai continua scrierea declarațiilor .

Ca atare, prin comportamentul său a întrerupt procesul luării de declarații scrise de la persoanele ce lucrau în secție, i-a îndepărtat pe cei ce erau deja interogați de agenți, iar acești, prin prisma ascendentului pe care el îl exercita asupra lor, s-au conformat întru-totul. Mai mult, faptul că agenții au reținut că el organiza activitatea la secția de cărbuni s-a bazat pe reacția lucrătorilor care l-au identificat ca șef, variantă confirmată de I. M. în fața instanței, acesta susținând că purtase discuții cu petentul pentru a fi angajat; totodată nu a fost combătută prin nici un alt mijloc de probă relevant.

Totodată, chiar dacă desfășura activități în nume sau în interes propriu, avea posibilitatea legală de a clarifica pe loc aceste aspect, prin participarea la controlul efectuat de inspectori, însă petentul a preferat să evite discuțiile și s-a împotrivit luării oricăror informații de la celelalte persoane prezente invocând faptul că este filmat neautorizat.

Ca atare, inspectorii aflați în cercetarea unei posibile abateri referitoare la angajarea unor persoane fără forme legale, fiind în timpul luării declarațiilor din partea persoanelor depistate a lucra în acea secție, au fost împiedicați de petent să obțină informații de la persoanele interogate.

Prin întreaga sa conduită față de inspectorii de muncă a întrerupt procesul de luare de declarații și a încălcat obligația de a pune la dispoziția agenților documentele și informațiile solicitate, necesare controlului ori cercetării evenimentelor, fapte ce se încadrează juridic în textele art. 32 alin 1 lit a și c din legea 108/1999 .

Prin urmare, procesul-verbal atacat este legal și temeinic.

Sub aspectul proporționalității sancțiunilor aplicate prin procesul-verbal atacat, potrivit dispozițiilor art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Instanța constată că petentului-contraveniente i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantumul minim prevăzut de lege, 5000 lei legea stabilind că fapta săvârșită (prevăzută de art. 23 alin 1 lit a din Legea 108/1999) se sanctioneaza cu amenda de la 5000 la_ lei .

Prin fapta sa petentul a nerespectat dispozițiile legale care impun participarea cu bună credință a fiecărei persoane la orice investigație ntreprinsă de inspectorii ITM. Mai mult, aceasta a încercat să minimalizeze gravitatea faptei, dând astfel dovadă de faptul că nu are reprezentarea consecințelor faptei sale.

În aceste condiții, instanța apreciază că raportat la limitele legale ale sancțiunii, la circumstanțele concrete de săvârșire, la atitudinea petentului și la celelalte elemente care au rezultat din cuprinsul probelor administrate, sancțiunea aplicată a fost just individualizată de agentul constatator.

În consecință, instanța apreciază că procesul-verbal este temeinic și corespunde realității, săvârșirea faptei și vinovăția petentului rezultând cu certitudine din probele administrate.

Având în vederea aceste considerente, instanța constată că procesul-verbal contestat a fost legal și temeinic întocmit, plângerea contravențională fiind nefondată, astfel că instanța o va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIV E

IN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E:

Respinge plângerea formulată de petentul C. I. – cu domiciliul in com.Vidra, ., împotriva procesului verbal . – nr._ întocmit la data de 14.09.2012 de intimatul I. T. DE MUNCĂ V. - cu sediul în mun. Focșani, .. 10, jud V., avind ca obiect plingere contraventionala, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 27.09.2013.

P., Grefier,

M. N. judecator A. G.

Red./Tehn. M.N.

5 ex. 25. 10 .2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 3794/2013. Judecătoria FOCŞANI